Ea

Feriți-vă d-explozia femeii
Ce ferecați de secole, stupizi
Cu minți și inimi invalizi,
Necredincioși suavului, ateii.

Vă închinați la sfinți și îngeri
Și bateți în ocări sublimul...
Pieriți, vă meritați destinul!
Pășiți cu tălpi, pe rug în sângeri!

Ce-ar fi romanele?... Grotești
Cu eroine masculine;
Nici timp, nici descendent ce vine,
Nimic din grații femeiești.

Ce-ar fi balanță fără tas?...
Pe veci nu ați avea măsură,
V-ați prăvăli cu anvergură
În abisul timpului rămas.

Voi nu cunoașteți libertatea,
N-aveți nimic din cosmic zbor,
Nu știți să nașteți, doar omor...
Singuri, n-aveți eternitatea!

Cântați-i părul de mătase
Și buzele-n călduri solare,
Puneți-i între sâni o floare...
Topiți-vă-n amor, pe coapse!

Luați farmecul de mâini cu voi,
Învățați visul purității...
Vă închinați, maternității!
Fiți pururi, Ei, străjeri, eroi!

poezie de (8 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Citate similare

Înjurământ

Ce știți voi muritorilor perverși
Pe cine pierdeți azi definitiv
Când ați avut sinceritate ca-n povești
Într-un gigant ce rejetați fără motiv.

Uitați-vă-ndobitociți măcar
La ce-s acum imagini de arhivă
Oare veți mai avea un cărturar
Să vă asculte, om, fără eschivă?

Din mintea neagră, ce-o purtați ușoară
De goliciunea sumbră-n sentimente
Îmi mai găsiți un politician, așa-ntr-o doară
Să fie sincer, om, eminamente???

Îl meritați oare, voi lașii necitiți
Să-aveți așa valoare, chiar postum
Slugi și dezbinători în fond nefericiți
Cu merit de-a rămâne-n viitor un scrum.

Vă-njur să fiți cu toții blestemați
Orbiților lipsiți de minți, de carte,
Lui Păunescu doar prin moarte să-i urmați,
Să pierdeți trup și suflet, de nimic să n-aveți parte!

Și vă blestem profund de mii de ori
Să n-aveți parte de copii, de mame, tați
Să fiți pe veci doar victime de orori
Pe viitor!... Neîntrerupt stigmatizați!

Vă plâng nenorociților de-o blasfemie
Ce-o promovați într-o mulțime de prostie
Mă închin să nu puteți să mi-o mânjiți și mie
Prin grația lui Dumnezeu, hulită seminție...

Sunt un fugit, cum și mulți alții au plecat
De frica voastră frunți golite de lozinci
Mă-nchin din nou la Dumnezeu, v-am denigrat
Fărâmă de popor rămași cum v-am lăsat...
... La stadiul, minți și suflet de opinci!!!

poezie de (7 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fără Dumnezeu

Voi n-aveți Dumnezeu, n-aveți rușine,
sunteți defecți la cap și fără scrupul
sunteți exagerat de lacomi, sunteți grupul
ce furați trenuri, gări, cu tot cu șine.

Voi n-aveți Dumnezeu, nu aveți teamă,
v-ați cumpărat justiție și "faceți legea"
să vă servească interesele, fărădelegea,
n-aveți nici conștiință și nici mamă!

Voi n-aveți Dumnezeu, dar credeți falsul,
c-aici e raiul, iadul, ca un joc cu zaruri,
vă cumpărați domenii, funcții, lauri,
stați liniștiți, curând începe valsul!

Voi n-aveți Dumnezeu, dar El vă știe!
Veți da Lui socoteală de mizerii,
de cum v-ați bătut joc, fără criterii,
de cum ați construit o dinastie.
O dinastie cu un scop: hoție!

poezie de din Noua Geneză (12 martie 2017)
Adăugat de Petrică ConceatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Blestem

Vă blestem, să fiți buni
Să aveți binele parte.
De învățați, să știți "carte"...
Pe cei buni, să răzbuni.

