Pe albumul D-rei Fr.Gr.
Faptul zilei, fur de stele,
Le adună, și cu ele
Face-un soare luminos
Și-l azvârle-n cer voios.
Soarta mea de mi-aș alege,
N-aș fi soare, n-aș fi rege
Dar m-aș face fur de stele,
Ca să te adun cu ele.
poezie clasică de Vasile Alecsandri
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Concert in lunca. Pasteluri" de Vasile Alecsandri este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Citate similare
Pe albumul d-rei Fr.Gr
Faptul zilei, fur de stele,
Le adună, și cu ele
Face-un soare luminos
Și-l azvârle-n cer voios.
Soarta mea de mi-aș alege,
N-aș fi soare, n-aș fi rege
Dar m-aș face fur de stele,
Ca să te adun cu ele.
poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Palmă
De n-aș putea să mă întind palmă,
N-aș mai fi om, m-aș poticni,
Chiar vertical de știu c-aș fi....
Să mângâi n-aș da mâna calmă,
Nici nu m-aș ține nou-născut,
Sau dacă aș fi ca o primată,
Nu m-aș înlănțui sărut,
N-aș avea gânduri niciodată,
Neștiind cum să străpung liane,
Aș trăi ghemuit, o valmă,
N-aș prinde brațe diafane...
Barbar aș fi, suflet de-o palmă!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-aș țese inima de-a ta
Mi-aș țese inima de-a ta
Să bată împreună,
Eu doar al tău, tu doar a mea,
Noi Stele, Soare, Lună.
M-aș face, eu, una cu vântul,
Chipul tău mereu să-l mângâi,
Aș vrea doar eu să fiu cuvântul
Celui te iubesc dintâi.
Mi-aș țese ființa mea de-a ta
Ca amândoi să mereu fim,
Dintr-un aluat cu fericirea,
Dospiți, pe veci, să ne iubim.
Mi-aș face timp și din netimp,
Doar ca să fiu mereu cu tine,
Aș inventa alt anotimp,
Tu să-mi fii anotimp, iubire!
Aș țese din raze de soare
Veșmânt doar pentru amândoi,
Din curcubeu aș lua culoare,
Să colorăm viața din noi;
-Căci te iubesc cum n-am iubit,
Cum nu speram c-o să iubesc,
Cu tine mă simt împlinit,
Tu îmi ești darul, sfânt, ceresc!
poezie de Răzvan Isac (30 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epopee
vreau să trăiesc bine, să nu stau ca pe ace
să cuceresc stele, să iubesc mereu
să adun splendori, să fac tot ce-mi place
dar să nu îl întristez pe Dumnezeu.
adun amintiri departe de furtună
n-aș vrea să răvășească tezaurul meu
lumini îngerești pe tâmple cunună
să-mi dea strălucire să mă simt un zeu.
visele mă poartă pînă sus la soare
să topesc tristețea în brațele lui
să nu mă mai atingă urâte coșmare
el este miracol minunea cerului.
veșnicia să ating cu iubirea mare
cu arta vorbirii cu aripa cuvântului.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Descântec
Răsai, soare,
Frățioare,
Cu 44 raze arzătoare,
40 ține-ți-le,
Două-n frunte
Mai mărunte,
Două mai scânteietoare
Peste ochi și țâțișoare.
Soare luminos,
Cât este de răzos,
Așa să fiu și eu frumoasă,
Răzoasă,
Luminoasă,
În ochii mândrului meu,
Peți-mi-l-ar Dumnezeu!
poezie clasică de Vasile Alecsandri
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Promisiune proprie
Aș vrea să mă restrâng celule
Ce m-am pierdut în timp, risipă,
Să mă reîntorc printre ovule,
Să plec din nou din start... O clipă.
M-aș proteja de gaspiaj,
Aș face totul un întreg.
N-aș mai fi simplu derapaj...
M-aș face piese, să mă dreg.
M-aș îngriji bucăți de mine,
Nu m-aș lăsa din nou, uzură
La mâna altor-zis destine...
N-aș fi doar ultima frântură!?
Îmi caut cheile de genă
Să redeschid parcurs traseu,
Să fiu la moarte anatemă
Și vouă, de exemplu... Zeu!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesimțurile
Nu mai aud cocoși cântând în zori.
În locul nopții n-aș mai vrea să plec,
Suflet să fiu, nu mi-aș mai da fiori,
Floare de-o zi, n-aș vrea să mă petrec!
