Vizionar
E un miracol Cragiale -
Nu-l pot pricepe nici acum:
Schițează-n vremurile sale
Moravurile de acum.
epigramă de Eugen Albu din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", Premiul II ex aequo "Mircea Trifu" (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Lui Eugen Albu
Știam, frate Eugen,
Că-i ajunge mare-n gen,
Pe când eu te-am pus în ramă,
N-aveai nicio... epigramă.
epigramă de Vasile Iușan din Fă-mă, Doamne, ce mi-i face! (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adaptare
În anii grei de dictatură
Trăiam cu lacătul la gură,
Acum că nu mai este pus...
Vorbim în plus!
epigramă de Eugen Albu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mie, pensionar
O viață-ntreagă am muncit,
Din răsputeri, ca sclavii-n ocnă,
Să fiu acum retribuit,
C-o pensie-nghețată BOC-nă.
epigramă de Eugen Albu din revista "Lumea epigramei" (2011)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei tinere profesoare
După ce a terminat
Facultatea de chimie,
Mary s-a întors la sat
Și acum e iar Mărie.
epigramă de Eugen Albu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 8 comentarii până acum.Nedumerire
Nu pot pricepe, chiar de-aș vrea,
Cum oare, despre-o domnișoară,
Se zice, când rămâne grea,
Eufemistic, că-i ușoară?
epigramă de Eugen Albu din ziarul "Viața Buzăului" (11 ianuarie 2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celui care mi-a furat nevasta (după un aforism de Sacha Guitry)
Nu-l blestem, nici nu-l aclam,
Nu-l împușc, nici nu-l reclam:
Răzbunarea cea mai mare
Este că acum o are!...
epigramă de George Budoi din Femeia de la A la Z în Epigrame și Madrigale, după Sacha Guitry (12 ianuarie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Lui Eugen Albu 3 (la clepsidra cu iluzii)
De droguri nu m-am apucat
Și cred că-i cam târziu acum,
Dar nu-i exclus ca să le cat
Spre ultimul meu drum.
epigramă de Vasile Iușan din Dacă vrei să scapi de stres (2009)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vremuri și vremuri
Pe vremea când aveam hormoni
Și mintea, sigur, mai îngustă,
Mă mai țineam de câte-o fustă,
Acum mă țin de pantaloni.
epigramă de Eugen Albu din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", Premiul II ex aequo "Mircea Trifu" (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Eugen Albu 1 (la clepsidra cu iluzii)
Citit-am cartea pas cu pas
Și-atât de mult m-ai speriat
C-aproape-mi vine să mă las...
A mia oară de fumat.
epigramă de Vasile Iușan din Dacă vrei să scapi de stres (2009)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgică
De mult de tot, ce prost eram,
Când doar de fuste mă țineam,
Acum când totu-l fac cu rost,
Regret că nu mai pot fi prost!
epigramă de Eugen Albu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui amic
Are-o nevastă ideală,
Frumoasă ca o primăvară.
O dată, măcar, nu-l înșeală,
Ci pur și simplu... îl compară.
epigramă de Eugen Albu din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acum ne merităm
Acum putem să ne,, iubim", nu ne-a mai rămas nimic de împărțit,
Nici ani, nici clipe, nici ură, nici iubire și nici... viață!
Și nici nu e târziu, când aveam totul, părea prea devreme,
Acum nu mai avem ce poseda, nu mai poți să-mi aduci nicio acuză,
Acum nu mă mai poți acuza de prea multă posesivitate,
Acum a mai rămas prea puțin din... Noi, nici anotimpul nu ne mai vrea,
Acum ne bate toamna-'n tâmple, nu mai avem nevoie de... sărutări în noapte,
Acum ne cântă moartea-'n șoapte, degeaba încercăm să ne auzim,
Acum ne e strigătul prea departe, în curând se face noapte,
Acum iertarea pare venită prea târziu, nu ne mai e folositoare,
Acum... chiar și speranța se lasă ucisă printre strofe și cuvinte,
Acum nici amintirea nu ne mai leagă sufletele și așa stinghere,
Acum putem să rătăcim la infinit, nu ne-am iubit când trebuia,
Acum degeaba lăcrimăm, lacrimile sunt prea seci, nu-și mai au rostul,
Acum se-'ntorc timpurile să ne amintească de viața fără Noi,
Acum nici o ploaie nu va curăța ura ce ne-am împărțit-o-'n suflet,
Acum poate să fie o secetă de nesfârșit, o merităm deplin!
Acum ne merităm...
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moravurile ușoare fac vremurile grele.
aforism de David Boia (29 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Poate că viața nu este altceva decât un lanț de "acum", un "acum" legat de alt "acum". Acum mă născui. Acum trăii. Acum mor.
