Pensionat de boală

Când cuprins de disperare
Vezi şomajul cum "te paşte",
O speranţă se mai naşte
Şi-alergi spre pensionare
Gheorghe şanse multe are
Numai ochii să "îi caşte"
Cineva să nu-l demaşte
Că e doar o înscenare
Reuşind, dădu de-un hap:
Boala i-a intrat în cap...
Că-i bolnav nu se preface,
Dar nu are variantă
Şi abia mai "satisface"
Soţioara şi-o amantă.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărtăşit Paşte

Din tot ce am umanitate
Mă vărs ca sfânt, ce iarăşi naşte
Să fie doar de bun, dreptate,
În fiecare zi... Un Paşte.

Din tot ce am dar, hărăzit
Mă dăruiesc cu ce-aş cunoaşte,
Să pot vă fi ceva iubit,
Ce-am mai ales, mai pur... Un Paşte.

Din tot ce mi-aş dori şi mie
Cu gând măcar c-aşa renaşte
Speranţa, vi-o împart vă fie
Jurându-mă... Un sol, de Paşte.

Din tot ce vă va înfrunta
Cu rău, ce riscă să se caşte,
Să mă simţiţi alăturea,
Prieten... Cel eternul, Paşte.

Din imn iubirii, în primăvară
De cânt din iazul plin de broaşte,
Mă spăl de orice gând să doară
Pe orice seamăn, cel simt... Paşte.

Din zborul greu, din primul zbor
Ce leagă cer cu sol rădaşte,
Sunt uşor suflet plin de dor
Şi eu, un stol... Ce v-aduc Paşte.

Din tot ce-a lăsat Creator
Cu tot, ce ura ar vrea să împroaşte,
Să nu uitaţi e trecător
C-un spirit cast... Anual Paşte.

Din poate un pic de îndoială
Ce tot mi-o înfrâng, că sunt şi moaşte,
Mă rog acum cu tot, sfială,
Mă iartă Doamne! O să cred... Paşte.

Din tot ce şi Hristos trăita
Şi a îndurat făr' să demaşte,
Să învăţaţi că rău, ispita
Se vindecă... Într-un iz de Paşte...

Din tot ce lume a tot iertat,
Înţelegerea de-a recunoaşte,
Mă luaţi zălog cât vă sunt leat,
Cum pe-un Iisus Hristos... De-un Paşte!

Reînviu, sunt viu într-atâtea aştre...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 aprilie 2018)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insisteţă

Cuprins de boala afirmării,
Poetul, cu-ale lui cununi,
Bătu la poarta consacrării,
Şi-o scoase iute din ţâţâni.

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşte 2012

Memoriile de-un neam, ferice-n rămas treze
Sub mâlul mocirlit de orăcăit de broaşte, hoaşte
Râind juma' de secol pe suflete viteze,
Mijesc din nou cum mielul, ce-i pur şi alb, de Paşte.

Câtă credinţă a fost în noi, bunici şi mame
Să ţină firu-ntins pe hău ce sta să caşte,
Să-nfrângă minţi bolânde, visul să nu destrame
Şi să fim azi iar pui de-o zi, de-un ou de Paşte.

Sângele-n roşu vin de har împărtăşeşte
Cum şi alcool din clocot se-nalţă dintre boaşte
Să lase zbor spre ceruri cu înger ce păşeşte
Din fiecare noi, în răstigniri de Paşte.

Ieşiţi în mai puţini de omăt şi ger abrupt,
Ne ningem parfumaţi de dorul de-a renaşte
Cum flori cad în petale să lase loc de fruct
Şi în genunchi, covor ne facem iarăşi, Paşte.

Şi din arar uitat aprindem lumânare
Către cei ce au fost şi le suntem noi moaşte
Din osul lor de vechi ce ne-a lăsat cărare
Să ştim novici că drumul ne poartă-n etern Paşte.

Să fim, am vrea cu toţii, Hristoşii răbdători,
Să dăm din ce-am primit, ştiind bine că ne paşte
O zi când ne vom trece... Măcar să fim fiori
În gânduri ce vor fi de secole iar Paşte.

E poate simbol doar, ce-ngenunchează o lume
Să celebreze sfânt, dorind frumos de-a naşte
Cu castul de iertare, de dragoste antume
Ce în postum vor trece, cu noi... şi-alţi noi, de Paşte.........

PS
Mă minunez în gând, am inima o dană
Cu porţi cât de-o ecluză râvnind vapoare vaşte
Cu mii şi mii de oameni ce-au ura, de duşmană...
Şi ce-i aştept prieteni... cum voi, o zi de Paşte!