Vă blestem, pururi tineri
Să iubiți neîncetat.
Să trăiți din iertat.
Miri să fiți, veșnic, gineri.

Vă blestem, bunăstare
Să primiți meritat.
Tot ce vreți, să aveți "dat"...
Din nimic, să fiți "mare".

Să nu credeți, blesteme.
Sunteți, simpli produși,
Îngeri... Terrei intruși;
Sunteți, ființe supreme!

poezie de (29 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Mă jur, foc să vă ardă!!!

Mă jur să vă blestem, pungași,
Mă jur pe tată, mamă,
Să vă despoi de piele... Lași,
Să-mi cereți de pomană!
Mă jur să vă blestem copii,
Să n-aveți noi urmași...
Să-i aveți morților de vii
Doar leș, în țeapă trași!

Mă jur să n-aveți nici mormânt,
Străbunii dezgropați
Să fie în câmp doar os mărunt
De-un neam huliți, scuipați!

Mă jur, voi proștii în fruntea țării,
S-ajungeți blestemați
De-ai voștri, haite, de dihorii...
Ce azi îi aveți fârtați!

Mă jur, arză-v-ar focu-n iad
Să fiți de combustibil
Din creier dezlânat, beteag...
Să facem hâd vizibil!

Mă jur pe sfântul Dumnezeu
Să fiți linșați de vii,
S-aveți știutul cum e greu
Când îți cerșesc copii!

Mă jur să muriți sfârtecați
Pe drumuri desfundate,
Să n-aveți parte să scăpați
Pân' ce n-o fi dreptate!

Mă jur spitalu' s-aveți morgă
La tot ce-aveți familii,
Și ploșnițele s-aveți ciorbă...
Pe șobolani vigilii!

Mă jur, curve ce sunteți, hoți,
Amante să vă îngroape
În sicrie... Să vă azvârle zloți
Pe gură, să vă îndoape!

Mă jur și pielea să vă întind,
Să vă prăjiți la Soare,
Să rageți când în cui vă prind
Pe Crucea de Înălțare!

Mă jur să n-aveți bucurii,
Doar să urlați durere
De popor, sfâșiați de vii,
În haite de plăcere!

Mă jur pe ce-am mai sfânt pe lume
S-ajung să vă omor,
Să scap o țară, neam anume
De-al vostru vorbitor!

Mă jur nici mâine s-apucați,
Să vă ia Dracu' noaptea,
Să fiți pe străzi împielițați,
Să fiți Urgia a Șaptea!

Mă jur să vă luați singuri viața,
Să fie în Terra loc
De cinste, onoare... Dimineața,
S-o avem iar noroc!!!

Mă jur, vă blestem, vă urăsc,
Vă detest, scuip tâlhari,
Să scap o țară ce-amărăsc
Ai voștri... Voi barbari!

Mă rog la întregul Univers,
Să fie alături toți,
Să pieriți hoarde-n rând, din mers
Arză-v-ar focul... HOȚI!!!

Cu toți prostime, ce v-aleg, cretini la fel, netoți...

*PS
Jurați-vă odat' cu mine,
Popor nedeslușit,
Că singur doar vă faceți bine
Din cinste, onor... citit!!!

poezie de (21 martie 2018)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Beatrice Vaisman

Copii unici, când între voi "vă luați",
Oricât de tare vă enervați,
N-aveți de cine să vă luați
Căci n-aveți surori sau frați
Si nici cumnate sau cumnați.

(12 decembrie 2021)
Adăugat de Beatrice VaismanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Duel epigramatic, seria 7-a din 27.07.1980 - 19.09.1980: 5. N-aveți ce șlefui.