În satul necopilăriei mele
Cântau cocoșii, parcă murmurând:
Neviața te va duce printre stele,
De unde nu se-aud cocoși cântând!
Mi s-a făcut o liniște-n privire;
Dacă n-aud, măcar să gust, mi-am zis,
Nemoartea mirosind a nemurire,
Ca pipăitul unui orb în vis!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă nu ai exista
Dacă nu ai exista,
N-aș avea pe veci lumină,
N-aș putea fi umbra ta
Sub făptura-ți cea divină.
Nu m-aș mai putea ruga -
Ce ar fi rugile mele
Când nu te-ai adăuga
Cerului pustiu de stele?
Oare cum te-aș inventa
Cum aș pune-n tine viață
Să te pot îmbrățișa?
Mă ating fiori de gheață...
Nu te-aș plămădi din lut
Înmuiat cu stropi de rouă,
Poate-ai fi un trup tăcut,
Primul dintr-o lume nouă,
Ci din floarea unui crin
Și din dragoste curată ;
Te-aș avea atunci deplin,
Mi te-ai da imaculată.
Dacă nu ai exista,
M-aș preface-n rug de mură
Căci de tot m-aș întrista
Și aș fi amar în gură.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (12 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Mi-ai spus ca să-ți revin în gânduri
Când noaptea pleacă la culcare.
Dar Luna nu vrei să mă știe,
Nu vrei să vin în Carul Mare.
Și să-ți apar în rânduri veșnic?
Nu știu nici rime să adun,
A-ți sta în gând sub cer de stele
De toate visele să-ți spun.
E doar secretul dintr-o rugă
Mânată de un vis nebun,
N-aș vrea ca să-ți încurc din drumuri,
Nici gândul meu nu ți-e comun.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul timpului trecut
Cu tine n-aș putea glumi,
În lupta asta m-aș răni,
Aș sângera lacrimi de dor
Eu, biet străin și călător.
Rămâi la margine de zi...
Tu treci și-n urmă nu privi!
Cu tine n-aș putea glumi,
În lupta asta m-aș răni.
Când timpul meu s-ar isprăvi
Și alte timpuri vor veni,
Zadarnic plângerea-mi vei știi...
Nu voi mai fii, nu voi mai fii!
Cu tine n-aș putea glumi!
rondel de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș avea nou început...
De-aș putea să-ntorc clepsidra m-aș întoarce apoi în timp
Să iau totul de la capăt, cursul vieții să mi-l schimb...
Aș lua din cer azurul și l-aș pune-n ochii mei
Iar prin păr mi-aș pune aur presărat din flori de tei
Din zăpadă parfumată o pomadă aș vrea să-mi fac
Și mi-aș colora obrajii-n roșul florilor de mac
De la brazi aș lua povață cum să mă înalț ca ei
Și-aș urca până la stele pe o muchie de stei
Iar din florile de câmp aș reface curcubeul
Și-aș zidi din el cupolă să înlocuiesc planșeul
De la stânci aș lua tăria rezistenței la furtuni
Și aș cerne dintre vorbe adevărul de minciuni
De-aș simți iubirea-n pieptu-mi ca o magmă de vulcan
N-aș închide-o-n carapace, n-aș mai ține-o sub ecran
Zbateri de aripi de fluturi de-aș simți ca-n luna mai
Aș striga de fericire: hai iubire, vino,... stai!
Aș schimba parcursul vieții de-aș avea nou început
Însă știu că toate astea sunt un vis acum pierdut....
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voluptatea naivității
Naivitatea mea urcă până la cer
și este sublimul la îndemîna fiecăruia,
oricine poate să-și petreacă o vacanță
în sufletul meu și
la adăpostul pleoapelor mele...
Ce plăcut e să mă las dominat
de naivitatea-mi des gustată
de către cei care nu cunosc încă această
splendoare a ființei!
Cum m-aș consola eu de violența
acestei lumi, dacă n-aș fi naiv?
Cum mi-aș mai deschide eu privirile
spre oameni, dacă n-aș avea
voluptatea naivității
și, dacă voi nu mi-ați tălmăci,
în scopuri nobile,
infinitul naivității mele?
Naivitatea mea, dragii mei,
e un fel de preludiu la orgă,
natura ei fiind însăși inima mea...
Doamne, dacă naivitatea mea
ar avea margini,
cum, oare, m-aș mai amesteca
indisolubil cu viața,
cum mi-aș mai putea acoperi, Miss,
tristețea visului final?
