Negativism
Sperăm ca-n viitorii timpi
Să crească roze fără ghimpi.
Dar ghimpii fără trandafiri
Nu-i stau în fire-acestei firi!
epigramă de Marcel Breslașu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Unui epigramist
Urechea-ncearcă să priceapă
Un zvon ce umblă prin văzduh:
Că ghimpii tăi nu prea înțeapă
Și florile - nu prea au duh!
epigramă de Marcel Breslașu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghimpii
Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam
odată trandafiri sălbatici.
Aveau atâția ghimpi,
dar n-am voit să-i rup.
Credeam că-s muguri
și-au să înflorească.
Te-am întâlnit apoi pe tine. O, câți ghimpi,
câți ghimpi aveai,
dar n-am voit să te despoi
credeam, c-o să-nflorească.
Azi toate astea-mi trec
pe dinainte și zâmbesc. Zâmbesc
și hoinăresc prin văi
zburdalnic în bătaia vântului. Eram copil.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de stassia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la O, bietul bard
O, bietul bard! Cu fiecare tom,
Gândind că scrie poezie,
(Întocmai ca burghezul gentilom)
El face proză - fără ca să știe.
epigramă de Marcel Breslașu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rapsodia iubirii
fără iubire nimeni nu poate trăi
ea face din viață un sublim spectacol
ea este precum steaua din zori de zi
lumina-ncununată cu timpi de miracol.
fără iubire doar disperarea crește
ca un deșert cu relief vitreg rigid
nimic din romantism nu mă oprește
să cred că Dumnezeu are suflet candid.
fără iubire viața ar fi iad imens
florile nu ar putea să înflorească
n-ar mai fi prunci ci doar un dor imens
natalitatea-n lume nu ar putea să crească.
fără iubire cerul ar fi un întuneric dens
și Dumnezeu n-ar vrea să ne mai prețuiască.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără oameni, toate mor
Fără soare, nu e viață,
fără ploaie, nu-i verdeață.
Fără vânt, nu e răcoare,
fără boală, nu te doare.
Fără baltă, nu e stuf,
fără aer, e năduf.
Fără apă, nu e pește,
timpul în loc se oprește.
Fără dragoste, nu-i dor,
fără oameni, toate mor.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Scrie-mă
Scrie-mă, iubitule, scrie-mă!
Cu rânduri egale și strânse,
Cu litere mici, mari, legate,
Ca-n viață să-mi intri cu totul,
Plin,
Fără pauze,
Fără regrete...
Scrie-mă, iubitule, scrie-mă!
Cu mâinile calde, -n peniță,
Cu degete curbate în doruri,
Ca-n suflet să-mi cazi pe de-a-ntregul
Vis,
Fără durere,
Fără distanțe...
Scrie-mă, iubitule, scrie-mă!
Cu gândul scăldat în emoții
Cu vocea pierdută-n cuvinte,
Ca-n mine să vindeci speranța,
Divin,
Fără trecuturi,
Fără umbre...
Scrie-mă, iubitule, scrie-mă!
Cu inima vie-n bătaie,
Cu buze din focuri aprinse,
Ca-n suflu să-mi cânte iubire,
Etern,
Fără goluri,
Fără suprafețe...
Scrie-mă, iubitule, scrie-mă...
poezie de Gabriela Chișcari (28 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără
Fără noapte, stelele n-apar,
Fără vise, viața-i un calvar,
Fără vers, poetul e absent,
Fără mâine, tu rămâi prezent!
Fără Iad, nici Raiul n-are rost,
Făr' a fi, nu poți zice c-ai fost,
Fără întuneric, nicio rază nu-i,
Fără moarte, viața ta-i hai-hui!
Fără păsări, noimă cuibul n-are,
Fără lacrimi, plânsul piere-n zare,
Fără de ispită, sânii nu-ți tresar,
Fără dulce-n suflet, nu există-amar!
Fără absolut, nici relativ nu este,
Fără vis și forță, viața-ți joacă feste,
Fără definibil, nu-i indefinibil,
Fără măreție, nu e nici penibil!
Fără infinit, n-ai parte de finit,
Fără start, nu-i, Doamne, nici sfârșit,
Fără Diavol, nu-i nici Dumnezeu,
Fără Tine, Mamă, nu-s nici eu!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În scoică stau lejer ca-n brișcă
În scoică stau lejer ca-n brișcă...
Mă poartă-un cal de mare trap
Să văd dacă plan(c)tonul mișcă
Și toți supușii mei au cap.
Și primul care-mi iese-n cale
E-un rac cu ochii de piper
Fierar cu clești și fără foale
Cu mersul în marșarier.
Urmează ființe fără mațe
Ce-mi fac la reverențe, zeci!
Doresc cu snopul lor de brațe
Să mă îmbrățișeze, deci!