Joyeuses Pâques, Happy Eastern, Paşte fericit!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 aprilie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi

Ochii tăi sunt limpezi ca lacul liniştit
În zilele când vântul adie abia simţit
Şi sunt adânci ca marea acolo-n depărtări
Unde vapoare albe plutesc spre alte zări.

Ochii tăi sunt paşnici ca mielul alb şi pur
Ce paşte liniştit cu oile în jur
Şi parcă-s nestemate, atât sunt de frumoşi,
Iar râsul tău îi face zglobii şi luminoşi.

Ochii tăi sunt bruni ca ursul din Carpaţi,
Pe care-l vezi atunci când codrii îi străbaţi,
Dar sunt cu mult mai vii decât de obicei
Atunci când chipul meu se oglindeşte-n ei.

poezie de Octavian Cocoş (10 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maică-sa îi dădu şi lui un cozonac, dar vezi că fusese plămădit numai cu apă şi copt în spuză! Şi-i mai puse-n traistă şi-o sticlă cu bere înăcrită... Când ajunse prâslea în pădure, se întâlni şi el cu omuleţul cel bătrân şi cărunt.

Fraţii Grimm în Gâsca de aur
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărarea

De la unde-ai fost odată
Pân' la unde vrei s-ajungi,
Dai din coate, ochii roată,
Depărtarea s-o alungi.

Te agiţi ca într-o mare
Ce te-ntâmpină c-un val,
Uneori, mai fără sare,
Alteori, catastrofal.

Şi nu vezi că-i doar o mare,
Nu vezi nici că-i doar un val,
Te forţezi să-ţi faci cărare
Către un... ceva final.

Când ajungi, priveşti în urmă,
Dar ţi-e foarte greu să vezi
Căci, în spate, anii, turmă,
Te aşteaptă să te-aşezi

Şi se ţin de tine... aţă,
Nu ai loc spre unde-ai fost,
Şi-ţi dai seama că o viaţă
Ai trăit-o... fără rost.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A şti să nu ştii cel mai bine este, a nu şti să ştii boală înseamnă. Numai cel pentru care boala boală înseamnă nu este bolnav. Înţeleptul nu e bolnav căci pentru el boala boală înseamnă: prin urmare nu e bolnav.

Lao Tse în Cartea despre Dao şi Putere
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Record... neegalat (de-ale pensionarului)

A intrat în Guiness Book
Fără popularitate
Reuşind să bea un suc
Într-o lună... jumătate!

epigramă de Gheorghe Gurău (octombrie 2009)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce să refuz

Ce să refuz şi ce să mai accept?
Toate cuvintele miros a moarte
bat clopotele-amurgului în piept -
mirosul lor, copile, ne desparte!

Încep o floare şi-o termin în zori
mi-e îngerul bolnav şi mă refuză
dă-mi, Doamne, plânsul unei mari candori
şi dă-mi ninsoarea pruncilor pe buză!

Dar nu mai sunt cuvinte ca să spui;
o spadă se sfărâmă între oase -
mi-e îngerul bolnav şi boala lui
în cerul tot a moartea mea miroase...

poezie de Gheorghe Istrate
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sexul micuţului

Dacă iubeşti pe înserare,
Ţi se va naşte negreşit
Un făt când soarele răsare
Şi-o fată când e-n asfinţit.

Dacă iubeşti pe îndelete,
Ţi se va naşte doar un fiu
Şi cel puţin mai multe fete
Îi vor urma exemplul viu.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abstinenţă

Nu beau defel, că-i scumpă viaţa,
Iar doctorul mi-a spus că-i grav
Şi-mi place cum îmi spune soaţa:
Ce bine-arăţi când eşti bolnav...

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

BOLNAV

Ce boala am?Si medicul se mira...
Ma doare osul de la pol,
Iar umarul amurgului mi-e gol.
Urechea-mi plinge dupa lira.

Ce boala am?Ma-njunghie o stea,
Iar inima bataia-si intirzie.
Cind creierul la nou subscrie
In piept plaminul a ramas de nea.

Ce boala am?Ca-mi infloreste parul
Pe cind rinichii isi impart oceanul
Zvonind o seceta la anul,
Cu ochii-mi plinge Adevarul.

Ce boala am?Ma doare prin natura...
Ceva paduri si niste vai,
Ma dor pina si ochii tai-
Dar lasa,urca in trasura.

Ce boala am?Acum vom merge
Pina birjarul ne da jos.
Ce boala am?Eu cred ca se-ntelege:
Nimic ca arta nu-i frumos.

poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mâncaţi miel de Paşte. Printre cele mai vechi comunităţi creştine, mielul a fost reprezentat pe umerii păstorului şi simboliza sufletul salvat de Hristos. Uciderea lui de Paşte nu are nicio bază în tradiţia creştină, ci mai degrabă îşi are rădăcinile în Vechiul Testament. Este un ritual sângeros, în contradicţie puternică cu conceptul Învierii, care aduce cu sine reînnoirea de credinţă şi speranţă. Este un ritual ce nu este necesar într-o societate ca a noastră, deja cufundată cu violenţă şi moarte, care serveşte doar pentru a satisface interesele industriei alimentare.

citat din Papa Francisc (14 aprilie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Repere

Când ies cu soaţa la plimbare
Şi mă "suceşte"-n loc să-asculte,
Mă simt cuprins de disperare,
Gândind la un "harem" cu... multe!

epigramă de Constantin Păun (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

La pensionare, unui judecător care avea veşnic dulciuri, dăruindu-le preferatelor

Fiind vorba despre tine,
Se plângea, mai ieri, o fată,
Regretând că n-are cine
Să-i mai dea şi-o ciocolată.

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Desene altoite pe catrene avocăţeşti (aprilie 2002)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf - variantă

Cât am fost cu voi în viaţă
M-aţi privit cu ochi de gheaţă,
Însă acum se cuvine
Să mă vorbiţi doar de bine.

epitaf epigramatic de Gheorghe Ionescu din Epigrame (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi Doamne-un pic de fericire...

Mă rog din nou la tine Doamne,
Deşi mi-e tare greu să sper,
Când ochii mei uitaţi de toamne
Zăresc în toate efemer.

Amară mi-e singurătatea
Şi-n gânduri am numai pelin
Mi-e ziua neagră ca şi noaptea
Iar zorile îmi sunt un chin.

Pentru greşeli plătit-am vamă
La toate oştile din cer,
Dar simt mereu cum se destramă
Orice speranţă în eter.

Dă-mi Doamne-un pic de fericire
Şi-o oră doar, ia-mi lacrima
Ce-i dă privirii strălucire
Dar îmi străpunge inima.

M-apasă îndoieli cumplite,
Mi-e teamă şi de umbra mea,
Iar zilele îmi sunt zidite
În gheaţa florilor de nea.

Şi n-am pe nimeni lângă mine:
- Şi ce? Avut-am vreodat'?...
Nu! Te-am avut numai pe tine,
Dar azi mi-e crezul sfîşiat.

Şi numai Tu, doar Tu poţi Doamne,
Să mi-l redai, dar m-ai uitat,
Iar eu m-am poticnit prin damne
Şi în păcat iar am intrat.

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui parlamentar

El n-a vorbit din an în paşte,
Ci niciodată-n parlament;
Deschis-a gura permanent,
Doar ca, satisfăcut, să caşte!

epigramă de Mircea Micle (13 februarie 2007)
Adăugat de Mircea Micle
Comentează! | Votează! | Copiază!

Disperare

M-am trezit şi eu să înfloresc în toamna târzie
Aproape de îngheţul profund al gerului final
Viaţa nu e decât un bob de nisip fluid
În curgerea din clepsidra timpului veşnic
Nu e nimic dincolo pentru că totul e aici
Dacă ai ochi de vrăjitor nebun să pătrunzi
Din frunze putrede se naşte o nouă generaţie
La ce bun atâta disperare mistuitoare
Când totul e un cerc obositor de perfect
Suntem aici legaţi cu aburul din morţii noştri
Într-o hora mistică învârtită neîncetat
Abia asta e mare şi adevărata disperare

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai femeia ştie

Ochii ei... oglinda vieţii mele,
Licăresc în noapte, parcă-s două stele,
Iar privirea lor plină de mister
Mă arde ca o faclă aprinsă în eter.

Ce ascunde-n ei, numai femeia ştie,
Când focul se stinge sub mantia-i pustie.
Şi inima-i plânge plină de durere,
Când singurătatea o mistuie-n tăcere.

Privirea-i se-nsenină ca cerul albastru
Când o sărut şi-o îmbrăţişez tandru.
Mă-nvăluie-n stele şi-n mii de mistere,
În clipe de iubire, dulci, dar efemere.

Ştie numai luna, sub raza-i argintie
Ce scântei aprinde un suflet de femeie,
Căci ea este enigma ce n-o pot desluşi,
Dar îmi aduce-n viaţă multe bucurii.

Când negura se lasă şi umbrele dispar,
Rămâne numai una, în chip de chihlimbar
Şi ochii ei mă cheamă în nopţile târzii,
Să o ţin în braţe pân' zorii s-or ivi

poezie de Gheorghe Deniştean (19 martie 2017)
Adăugat de Denygigi
Comentează! | Votează! | Copiază!