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hoț de stele
De pe cerul rece, înstelat,
am furat un pumn de stele
și pe- un țărm îndepărtat,
am început a mă juca cu ele...
Sta Luna paznic peste boltă,
își număra turma de astre...
Când mă vede, se revoltă,
aruncând fulgere albastre.
Spășit, în noapte mă-ntorc,
scot din buzunar câteva stele,
mintea insistent mi-o storc...
Ce-aș fi vrut să fac cu ele?
N-aș fi vrut să fac nimic cu ele,
am vrut numai să le ating
și am devenit un hoț de stele,
să le fur... cât nu se sting.
poezie de Ioan Friciu (aprilie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De n-aș muri...
De n-aș muri, n-ar fi nimic.
Un om mai mult, neînsemnat,
Din cercul lumii decupat
Și mic, din ce în ce mai mic.
De n-aș trăi, un singur gând
M-ar tulbura peste măsură:
Că n-aș vedea cu ce figură
M-ar pune dracii în pământ.
poezie de Mihail Mataringa (19 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vers
Eu n-am timp să mai scriu perfect,
Că, de-aș avea, nici n-aș mai scrie,
Ci m-aș lăsa o veșnicie
Să te iubesc fără defect.
Apoi m-aș apuca să-nvăț
La ritm, la vers, la prozodie;
Urechile să vă răsfăț,
Devoratori de poezie.
Dar, lume, sunt dator la stele,
Și toate versurile mele,
Împrumutate de la praf,
Sunt versiuni la epitaf.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (22 ianuarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare, lună, stele
Despre soare, lună, stele,
Scriu în versurile mele.
Când soarele strălucește,
Luna atunci odihnește.
Ceru-i văduvit de stele
Fiindcă odihnesc și ele.
Apoi, roata se-nvârtește:
Astrul nopții strălucește
Și soarele odihnește.
Stelele pe cer apar,
Se aprind în lampadar.
Sub feericul ei cer,
Noaptea este un mister.
poezie de Dumitru Delcă (14 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Geniul...
te-am pierdut, apusă în apus mileniu
colapsandă stea pe fundal de hău
făr-a ști vreodată cum ai fi ca geniu
-geniul meu bun, geniul meu rău
ai secat izvorul dulcei inspirații
în adolescența sufletului meu
alte stele fost-au flux de revelații
geniul meu bun, geniul meu rău
chiar de m-aș întoarce în apus mileniu
la portița ta, un frumos flăcău
n-aș vrea alte roluri și nici alt prosceniu
geniul meu bun, geniul meu rău
n-aș schimba nimic în acest scenariu
rolul principal l-aș juca tot eu
rolul tău în fine-l las să fie variu
geniul meu bun, geniul meu rău...
Moscova
poezie de Iurie Osoianu (24 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul manuscriselor
De ce n-aș face ca Petrarca
Arzând și eu din manuscrise
Cu care mi se umple barca
Aceasta veche, pare-mi-se?
Am tors și eu atâtea vise
Pe care mi-am pus sigla, marca
De ce n-aș face ca Petrarca
Arzând și eu din manuscrise?
Că viața seamănă cu zarca
În cari se-nghesuie închise
Privighetori ce mor ucise,
Cum moare primăvara țarca,
De ce n-aș face ca Petrarca...
rondel de Ion Untaru din Fântâna în care se văd sufletele (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înnoptare
m-aș cuibări în osul timpului
durerea îngenuncherilor aș asculta
înspre o altă lumină târându-mă
mi-aș lăsa numele scobit până la sânge
leagăn l-aș face fiilor pe nopțile mele
în somnul lor ar trăi flămânde patimi
secătuită mi-aș îngropa urmele
în carnea bătrână a pământului
aș răsări într-un miez de nufăr
mlaștinile pântec mi-ar fi încă o zi
mi-aș aprinde înserarea la căpătâi
îndurând nașterea ca pe o moarte
n-aș mai închide ochii la marginea căinței
osul timpului mi-ar fi deja mormânt
poezie de Ela Victoria Luca
Adăugat de Deea_deea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numele tău
De tine mi-e așa de dor
Și când rostesc numele tău
Cred că n-aș putea să mor
Nu m-aș pleca nici cărui zeu.
Doar ție trupul meu închin
Și inima mea toată
Cu tine aș bea un pahar de vin
Să nu uit niciodată.
M-aș îmbăta de fericire
Că tu ești lângă mine
N-aș crede nici în nemurire
Când stau aici cu tine.
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!