Așa cum văd se tot perindă
În vis supuși pe lângă brișcă
E ca-ntr-o noapte cu colindă...
Când tot ce este viu se mișcă!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Descumpănire...
Așa-e soarta boului (vițel adult):
Să stea la poarta Noului (nițel mai mult)!
distih de Marcel Breslașu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În epigrame
În epigrame-mi vărs prea-plinul,
Când de obsesii vreau să scap!
E drept - în coadă e veninul,
Dar de mustit, mustește-n cap.
epigramă de Marcel Breslașu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Relativitate
Am lipsuri multe și nu doar mărunte,
Dar să rămână înțeles:
Un fund de beci e tot mai sus la munte,
Decât un vârf de turn la șes!
epigramă de Marcel Breslașu (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doctorului R. M.
Recunoștință, cinste, admirație!
Tu, internist, ai izbutit o trepanație:
În mai puțin de două săptămâni,
Mi-ai scos... din cap, o boală de plămâni...
epigramă de Marcel Breslașu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se macină toate ca frunza în timpi,
Ca scoicile albe, sfărmate în ghimpi.
Eu tind spre tine, doar în gând
Și, mă retrag ca valul, fugând.
catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum
Ce falnic stejar poți să crești
Dacă scapi și nu te mănâncă
Un porc (prea mistreț!) cât mai ești
O fragedă ghindă încă...
epigramă de Marcel Breslașu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La apariția unei cărți
Ai publicat o carte epocală
Și de valoare internațională -
Va fi tradusă-n multe limbi, firește...
Și pân la urmă - chiar în românește!
epigramă de Marcel Breslașu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 9 comentarii până acum.Iar s-a așternut
Iar s-a așternut pe stradă
Feciorelnică zăpadă...
Iar vor trece pași greoi
Prefăcând-o în noroi...
epigramă de Marcel Breslașu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesimțire
Zadarnic l-ați tot criticat!
De bronz e amicul cutare!
Cu cât e mai tare frecat,
Cu-atât strălucește mai tare!
epigramă de Marcel Breslașu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără
Fără Dumnezeu și soare nu ai exista.
Fără apă nu ai exista.
Fără păduri nu ai exista.
Fără albine nu ai exista.
Fără hrană nu ai exista.
Fără animale nu ai exista.
Fără flori nu ai exista.
Fără culori nu ai exista.
Fără muzică nu ai exista.
Fără sunet nu ai exista.
Fără lumină nu ai exista.
Fără propriul corp nu ai exista.
Fără spiritualitate nu ai exista.
Fără forme de relief nu ai exista.
Fără plâns și râs nu ai exista.
Fără natură nu ai exista.
Fără sentiment nu ai exista.
Fără foc nu ai exista.
Fără aer nu ai exista.
Fără univers nu ai exista.
Fără armonie nu ai exista.
Fără întelepciune nu ai exista.
Fără simțuri nu ai exista.
Fără smerenie nu ai exista.
Fără geometrie nu ai exista.
Fără suflet nu ai exista.
Fără pământ nu ai exista.
Fără gând nu ai exista.
Fără iarbă nu ai exista.
poezie de Cînepă Ștefan din Dumnezeu este lumina conștiinței noastre, Fără...
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intermediu
Așa sunt eu - când intră cariul
Tristeții-n ceea ce iubesc,
Găsesc contrastul și contrariul
Și râd - când nu pot să zâmbesc.
epigramă de Marcel Breslașu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul-trandafir
Trandafiri albi. Roșii. Galbeni.
Trandafiri de toate mărimile.
Trandafiri. Trandafiri. Trandafiri.
Mulți trandafiri.
Neînflorind niciodată unii,
alții, de prea multe ori.
Miros de candoare și libertate.
Trandafiri îmbobociți.
Trandafiri înfloriți.
Trandafiri uscați.
Mereu e același ciclu.
Totul ni se trage de la trandafiri...
Am degetele boante,
de la prea multă mutilare
de trandafiri.
Azi am tăiat ultimul lăstar.
Nu îmi mai simt degetele.
Au început să se subțieze
și să se usuce -
frunze umane căzute
la început de toamnă.
Săracul meu trandafir...
s-a săturat și el să simtă
fiecare rămurea cum o tai
- prin degete mă trec fiori de durere.
Of... abia aștept din nou primăvara...
mă duc și la biserică
și dau și pomană la săraci...
doar să îmi crească
din nou
degetele la mâini
ca în fiecare primăvară
- neliniște inexplicabilă
când mă apropii cu foarfeca de ei.
Ciclu vegetal normal
de creștere și cădere a degetelor.
Și mă gândesc...
Oare cum ar fi dacă aș înflori...
poezie de Patricia Lidia
Adăugat de Ioana Dinea
Comentează! | Votează! | Copiază!