Domnului Ion Iancu Vale
Zic așa, fără să risc:
Prin scrisul domniei sale,
Iancu este sus, pe pisc,
Chiar dacă îl cheamă... Vale!
madrigal de Constantin Moldovan (iulie 2011)
Adăugat de Constantin Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Șanse cu risc
Chiar de risc să-mi frâng piciorul
Sigur, îmi sporesc avutul..."
Eu l-am luat cu binișorul:
"Dacă riști să-ți frângi și gâtul?
epigramă de Miltiade Ionescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui ostaș de la un punct radiotehnic alpin
Tot văzându-te pe pisc
Pot să zic, fără să risc:
E o cinste, uneori,
Să trăiești... cu capu-n nori.
epigramă de Ioan Costea din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Sfarsitul istoriei dupa Cioran" de Ioan Costea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la 
De n-ar fi risc, nici bucuria vieții...
Constați că viața-i, zi de zi, un risc:
Urcuș ratat, plonjeu fatal, trădare.
Dar nu există, fără valuri, mare
Și nici, în munți, fără cădere, pisc.
Nu i-ai simți tot farmecul, de care
Rămâi vrăjit ca-n ochi de vasilisc,
În vis când ești purtat sub uranisc
Și odalisce-ți pică la picioare.
Când prinde-un monstru-n beznă-a chirăi
Ori din străfund când cască o genune,
Cu cât mai tari sunt simțurile imune,
Cu-atât mai mare-i șansa de-a trăi.
De n-ar fi risc, nici bucuria vieții
N-ar străluci ca roua dimineții.
poezie de Nicolae Mătcaș din Orfan de chipul meu (2014)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc
Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc.
Câți temerari nu-ncearcă recordul să-l doboare
Măcar c-un pas, doar unul, mai sus, țintind spre soare
Și ignorând că-i doare entorsă, plex, menisc!
Chiar viața noastră însăși e-un câmp minat, pe care
Îl tot parcurgem zilnic, sfidându-i orice risc,
Până-ntr-o zi o cruce,-un menhir sau obelisc
Marchează-un pisc, râvnitul, sau ditamai eroare.
De ești, în lumea asta confuz-crepusculară,
Astronaut notoriu, năier sau alpinist,
Pe drumul ce te-nalță și care te coboară
Tu nu uita o clipă să fii și bun genist.
Un câmp minat e viața în drum spre Everest,
Dar ce măreață-i clipa trăită fără rest!
sonet de Nicolae Mătcaș din Un câmp minat, urcușul (2010)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pariu
Eu pot susține fără risc
De compromitere-n popor
Că domnul Iorga e un pisc,
Cum e Ceahlăul autor.
epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.NUME: NU DEGEABA ÎL CHEAMĂ... (S-Ș)
Nu degeaba îl cheamă Săracu: n-are nici după ce să bea apă.
Nu degeaba îl cheamă Slutu: e urât cu draci.
Nu degeaba îl cheamă Soare: este un om cald.
Nu degeaba o cheamă Sofia: este o femeie înțeleaptă.
Nu degeaba îl cheamă Solomon: este un om înțeleapt.
Nu degeaba îl cheamă Spânu: e un om al dracu'.
Nu degeaba îl cheamă Strâmbu: este un om strâmb.
Nu degeaba îl cheamă Sucitu: este un om sucit.
Nu degeaba îl cheamă Șarpe: este un om viclean și periculos ca un șarpe.
Nu degeaba îl cheamă Șovăilă: este un om șovăitor.
Nu degeaba îl cheamă Șugubete: este un om șugubăț.
Nu degeaba îl cheamă Șutilă: se ocupă cu șutitul.
Nu degeaba îl cheamă Șuț: este hoț de buzunare.
George Budoi în Nume: nu degeaba îl cheamă... (5 mai 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Risc previzibil
Intenția un risc implică,
Și-n consecință, i-o contest:
Soția devenindu-i fiică
Este culpabil de incest.
epigramă de Constantin Iurașcu-Tataia din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Beția domniei este cea mai rea; căci cel îmbătat de beția domniei nu se trezește până ce cade.
