Pe mormântul meu
Mormântul meu, priviți sărmanul!
N-are pe el nici o figură
Și totuși, mi-a închis aleanul
Și setea mea de băutură!
epigramă de Petre Bellu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Păstorel
După nume, Păstorel,
Zici că e nimic de el,
Însă, după băutură,
Drept să spun, e o figură.
epigramă de Petre Bellu din Păstorel, politice și apulitice (1956)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriitorul Petre Bellu se războiește cu epigramiștii
Citindu-ți versurile pale,
Ți-am admirat atât: doar zelu*!
Încolo - ce să spun - o jale
Cum nu găsești decât la Bellu!
epigramă de Alexandru Corvin din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe mormântul unui avar
Mai groaznic decât Mărunțelu,
În marea-i arghirofilie,
Și-a cumpărat un loc la Bellu
Și-i trist că nu-l dă cu chirie!
epigramă de George Ranetti
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Circuit închis
E "n-are"
pe stradă,
nici pentru mâncare
și-ar vrea să fumeze
... și n-are țigare
și face paradă
ținând metereze,
să-l vadă oricine
că nu mai e bine...
Nu mai are rușine.
Dar răul e altul,
căci stând
fără vlagă,
ajunge să creadă
că nemaimuncind,
umbrind doar asfaltul
... scutește din greu
și ban nu-l mai costă
și munca-i corvoadă...
și ciclu-i mereu
o viață onestă
de bun... derbedeu.
E totuși e-o hibă;
că nu mai rezistă,
s-a dus și nevastă,
copiii nu-l vor...
din casă colibă
și-a luat, c-a vândut-o
pe spirt
din canistră...
soți-a bătut-o
și altă năpastă;
s-a dus ajutor
și nu-i loc de vis,
că pat nu mai are
și casa-i un birt
și boala-i în floare...
Circuitu-i închis!!!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Extrapolarea golului
Iarăși nu-ncăpeți de mine
universul e prea strâmt
v-aș urî dar zău nu-mi vine
totuși dragoste nu simt
Universul e prea strâmt
n-are loc nici Dumnezeu
însă altceva presimt
v-ați dat la mormântul meu
N-are loc nici Dumnezeu
v-aș urî dar zău nu-mi vine
fiindcă Doamne ăsta-s eu
iarăși nu încap de mine
Universul vai-i prea mic
stăm nimic lângă nimic
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 aprilie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte înstelată
Priviți, stelele! Priviți în sus, priviți spre zenit!
O, priviți mulțimile care stau în jurul focurilor cerești!
Citadele strălucitoare, palate cu luminate ferești!
poezie de Gerard Manley Hopkins, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciuna
Se cuibărește-n case și palate
Și a pătruns adânc și-n băutură,
Convinge și se luptă și se zbate,
Deși ea n-are nici de fel cultură.
epigramă de Laurian Ionică din Adevărul și minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe 31 decembrie, fix
N-are bani de băutură,
Nici un strop nu pune-n gură,
Însă ieri s-a îmbătat,
"Iubi" i-a născut băiat!
epigramă de Gabriela Gențiana Groza (14 decembrie 2016)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epistolă către prieteni
Vă îndurați de mine, îndurare,
Atât măcar, prieteni, de-ați avea!
În hrubă zac, nu sub un pom în floare,
Aici, în surghiunia cea mai grea,
Cum Domnul se-nvoi cu Soarta mea.
Cocote, crai, novici și tinerei,
Voi acrobați, voi dansatorii cei
Mai iuți ca strechea, ageri ca iatanul,
Cu voci ca zvonul unor clopoței,
Aici îl lăsați pe Villon sărmanul?
Voi menestrei cântând în voia lor,
Craidoni, ce numai râdeți și glumiți,
Și risipiți bani buni ori calpi cu spor,
Oameni de duh, oleacă aiuriți,
Estimp el moare de mai zăboviți.
Stihuitori de cântec, vers, orații,
De se va stinge, faceți-i libații.
El zace, raze nu-i aduc aleanul,
Nici adieri, i-s ziduri grele frații.
Aici îl lăsați pe Villon sărmanul?
Veniți să îl vedeți în pătimire,
Nobili iertați de orice bir și dare,
Neaplecați la legi și cârmuire,
Ci doar în fața Domnului cel mare.
