Bucuriile anului 2011

Vremuri rele am mai prins,
Dar, cu timpul, le-am învins,
Însă, azi, cei din Palat
Prea ne dau la toate... mat!

epigramă de Nistor I. Bud din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", epigramă selecţionată dintre cele primite (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Adela, vin părinţii tăi!
Adela: Eh; şi?!
Nistor: Păi... Nu vreau să par prea îndrăzneţ.
Adela: Însă eu vreau!
Nistor: Adela... Nebunatică mică...
Adela: Nu mai sunt mică!
Nistor: Ba da, eşti...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte pierdute

Cuvinte aruncate, cuvinte pierdute
Rămase libere nesupuse
Pe toate le-am cules din vremurile trecute
Pe toate le-am înviat din vremurile apuse.

Şi le-am spălat cu rouă de soare
Le-am presărat pe ropotul ploii
Le-am zvântat apoi cu a verii boare
Şi le-am omorât din umbră toţi strigoii.

Apoi le-am aruncat pe toate în mare
De unde valul le-a adus la picioarele tale
Ca o sublimă şi imensă desfătare
Nişte religve din vremuri abisale.

Să le culegi cu grijă şi iubire.
La piept să le agheţi ca mărţişor
Să fie dovadă vie în amintire
Că-n inima ta eu mă răsfrâng, cu dor.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Şi că tot veni vorba despre body-guarzi, ia ziceţi, cum sunt ai voştri, doar aţi "primit" fiecare câte doi?!
Alex: Păi, spune tu primul, dacă tot eşti curios; ai tăi cum sunt? Doar ai "primit" şi tu...
Nistor: Pe lângă mine, evident, mult prea micuţi. Scunzi, adică...
Alex: Pe lângă tine, evident; şi Everestul e mult prea micuţ!
Nistor: Ia mai taci, mă! Oricum, m-am împrietenit cu ei. Le-am oferit bomboane, gume de mestecat, biscuiţi, ciocolate...
Alex: Era normal... Ce altceva puteai tu oferi?!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Iar tu, Nis, bunul şi vechiul meu prieten, din copilărie...
Nistor: Şefu', sincer, eu n-aş vrea să-ţi reproşez nimic; am totuşi o mică nemulţumire, legată de cele petrecute în ultima perioadă.
Lucian: Spune, Nis! Te ascult!
Nistor: Păi, şefu', eu tocmai terminasem de completat toate hărţile mele cu denumirile despre care chiar tu ai amintit şi doream ca tu să fii primul care le va vedea, la şedinţa pe care am avut-o joi, dar tu ai dormit în tot timpul şedinţei. Aşa că, nu le-am prezentat deloc la acea şedinţă, pentru că încă îmi doresc ca tu să fii primul care le va vedea.
Lucian: Vai, Nis... Îmi pare rău! Iarăşi am greşit faţă de tine şi te-am dezamăgit. Deşi te asigur că n-am vrut, sincer. Crede-mă, te rog!
Nistor: Aş, şefu'... Dezamăgit e un cuvânt prea dur!
Lucian: Dar e adevărat, Nis! Asta am făcut, te-am dezamăgit, din nou. Uite însă cum vom repara această mare greşeală, bunul meu prieten, dacă-i atât de important pentru tine... Acum sigur n-aş putea vedea hărţile tale, pentru că mă voi retrage în rezerva mea, să mă odihnesc, în cele din urmă; foarte probabil că nici mâine n-am să pot, dar de îndată ce mă voi trezi şi mă voi simţi în putere, te voi vizita, în camera ta din oraş, să-mi arăţi toate acele hărţi, completate cu denumirile corespunzătoare. Ce zici, e bine aşa?
Nistor: Sigur, şefu'. E super! Şi astfel, tot tu vei fi primul care le va vedea.
Lucian: Da, mă, tot eu...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Şefu'... Ce-i cu tine aici?!
Lucian: Aşa mă întâmpini tu, mă, nărodule?
Nistor: Aş... Salut, şefu'!
Lucian: Salut, Nis. Ce faci aici?
Nistor: Cum, ce?! Hărţi, aşa cum mi-ai spus! Trec toate denumirile la locurile lor, doar asta trebuie să fac! Nu?! Ţi-am zis, nu vreau să te dezamăgesc! Aşa că am trecut serios la treabă!
Lucian: Da, mă, nărodule, dar şi duminica? La ora asta?