în Mahabharata
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
NUME: NU DEGEABA ÎL CHEAMĂ... (T-Z)
Nu degeaba îl cheamă Taină: este un om plin de taine.
Nu degeaba îl cheamă Tăcutu: este un om tăcut.
Nu degeaba îl cheamă Tânjală: se lasă mereu pe tânjală.
Nu degeaba îl cheamă Toma: e greu de convins.
Nu degeaba îl cheamă Traistă: e neam de traistă.
Nu degeaba o cheamă Tufă: e tufă.
Nu degeaba îl cheamă Urâtu: este un bărbat urât.
Nu degeaba îl cheamă Uriașu: este uriaș.
Nu degeaba îl cheamă Văcaru: este văcar.
Nu degeaba îl cheamă Vicleanu: este un om viclean.
Nu degeaba îl cheamă Viteazu: este un om viteaz.
Nu degeaba îl cheamă Voinicu: este un om voinic.
Nu degeaba îl cheamă Vrăjmașu: este un om vrăjmășos.
Nu degeaba o cheamă Vulpe: este o femeie șireată ca o vulpe.
Nu degeaba îl cheamă Zgârcitu: este atât de zgârcit, încât își mănâncă de sub unghii.
George Budoi în Nume: nu degeaba îl cheamă... (5 mai 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Sunt un biet moldovan...
Sunt un biet moldovan
Și mi-e soarta amară
Nu-s Ion ci Ivan
Și nu domn ci tovărăș
Desparțit de ai mei frați
De ghimpat ă hotară
M-am lăsat împăcat
Cu a mea soartă amară
M-au făcut comunist
Și-am ajuns de ocară
Stalinist- bodiulist
Și mancurt fără țară
Cu fanfare întîlneam
Pe "nacealnici" la gară
Și-n Rusia căram
Pîinea mea cea amară
Și ca musca muream
"Ridicat" înrt-o seară
Și-n Siberii visam
La Moldova natală
M-au înscris în kolhoz
Într-o noapte de vară
Și de-atunci nu mai am
Nici imaș nici mioară
Cu alfabet ne-nteles
Și cu graiul- povară
Eu cîntam pînă mai ieri
Cit mi-e viața de dragă
Sunt un biet moldovan
Mai blajin ca mioara
Cu credința în neam
Cu credința în Țară
Sunt un biet moldovan
La rascruce de cale
Încotro s-o apuc
Fără "starșii tovarișhi"
Fără bici si lozinci
Ce-și pierdură valoarea
Fără acei comuniști
Ce-mi (f...) vinduseră Țara
Bucovina-i la nord
Si la sud... Basarabie
Reunită-ntrun tot
Revedea-te voi oare?!
Sunt un biet moldovean
Mai blajin ca mioara
Cu credința-n neam
Cu credința în Țară
Sunt un biet moldovan
La rascruce de cale
Încotro s-o apuc
Că la deal că la vale???!!!
Sculeni Podul de Flori
6 mai 1990
poezie de Iurie Osoianu (6 mai 1990)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când sforăie Neluțu Moldovan
Când sforăie Neluțu Moldovan,
Se scorojesc în cameră pereții,
Pornesc în baie, singuri, robineții
Și cade tencuiala din tavan!
Îți țiuie urechile un an
Și-apoi tresari pe tot parcursul vieții!
Când sforăie Neluțu Moldovan
Se scorojesc în cameră pereții.
Aș sta mai bine în Afganistan,
S-aud, nonstop, cum bubuie băieții,
Chiar de-aș sui pe culmile tristeții,
Decât să-mi sape cratere-n timpan,
Când sforăie, Neluțu Moldovan.
rondel de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia
Deviza ta-i "cu orice risc
mereu mai sus". Ca un erou
Lupți aprig să ajungi pe pisc,
Dar nu în munți, ci... la birou!
epigramă de Adrian Becherete din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iancu la Țebea
Ce vești mai aveți voi români despre Iancu
Să spună ce știu toți acei care știu,
Ce vești să avem, suntem oastea lui Iancu
La Țebea, la Țebea, eroul e viu.