De la Shakespeare a rămas
Și a fi sau a nu fi,
Să fiți ași v-ați luat voi nas,
Când n-aveți ce șlefui.

epigramă de din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Altă odă gingașă

Sunt medic dar mă tratez
domnilor dați-mi o boală
și-un înger în fa diez
o din morți pe loc vă scoală

Domnilor dați-mi o boală
cum n-aveți nimic în cont
nici la grădiniță nici la școală
moarte-i doar la orizont

Zău n-aveți nimic în cont
vreun înger în fa diez
vreun demon cu sexul bont
o sunt medic dar mă tratez

Cu lână de Mioriță
din zbor de la doctoriță

rondel de din Cezeisme II (27 august 2011)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Tatăl nostru

nu e rău fără bine și nimic fără tot
și nici zile senine fără - of, nu mai pot
nu e alb fără negru nici zăpezi fără ploi
și nici haos integru și nici voi fără noi

nu există iubire fără chinuri și dor
nici nu poți nemurire semăna pe ogor
tot ce trece se trece din deșert în abis
ca căldura în rece și ca somnul din vis

nu se poate opri nici o clipă pe loc
și nici omul feri între ape și foc
tot ce vine de sus se așterne pe jos
și la câte s-au spus și la câte s-au scos

stai de strajă mereu între spațiu și timp
când la soarele tău când la propriul nimb
și mai stai așteptând resemnări de destin
între propriul gând și azurul senin

că vor trece în zbor miriade de ani
prin galactici ce mor și ne lasă orfani
Universul din tine în rafale de jet
cu viteză luminii se va stinge încet

va rămâne doar vid și nimic în nimic
nici solid nici lichid și nici mare nici mic
vei rămâne doar tu și cu tine doar eu
între da și-ntre nu - Tatăl tău, Tatăl meu...

poezie de (14 aprilie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie

Proculegere

Să vă gândiți, suflet curat,
La cei ce au pierit în an,
Ce nou venit n-au apucat
Și-au vrut... Ajunși etern alean!

Să vă iubiți mai mult, imens,
Să uitați că există ură...
Doar un amor să fiți, intens
Pân' la ultima... picătură!

Să fiți mai drepți, în tot onești,
La nimeni rană să nu fiți...
Sursa de gânduri îngerești
Și pe dușmani să-i reuniți!

Să fiți o rază în culori,
Tristețea să o înveseliți...
Murdar să însămânțați cu flori
Și fruct uman să răspândiți!

Să știți, să învățați să dați
Când o-ți uita că e și "nu-i"
Nu doar surorilor, la frați...
Să nu uitați cuvânt "oricui"!

Să nu uitați în veci credință,
Crezul că binele-i divin
Și nume își schimbă suferință...
Doar s-o împărțim, câte puțin!

Să nu uitați vor fi ani, ani
Peste milenii, peste noi
Și vor fi poate-n veci castani
Și-n infinit spălat de ploi...

Să lăsați la copii avut,
Cum ați avut tezaur pur
Și, azi să fie un început
De-o lume nouă... Zi "Mă jur!"!!!

Suntem doar rând, al nostru tur...

poezie de (1 ianuarie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Sârghie

Parlamentarilor noștri...

Ființe de-a pururi infime
La duh și la cuget, la sens,
La minciunā, sunteți în consens,
N-aveți suflet mācar o câtime...

Nicicând, tresārind, nu v-animā
Iubirea vreun zeu salvator,
Nici priințā n-aveți și nici spor,
Pe viațā, n-aveți drept de stimā.

Sunteți pleava acestui popor,
Vā lipsesc șapte ani de acasā,
Treceți pe drum și florile mor,

De istorie și de noi nu vā pasā,
În dreptul inimii voastre scrie "error",
Vi-i mintea o eternā grimasā...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Și... nimic nu poate fi

Între mine, între tine
Nu-i nimic ce ar putea
Să aprindă licărire,
Să privească ochi de stea.

Între tine, între mine
Gol pustiul surâdea,
Se-neca speranța vie
Cerului ce ne veghea.

Între mine, între noi
Bate vântul și curg ploi.