Nistor: Şi ieri, toată ziua, şefu', până seara târziu... Sunt multe denumiri de adăugat. Încă nu le-am aflat pe toate, dar uite, unele hărţi deja sunt complete! Deci, voi reuşi! E clar.
Lucian: Da, văd... Te-ai străduit chiar să scrii citeţ! Cu majuscule, de tipar.
Nistor: Da, ca să priceapă şi restul populaţiei, nu doar eu... Uneori chiar şi eu întâmpin greutăţi în a-mi descifra propriile-mi mâzgăleli.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Hmm... Nis, nu te stresa prea mult! E timp suficient să treci denumirile alea afurisite pe toate hărţile tale! Nu-i nici o grabă!
Nistor: Lasă, şefu', nu mă stresez deloc! Îmi place să lucrez. Trece timpul mai repede, dacă am o ocupaţie. E bine aşa...
Lucian: Şi văd că nici nu ronţăi la dulciuri.
Nistor: Păi, şefu', mai iau şi eu o pauză de la ele. Nu se poate să le ronţăi mereu, zi şi noapte! Poate m-am obişnuit fără ele, după perioada aia, de interdicţie, dată de Nick.
Lucian: Ah, zău?! Atunci presupun că ar trebui să primeşti mai des porunci de felul ăsta, spre binele tău.
Nistor: Aş... Nu mă necăji, şefu'!
Lucian: Nu intenţionez deloc să te necăjesc, vorbeam serios!
Nistor: Păi, mai bine lasă-te de poante din astea, dacă tot vrei să vorbeşti serios!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Mai aveai de gând să stai mult, Nis?
Nistor: Nu, dom' director. Însă nu cred c-am întârziat.
Traian: Nu. Ai ajuns la limită. Treci la locul tău, Nis!
Nistor: Sigur; dar înainte de asta, v-aş putea ruga ceva?
Traian: Spune!
Nistor: Vă rog, dacă aveţi puţin timp, puteţi trece să-l salutaţi pe domnul Gigi Cristescu şi familia dumnealui?
Traian: Familia Cristescu... Ei sunt prietenii tăi?
Nistor: Da.
Traian: Unde îi pot găsi?
Nistor: Acolo.
Traian: Bine. Am să-i salut.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Şi că tot veni vorba despre body-guarzi, ia ziceţi, cum sunt ai voştri, doar aţi "primit" fiecare câte doi?!
Alex: Păi, spune tu primul, dacă tot eşti curios; ai tăi cum sunt? Doar ai primit şi tu, tot doi...
Nistor: Pe lângă mine, evident, mult prea micuţi. Scunzi, adică...
Alex: Pe lângă tine, evident; şi Everestul e mult prea micuţ.
Nistor: Ia mai taci, mă! Oricum, m-am împrietenit cu ei. Le-am oferit bomboane, gume de mestecat, biscuiţi, ciocolate...
Alex: Era normal. Ce altceva puteai tu oferi?
Lucian: Apropo, Nis, când plecăm, să nu uiţi să-mi dai şi mie câteva bomboane, biscuiţi, napolitane, în general dulciuri din astea, de la tine; nu şi gume de mestecat.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Şefu'! Şefule!
Lucian: Hmm... Ce-i, mă? Ce s-a întâmplat?
Nistor: Am terminat, toţi! E rândul tău să citeşti acum, şefule.
Lucian: Ah, da... E rândul meu... Deci, aţi terminat, toţi... Ştiu că v-aţi aştepta acum să vă prezint raportul meu, însă cum sunt prea obosit, nu cred că voi putea să vă satisfac aşteptările... Staţi aşa, n-am terminat ce aveam de spus! Deci, n-am să vă prezint eu raportul meu, în schimb... Nis, te rog, ia-l şi prezintă-l, tu în locul meu!
Nistor: Eu, şefu'?! De ce eu?
Lucian: Pentru că aşa te-am rugat eu, mă, de aia! Ce nu pricepi?
Nistor: Bine, şefu', dacă mă rogi tu, am să-l prezint eu în locul tău.
Lucian: Mersi, Nis...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf - pentru ex-comandant

La această cruce zace
Fostul comandant Mitică;
El în viaţă n-avu frică.
Viaţa-ntreagă hoţi a prins,
Moartea însă l-a învins.

epitaf epigramatic de Adrian Timofte din Versuri, 2014 (2013)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

O afacere bună trebuie să aibă sens, din punct de vedere economic, atât în vremuri bune, cât şi în vremuri rele.