Zaharia Stancu în Șatra
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
După dragoste
A dispărut magia ca un fum,
Ne întâlnim acum ca fitecine;
Pentru mine-ai încetat să fii miracol,
Cum nici eu nu mai sunt pentru tine.
Ai fost vântul, iar eu am fost marea
Dar acum stelele s-au stins în dimineață,
Am devenit surdă ca piscina
De lângă țărmul înrămat în ceață.
Dar deși piscina de furtuni e ocolită
Și nici mareei tribut nu îi plătește,
În sinea-i zi de zi tot mai amară,
Iar pacea-i mai rece ca un ochi de pește.
poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Copilărie, viață...
Vă mai amintiți de primul sărut?
Eu l-am trecut deja la viță, l-am reînviat.
Ar trebui să îl consider o parte din copilăarie..
Dar totul este viu, trăiește,
Chiar dacăa s-a intamplat mai demult.
El este viu, prin mine, prin tine, prin noi, prin fiecare îndrăgostit, prin voi...
Nu trebuie să îil uităm!
Pentru ca fiecare dintre noi l-a dăruit și l-a avut dar!
Un dar ce l-am făcut, la rândul nostru și dar l-am primit iar,
Ce nu-l puteam pricepe atunci!
Ce nici acum nu-l pricepem...
Era... o adiere a copilăriei!
Ce pentru mulți dintre noi acum este o bombă cu efect întârziat!
Si de atunci ne-am hrănit cu fluturi, cu flori, Albastre...
Ori cu floarea-de-colț...
Nu îmi mai amintesc de -a fost pe bancă, în clasă, afară, sau în
Mijlocul unui parc.
Țin minte doar că tu te-ai fâstâcit, te-ai rușinat și te-ai înroșit!
Cine ar fi avut atunci puterea să-nțeleaă?!
Acum stau și scriu pe-o foaie de hârtie albă doar ca să-i dau culoari
Alb -negru ca ale unui film mut, din trecut...
Ce ai sădit în mine, tu, înger minunat!?
Acum ne sărutăm decât pe taste...
A ramas o umbră, un ecou... Și poate nici atât!
Copilarie ce-mi dai viață... te salut!
Ești parte din drumul abia început... e drumul ce duce în noapte.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripi nisipii
ce noroc! era cât pe ce să strivesc un fluture
cu papucul de casă, dar am lovit greșit.
curată greșeală printre atâtea lucruri incontrolabile!
s-a înălțat și da, m-a gâdilat în palmă.
o fi chiar prințul fluturilor, mi-am zis,
deghizat în straiele unei kalevale urbane comune.
ce rotocoale! ce dans de amăgit lumina!
arabescuri somnoroase numai pentru mine
acum pe masă, acum pe pat, acum pe gene,
acum pe piept, acum în creștet.
piciorușe subțiri, învățate cu zborul.
și deodată, cuprins de mirarea mea nesăbuită,
se topește jucăuș în umbra unei camere fără bec,
de parc-ar pricepe ce e așteptarea.
poezie de Monica Manolachi
Adăugat de Anemarie Ionita
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
am crezut că
am încercat să
am vrut jur că am vrut
turui întruna sperând să
la aproape 35 de ani
când în țara asta ești un om hârșit
sau unul deja terminat
recitesc un caiet de la 17
și ajung la paginile în care am scris
cu mâna tremurându-mi doar
de ce de ce de ce de ce de ce
n-a folosit la nimic
nici încrederea în ceea ce aveam de făcut
nici speranța nici încurajările iluzorii
sunt patetic ai dreptate criticuțule
care acum hăpăi zglobiu căcatul
boșorogilor despre care acum trei ani vorbeai
cu un dispreț nesfârșit
e nevoie de multă ticăloșie
pentru a mai pricepe ceva
poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui coleg complet știrb
N-are-n gură nici un dinte,
Nici măcar măsea de minte
Și să tragă la măsea,
Îi dau eu proteza mea.
epigramă de Eugen Albu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alex: Dom' profesor, ce trebuie să facem acum?
Eugen: Știți ce?! Eu cred că pentru această zi, această ședință a fost mai mult decât suficient. Deci, propun să vă petreceți restul zilei cum vreți voi. Pentru a pune la punct celelalte amănunte, vom avea destul timp. Acum vă las singuri.
Nistor: Ce bun sunteți cu noi, dom' profesor!
Eugen: Să știți că hotărârea asta a mea de a vă lăsa singuri acum, să faceți ce doriți voi, are și altă motivație: Anume sunt cam ocupat în următoarele ore, am și alte treburi.
Alex: Cum să nu?!
Eugen: În orice caz, nu uitați, ne vedem mâine, la ora 08.00, iar acum, că s-a rezolvat cu protecția voastră, nu veți mai avea motive întemeiate să întârziați.
Nistor: Bine, dom' profesor; vom face tot posibilul să ajungem la timp, dar nu promitem nimic.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!