Între tine, între mine
Depărtare e de-un veac,
Ca-ntre noapte și lumină,
Între verde și uscat.

Nu e nimeni ce-ar visa,
Să unească două fire
De tristețe-n iarnă grea
Pe un pisc frumos de lună!

Între mine, între noi
Bate vântul și curg ploi.

Între tine, între mine
Nu-i nimic, ce-ar încerca
Să aprindă o lumină,
Să ne bucurăm de ea.
Nu e timpul și nici locul,
Și nici clipe de răgaz,
Tristă-i ziua, crud e focul,
Pal e roșul pe obraz!

Bate Între mine, între noi
vântul și plâng ploi!

La ce bun aceste toate
Când speranțele ne mor,
Când plecat-a tot înaltul
Pe o frunză, pe un nor?

Între mine, între noi
Nu-i nici noapte, nu-i nici zi,
Curg doar lacrime șuvoi
Și... nimic nu poate fi.

Între mine, între noi
Bate vântul, toarnă ploi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Răbufnire

Vă uitați zilnic ca și mine spre infern,
Vă vedeți singuri c-ați ales mințitul tern
Înfășurat cu fular alb pe gât de stârvuri
Ce vă înșeală, vă tot fură, vând în târguri!?

Vă îngroziți de măcelarii "doctori" ciocli
Ce vă omoară mame, fii și ca și popii
Se întrețin "nevinovați" în găști scârnave
Doar să vă-ngroape; sunteți piedici vii, bolnave!?

V-au transformat în delatori, turme de oi
Ce se tot tund până la zero, proști puhoi
Ce stați la cozi să vă plătiți dări aberante
Lor cu palat, "popor" ce-și zic, de averi tentante!

V-au făcut "stat", plini de poliții, bodyguarzi,
Nu să v-ajute, să vă ardă, foc, bastarzi
Că nu de-ai lor sunteți, că cinstea-i o prostie
Și nu vă pot avea de sfat pentru hoție!

Nu vedeți, orbi, cum Premier de-un fund de țară
Plânge de dor pe-un infractor că-l vrea "afară",
În loc poporul să-l slujească, el cel furat,
Să-și "strângă inima"; că-i condamnat nevinovat?

Chiar de-s plecat mi-e iris lacrimi pe ecrane
Pierzându-mi timp, că-s în zadar, Marin, Ioane;
Chiar dacă spun să vă luați soarta-n mâini muncite,
Să fiți pe străzi strigând "vrem alții, minți citite!"!

Ah, ce-aș mai sta să împărtășesc cum văd eu țara,
Dar nu citiți, sau și mai rău întindeți gheara
Să-mi sugrumați glas pur ce strigă, vă vrea bine...
Că "știți voi tot, n-aveți nevoie de alți ca mine!"!!!

poezie de (11 februarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Iubire-i?

Știți voi oare iubirea
Ce pe cord lasă rană
Sau țintiți fericirea...
În egoism de Satană?

Știți de-a ei consecință
Cum omoară de vrei
Sau că-i naștere în ființă
Din nectar dat de zei?

Sau aveți simț fugarnic
De profit, palmares,
Folosind în fățarnic
Fadul hâd interes?

Credeți doar bani ce-alegeți,
Aștri, promiteri multe;
Fără gând să purcedeți
La morala din culte?

Doar țintiți săgeți minții
Noi amanți să vă fie.
Folosiți ispitiții
Pururi slugi la mândrie.

N-aveți timp de reflecții
Doar iubiri cât mai multe;
Caracter de "dejecții"
Meritorii în insulte!

Nu e vârstă, morală
De copii profitați.
Iarna vindeți drept vară
Ziua în noapte-o schimbați.

Cu eleganța îi smintiți
Iluzoriu creând.
Vă luați timp să mințiți,
Nu căiți la înfrânt.

Ca un vultur la pradă,
Din a voastră înălțare,
Vă hrăniți din ofranda
De naiv cu candoare.