Robert Kiyosaki în Cadranul banilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Ia nu te mai lăsa rugat atâta. Ce-i cu toate mofturile astea pe capul tău?! Nu faci cum vrei tu! Intri cu noi şi cu asta-basta! Am încheiat orice discuţie!
Nistor: Dar nu pot... Nu că n-aş vrea, însă... Ştiţi doar că sunt claustrofobic.
Stela: Lasă, că în caz de nevoie, ai medicul la îndemână, în apropiere.
Nistor: N-ai avea cu ce să mă ajuţi, în cazul unei crize de claustrofobie. Ar fi nevoie de un psiholog, sau chiar psihiatru.
Lia: Psiholog sau psihiatru, zici?!
Nistor: Hopa, şefa... Aşa-i, tu eşti psihiatru; şi psiholog. La naiba, uitasem!
Lia: Mişcă-te! Intrăm, toţi! Clar, da?!

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpuri

Iarna-i încă-n mine, sloiuri picurând,
Am pierdut şi timpul din vremuri ce-au fost,
Cu speranţa vie c-or fugi curând,
Vise colorate se zbat fără rost.

Drumurile, toate, le-am uitat pe rând,
Rătăcită-n doruri, mă caut în van,
Pe tarabe,-n târguri, aş vrea să le vând,
Dar se pare, însă, nu iau niciun ban.

Roabă îmi sunt mie – gând necugetat –
Limanul se-ascunde, peste văi şi munţi,
Într-un fel anume, ce n-a existat,
Îmbrăcat în soare, cu ochii cărunţi.

Şi-atunci, primăvara se aşterne-n vis,
Florile ca macii vor scrie pe cer,
Se întâmplă, tocmai, cum ne este scris,
Ruga-i împlinită, ce-aş putea să cer?

poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Dom' director, aş putea ieşi puţin afară?
Traian: Ce-ai, Nis, te-a bătut soarele prea mult în cap? Nu vezi că suntem deja afară?
Nistor: Ah; nu afară din navă, afară din Institut doream să spun.
Traian: Cum?! Tu nu vezi ce-i aici?
Nistor: Ba da. Multă lume...
Traian: Exclus să ieşi din Institut la ora asta!
Nistor: Dar...
Traian: Am spus nu şi aşa rămâne!
Nistor: Bine, dom' director...
Traian: Ce-i, Nis?! Ce te nelinişteşte?
Nistor: Trebuia să vină cineva, dar încă n-a sosit. Mă gândeam că ar putea fi afară.
Traian: Cineva?! E foarte important pentru tine ca acest cineva să fie aici azi, să te vadă?
Nistor: Da, dom' director, foarte.
Traian: Ştii de ce nu poţi ieşi? Există riscul să nu te mai întorci la timp, sau să te înapoiezi întreg. Dar hai, să mergem împreună până afară.
Nistor: Poftim?! Mergeţi cu mine afară?
Traian: Ai auzit foarte bine. Ce nu fac eu pentru voi? Mai ales să nu fiţi trişti... Hai!
Nistor: Gata, dom' director; vin!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alex: Ia vezi, mă, la ce se holbează aşa...
Nistor: Vai, şefu', te-am prins! Să nu-mi zici că asta-i domnişoara psihiatru despre care ne vorbeai într-un timp de ne ameţisei. Ţi-a picat cu tronc!
Lucian: Hmm?! Ce-ţi bagi nasul în fişele mele? Vezi-ţi de ale tale, ai destule!
Nistor: E-ndrăgostit şi tipa asta nici măcar nu-l bagă-n seamă...
Lucian: Măi, vrei să taci odată?!
Alex: Bine, tace! Da' pot s-o văd şi eu pe tipa respectivă?
Lucian: Nu!
Alex: Nu fi rău! Ce-i atât de secret?
Lucian: Uff...
Nistor: Frumoasă tipă pentru un psihiatru, nu-i aşa?
Alex: Brunetă, ochi albaştri... Extra! Dar eu n-aş vrea s-o ştiu prietena mea.
Lucian: De ce?!
Alex: Cum, de ce?! E psihiatru; asta spune tot, nu?!
Lucian: Aş; la treabă! N-avem prea mult timp.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Aşa-i puţin mai binişor.
Lucian: Foarte bine. Atunci, putem începe şedinţa; deja am declarat-o deschisă... Ştiu că în mod normal, eu ar trebui să încep, cu prezentarea raportului meu, însă întrucât sunt prea obosit, v-aş ruga să începeţi voi de data aceasta şi să mă lăsaţi pe mine la sfârşit. Vă mulţumesc pentru înţelegere... Ah, încă un lucru! Nu ştiu dacă v-aţi amintit sau nu, însă luni s-a împlinit exact un an de când am sosit noi pe această planetă, pe 21 ianuarie. Asta-i tot! Puteţi începe.
Nick: Da, am să încep eu...
Nistor: Şefu', nu eşti deloc atent.
Lucian: Lasă-mă-n pace, Nis!
Nistor: Bine, şefu'.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Adela...
Adela: Nis...
Nistor: Ce-ai păţit, nebunatică mică? De ce stăteaţi afară? De ce nu vi se dădea voie să intraţi în Institut?
Adela: Ah, Nis... Am pierdut invitaţia de la tine, iar domnii aceştia care stau de pază nu erau dispuşi să ne creadă.
Nistor: Ai pierdut-o?! De ce nu m-ai sunat? Ţi-aş fi adus alta; oricând, oricâte.
Adela: Nu puteam să te sun. De abia azi, de dimineaţă, am observat că nu mai aveam invitaţia ta; era prea târziu... Tu probabil erai deja aici, la Institut, cu colegii tăi.
Nistor: Nu conta. Aş fi trimis pe cineva să vă aducă altă invitaţie, aş fi rezolvat în vreun fel.
Adela: Ah... E bine că ai venit şi acum, altfel nu mai apucam să te văd, decât acasă, la TV, sau aici, pe ecranele astea.
Nistor: Mda...
Adela: Deci, vei pleca...
Nistor: Trebuie... Adică...
Adela: Lasă, nu încerca să-mi explici... Poate ar fi trebuit să fi acceptat propunerea ta de a merge cu voi, în misiune. Ar fi fost interesant.
Nistor: Acum e prea târziu. Nu se mai poate face nimic.
Adela: Ştiu... Nu mai e timp suficient. Ar fi trebuit să mă fi gândit mai bine atunci.
Nistor: Ar fi trebuit.
Adela: Oricum, promisiunea mea rămâne valabilă, deci, să nu mă uiţi în toţi anii ăştia.
Nistor: Cum să te uit, năroado?! O să-mi fie tare dor de tine, mereu! Mă voi gândi la tine zi de zi, în fiece clipă, începând din momentul lansării.
Adela: Off, Nis...
Nistor: Adela... Te iubesc!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu le poţi avea pe toate

Are case, un palat
Şi-o averea fabuloasă:
Însă îi lipsesc, ciudat,
Chiar cei şapte ani de-acasă.

calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi mâna, s-o sărut!

Când din iubire-am apărut
Şi-n lume am pornit pe brânci,
De mână Tu m-ai prins atunci
Şi mersul, zbor mi s-a părut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!

Când zările mai largi le-am vrut,
Privind orbit spre necuprins,
Uşor de mână Tu m-ai prins
Şi ochii nu m-au mai durut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!

Când inima pereche mi-a cerut
Şi-n noapte căutam lumină,
M-ai prins atunci uşor de mână
Şi inimă pereche Te-am avut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!

Când din iubire-am apărut,
Când zările mai largi le-am vrut,
Când inima-mi pereche te-a cerut,
Cu mâna ta, pe toate le-am trecut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!

poezie de Gheorghe Pârlea
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ploiere prin Senat

După-atâtea reparaţii,
În faimosul lor palat,
Nu-s feriţi de inundaţii:
Plouă bine în... Senat.

epigramă de Nistor I. Bud din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!