Eroul ne cheamă, ne cheamă la Țebea
Al nostru frumos, pătimit crăișor,
Aici ne rugăm pentru Iancu, la Țebea,
Roș, galben, albastru altar tricolor.
Popor românesc, nu uita niciodată
Că nu ești urmaș de fricoși și bastarzi,
La tine acasă cât faci ochii roată
De dragul eroilor veșnic să arzi.
La Țebea foșnesc românește gorunii
Și-ntreg calendarul se-aude pe drum
Și clopote fierb untdelemnul furtunii
La Țebea, la Țebea, la Țebea acum.
Și nu e român omul care în viață
O dată măcar, într-un ceas minunat,
Pe sine privindu-se parcă în față
Lui Iancu Avram nu i s-a închinat.
Tu, Iancule sfânt, ne-ai purtat idealul
La Țebea venim, fiii tăi te cinstesc,
Lui Iancu-nchinare, trăiască Ardealul,
Trăiască întregul popor românesc.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Unui confrate
Ics, un critic de temut,
Cu pretențiile sale,
Fără milă ți-a făcut
Opera... de trei parale.
epigramă de Ilie C. Iancu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Constantin Noica (in memoriam)
Mă simt în scrisul meu ca într-o
chilie
cuvintele ascultă toaca bătând
se strâng și se-adună în șir de metanii
ce urcă din vale, domol, către schit.
Morminte și flori
ici, colo o cruce
un strigăt-ecou
că urlă cuvintele-n turmă
o haită sălbatecă-lupi!
Să sfâșie tăcerea
de carne și sânge
ce ninge cu îngeri
icoane, martiri
și sfinți pe statui.
poezie de Constantin St. Dogaru din Contantin Noica în amintirile și mărturisirile unui preot ortodox (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Precauție
Mi-e teamă de abis, de hău,
La înălțime îmi e rău,
De-aceea nu-mi permit să risc
Să urc pe-al epigramei pisc.
epigramă de Nelu Vasile din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
În spiritul legii
Luai un brad, furat de pe vreun pisc,
De la un tip brunet, lângă obor;
Prudent, neacceptând deloc să risc,
Cu multă grijă, l-a marcat Azor!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul apei din ograda japonezului
Apei lui de prin ogradă,
Prea domol curgând la vale,
Bolovani, dintr-o grămadă,
Japonezu-i pune-n cale.
Spumegată, vrea să vadă,
Împrejurul casei sale,
Apa lui, ce prin ogradă
Prea domol o ia la vale.
Și schimbând-o-ntr-o cascadă
De consoane și vocale,
Uită-a vieții grea corvadă,
Dând răsunet de cristale,
Apei lui de prin ogradă.
rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Excelsior" de Alexandru Macedonski este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Catrene în vizor
În papucii Domniei sale
Sub lentila minunată
Un epigramist, se pare
Că și-acum o face... lată.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ofrandă lumilor
Scrisul îți este zbor planat
Deasupra ceea ce-ai uitat
Sau n-ai uitat cu-adevărat,
Iubire fără de pacat,
Revoltă trasă pe o roată,
Ruguri de spin ce înc-o dată
Le-aprinzi să ardă căutând
Curajul ochiului plângând,
Prin fumul unei realități,
Prin șiruri lungi de nedreptăți,
Tânjire către ideal
Care se pierde-n ireal,
Scrisul îți este o salvare
Frumoasă și tulburătoare,
Prinț adorat într-o poveste,
În care viața însăși este
Descrisă ca povestea ei,
Fără de demoni sau de zmei,
Ofrandă lumilor celeste,
Povestea ta într-o poveste.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!