Nu uitați însă roata...
"Rău făcut îți revine"!
N-ai idee când soarta
Îți redă groaza în bine.

Recompensă îți ofer
La căința în spre bine;
Neperversul ți-l cer
Schimb iubirii în destine.

poezie de (31 martie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare acceptabilă, ton serios

Distribuie
Cezar Bolliac

Și ce-ar fi poezia?

I. Și ce-ar fi poezia
Când n-ar fi frumusețea?
Ce-ar fi ș-un muritor
Când n-ar simți amor;
Ce-ar fi și veselia
Când n-ar fi tinerețea;
Ce-ar fi niște comori
La cei din închisori;
Ce-ar fi mărețul soare
La cel ce vederi n-are
Sau geme-n chinuiri;
Ce-ar fi o moștenire,
Ce-ar fi o fericire,
Ce-ar fi a ta iubire
La cel fără simțiri.

II. Albastra ta privire
E-atât d-atingătoare,
Ca și un cer senin
Ce scoate un suspin
Din cel ce-n absorbire,
Își uită ce îl doare.
Spre cei ce-i arunca
Dulcea cătare-a ta, -
Abstracție-n simțire, -
Își pierd a lor gândire;
În tine toți trăiesc.
Răcoarea cea de sine
Ce-n preajmă-ți simți că vine,
Ăst vânt ce tragi în tine,
E suflet omenesc.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie

Șah la rege

Popor, v-ați pervertit, cu minți spălate
Vă plângeți zilnic, nici nu știți ce vreți!
De voi depinde totul și puteți!
Nimic nu faceți, ca s-aveți dreptate...

V-ați chinuit - c-ați vrut - în comunism,
Plângeați pe Rege, România Mare,
Lui Ceaușescu i-ați cerut plecare...
V-ați păcălit cu "intervenționism".

Sunteți unici în gustul de omor
Asasinând stăpân ca de-obicei.
Călăii-s deputați, vă conduc ei...
Se îmbracă-n țoale boierești, și-și zic" popor".

Pe Rege-l huiduiți că vă vrea bine
Cu refuz de-adevăr pentru minciună.
Vă conjur să-nvățați calea cea bună
Și nu să faceți Europa de rușine.

Român ne-i regele de când copil,
Cu bunele și rele, ce-a trăit...
Nici nu vă doare pentru cât a pătimit,
Că pentru voi a stat de tânăr în exil.

Nicio ambiție deșartă el nu are,
Doar tată bun dorește să vă fie...
La neam de viță veche vă reînvie!
... Naivi ce sunteți, preferați pierzare.

Trăiți într-o minciună, vă furați,
Vă dezbinați, pentru-alții în partide.
Țara le-o dați, v-au luat-o și-o vor vinde...
Pe vechii, noii comuniști, îi venerați!?!

poezie de (28 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Ce-ar fi

Ce-ar fi... să-mi spui că nu mă iubești
Să văd cât doresc să-mi devii
infinit

Ce-ar fi, dacă cuvântul meu ti-ar fi
surd
Să văd ce pot debita din absurd

Ce-ar fi să te orbesti de mine
Să nu mă vezi
Să privesc neclintit
Cât pot in cerșetor
Să te ador

Ce-ar fi... să nu mă poți iubi
Să simt că esti un cer
Să-mi cresc aripi din ce sper
Să-ti fiu cât timp
Mă vei iubi..
Ce-ar dori inima să-ți fi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

O singură clipă între două gânduri, între două respirații. Nu e nevoie de meditație sau de practică. Nimic de învățat, nimic de făcut. Nimic de atins, de obținut sau înțeles. Doar tăcere. Nu avem de făcut nimic doar să fim - fără nici un gând, fără nici o dorință, fără nici un atașament, fără nici o așteptare.