Postind duminici, marțile, oricare,
Lui dinții ca de greblă i se fac,
(Din coji uscate, nu din cozonac),
Și-i toarnă-n mațe apă cu toptanul,
În hău adânc nu-i masă, nici hamac,
Aici îl lăsați pe Villon sărmanul?
Juni ori bătrâni, prinți ce vă pomenesc,
Aduceți-mi iertare cu sigil domnesc,
Și scoateți-mă-n coș, tras cu arcanul.
Așa se-ajută porcii, mă gândesc;
Guiță unul doar, în turmă o tulesc.
Aici îl lăsați pe Villon sărmanul?
poezie clasică de Francois Villon, traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Setea nu înseamnă și nu poate fi potolită cu băutură...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Lacrimă de jar
Oh, viața nu mi-a fost ușoară,
Dar când copilul te doboară,
La ceas târziu, la-ntunecare,
Aceasta și mai grea îți pare.
E-n suflet plâns și-ntinăciune,
Nori negrii-n suflet și în lume...
Plouă la ceas târziu în noapte,
Nimeni în ușă nu-mi mai bate.
Pâlpâie în tăceri uitarea,
Îndoliată îmi e zarea.
Zadarnic plâns, ori fericire,
Eu sunt mormântul de iubire
Ce s-a închis o umbră doar...
Voi, nici nu m-ați iubit măcar!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia cu bust la Bellu
Când te-am văzut în bronz turnat,
La locul tău de veci, la Bellu,
Am stat pe loc și-am reflectat:
Mai mare bustul ca modelul!
epigramă de Gabriel Teodorescu din Palatul de Justiție (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am știut Moșul că vine!
A venit, da, a venit,
A venit și pe la mine.
Moș Crăciun este iubit,
Am știut, știut... că vine!
Și priviți, priviți dovada,
Un cadou mi-a dăruit.
Renilor, văzut-am coada
Când Moșul i-a biciuit.
A venit, da, a venit,
După care a plecat.
Mi-a adus, ce mi-am dorit:
Mulțumesc - l-am sărutat!
Și-l aștept și altădat'.
poezie pentru copii de Radu Bunei (25 decembrie 2013)
Adăugat de Radu Bunei

Comentează! | Votează! | Copiază!
O femeie cochetă e cochetă și în rochie de mireasă, și în rochie de doliu, și la nuntă, și la înmormântare, și la un spectacol de operă la Scala din Milano, și la mormântul soțului ei ‒ în Cimitirul Bellu.
aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (14 iunie 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
La mormântul unui proaspăt automobilist
Din ce fost-a să-l lovească
Nimeni n-are nici o vină:
N-a mai vrut să mai trăiască
Și... și-a cumpărat mașină!
epigramă de Neculai Darie din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dezastru
Am făcut o derogare:
N-are bani, nici casă n-are.
Dar, când dragoste să fac,
Am văzut: n-are nici "ac"!
epigramă de Ștefan Boboc-Pungeșteanu din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Setea
Cum s-a scris și în rondeluri,
Setea e de două feluri:
Prima-i setea naturală,
Trece cu-apă uzuală;
E-apoi setea de putere,
Nu se stinge și nu piere.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (23 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prosectura
Fiind comis-voiajor
într-o zi am bătut
în subsol la o ușă.
Nu mi-a răspuns nimeni
și totuși am intrat
din obișnuință.
Apoi am închis ușa
din reflex.
Eram fericit
și fugeam cât mă țineau
buzele...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutând mormântul lui Păstorel
Ce simplu e nici n-ai idee
Mormântul să-l găsești pe-alee:
Te duci c-o sticlă de zghihară
Și Păstorel te-așteaptă-afară!
epigramă de Olimpiu Radu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi roz
De lacrimi roz am auzit așa-ntr-o doară
Și le-am zărit în ochii tăi de primăvară;
Am vrut dulceața să le-o gust, dar lanțuri groase
Nu m-au lăsat s-ating icoana de mătase.
Petale roz, un zâmbet roz, ce feerie!
Dar, ce păcat, privirea mea, nu le mai știe.
Și, poate că nici n-am avut parte de ele,
Că-ntotdeauna le-am zărit printre zăbrele.
Sau, poate-n vise mi-a plouat un roz de vară
Aștept pe gene, rozul tandru să-mi răsară;
Dar, horoscopul mi-a prezis o veste tristă:
Că rozul este interzis, chiar de există.
Într-un muzeu a fost închis în veșnicie
Și știu acum, că viața-n roz, n-o să îmi fie...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!