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Trist

Se joacă-n feste ne... norocul ce și-a uitat, ingrat, origini,
Că o negație-l desparte, de ce el este-n fond făcut;
O punctuație-ntr-un șir, delimitată sau totală,
Ce gândurile-ar limpezi și umăr ar fi să te sprijini,
Un fel de șansă, sinonim de ce-ar fi vrut și s-a putut,
Dar se pierzând într-un ne fast... Ce trist, mai mult decât o boală.

Este-un suspin, când crezi că aer intubat scurt e resuscit,
Dar nu revigorează hău, e doar un semn de deznădejde!
Este și-o apăsare, culmea, fără nimic de greu pe piept;
O sfâșiere virtuală de inimă, de-un trup rănit.
E-un zbucium calm, un antonim, cum stoic curmi rapid primejde...
Un nor, ce poate picura direct pe colțul de ochi drept.

Și nu e sânge să repare, să curgă să astupe plagă
Și nici a egoului morfină să stingă "doare" de moment.
Nu e nici oul de-o speranță; doar nevăzut, o cecitate,
Nu un orbit ce-ar putea trece, de mai e timp. E încă vlagă!?
Nu-i iremediabil încă, nu s-a produs un accident!...
E trist de tot, cum de-altul moare, dar crezi încă-n eternitate?!?...

poezie de (23 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Știai...

Știai că toți îmbătrânim,
Simona...
ne trecem pieile prin storcător,
circumvoluții ni le netezim,
ne vedem rar, copil, uităm până și dor
... poate de ne-am clona...

Știai că toți îmbătrânim
Daniela...
e pierdem părul, ce ne-albește
o inimă... a tatei; relaxând, privim
și chip nu se mai potrivește
... oricât am vrea...

Știai că toți îmbătrânim
Patrick...
ne consumând din buna sănătate
și tot mai singuri, singuri ne trezim;
cunoașterea de tată a rămas un nume, date
... c-un asteric...

Știai că toți îmbătrânim
Edy...
ne trăind viața de-unul singuratic,
nici timp n-avem când să ne lămurim
de ura de părinte, ce nu-i doar... dramatic
... în loc de-a ne iubi...

Știai că toți îmbătrânim
Eteri...
nereușind, se pare, alegerea corectă
și poate nedestăinuind visul intim,
rămas ascuns tardiv de-orice alertă
... ori n-ai regret, frumoasa mea, mai știI?...

Știai că toți îmbătrânim
Paula...
nevrednici, peste-poate înșelători,
jucând perfid oricând ne întâlnim
sau veșnic între naștere și mori...
... Oh, pururea de suflet goală, fosta mea...

Știai că toți îmbătrânim
Nuțica...
neținând cont că-s frate, același sânge,
punând avut în loc să ne unim,
fără să ști că sigur Breul plânge
... poate și Dârla, mama mea, nevasta sa...

Știați cu toți că ne murim
iubiții mei...
și că-n final, imensul sfânt regret
ce-aș vrea cu toții ai mei să-l oferim
-toți ascendenții timpului de drept-
... să fiți nemuritori... Da-i numai pentru zei...

Știați c-o să îmbătrânesc și eu
un Daniel...
neștiind cu adevărat de-am fost iubit
și n-am pe cin' să-ntreb, doar Dumnezeu,
dacă cumva am pătimit, am păcălit
... d-aș vrea să știți că m-ați sacrificat, precum un miel...

Știați că noi, ce încă mai trăim
simpli urmași -rămași doar, nume, date,
din dragi părinți plecați să-i venerămsuntem
deja planificați un țintirim
și n-avem timp să-i mai comemorăm...
ne promovăm pe noi, doar vanitate
... Codașii lumii, ce-am rămas, o nulitate!?!...

poezie de (1 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amor e...

Atot ce-i și de nu-i, nimic în veci n-ar fi,
Mai mult și decât sânge, de părinți și de tine.
O oază de sublim, de dar peste ce-i bine...
Raza din negrul nopții și sorii toți, din zi.

E tot; dorit, trăire, vis, dar, dor... e amor

poezie de (26 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook