Invocare
Pe unde ești tu, Gheorghe Sfânt,
Azi, când corupția-i în toi
Spre a răpune cu avânt,
"Balaurii" de vremuri noi?
epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Balaurii din Proxima Centauri
Pe Proxima Centauri
Au dispărut balaurii
De vor fi existat vreodată
Sub formă de atomi dezintegrați
De cineva programați
Ca peste miliarde de ani
Să devină balauri
În carne și oase
Ori subiect de basme
Și fantasme
Pentru scriitori
Și astronomi amatori.
Dar ia stați puțin
Să ne lămurim:
Doar n-ați crezut
Că de-adevăratelea
Ar putea trăi balaurii
Pe Proxima Centauri?!
....................
Dar dacă pe Pământ,
Împânzind coclaurii
Ar veni balaurii
Din Proxima Centauri?!
poezie de Mihail Mataringa (3 iunie 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe unde ești?!
Pe unde ești când zori de zi se crapă,
Când gura mea pe buza ta se-adapă?!
Pe unde ești când ceru-i plin de stele,
Când ți-as zidi din ele-n cer castele?!
Pe unde ești în nopți cu lună plină,
Când mă îmbrățișai ca o glicină?!
Pe unde ești când rupt de oboseală,
Mi-aș pune capul lin în a ta poală?!
Pe unde ești când mor de dor și jale
Și leac mi-ar fi să-ți strâng coapsele tale?!
Pe unde ești când gândul mi-e la tine
Și-s bântuit de îndoieli haine?!
Pe unde ești când sufletul mi-e frânt
Și-alerg ca un nebun și mă frământ?!
Pe unde ești când vreau, la miez de noapte,
Sărutul tău cu gust de piersici coapte?!
Pe unde ești, c-aș bea cu tine seva
Ce-n cupe ne-a turnat-o Kamadeva?!
Pe unde ești când viața mea-i o luptă
Și timp perfid din trupul meu se-nfruptă?!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2019)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Măgarul lui Balaam
Pe vremuri, Domnul Sfânt i-a dat ca să vorbească
Stăpânului, cu avânt, în limba omenească.
Cum azi printre stăpâni avem măgari destui,
S-ar descurca ușor, vorbind în limba lui.
epigramă de Valeria Moroșan (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Basmele nu le dezvăluie copiilor că balaurii există. Copiii știu deja că balaurii există. Basmele le dezvăluie copiilor că balaurii pot fi omorâți.
citat clasic din G.K. Chesterton
Adăugat de Gabi Munteanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde?
Auzi cum șuieră prin frunze
Îngălbenite nostalgii
Plutind spre undeva, confuze?
Tu unde pleci? De unde vii?
A vieții toată frumusețe
E undeva, mai spre apus...,
Când toamnei eu îi dau binețe,
Tu unde ești? Unde te-ai dus?
Când vântu-n ramuri mai foșnește
Spunând povestea lui, șoptit,
Și frunza-n pom iar ruginește,
Tu unde ești? Unde-ai pornit?
E liniște și se aude
Doar frunza care s-a uscat,
Te caut, dar nu ești niciunde...,
Unde te-ai dus? Unde-ai plecat?
Sunt străzile tot mai pustii
Și vânturile tot mai reci,
În nopțile lungi și târzii
N-am să te-aștept, dacă mai pleci...
poezie de Florentina Mitrică (16 octombrie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu tine
Cu tine aș vrea să mă avânt
Spre înălțimi amețitoare,
Spre abisuri!
Din inimă să-mi zboare un cânt,
Inegalabil de frumos
Și plin de visuri . . .
Cu tine aș vrea să mă avânt
În rotirea lentă a unui vals,
Să-mi înflorească-n inimă un gând,
Iubirii mele să-i dau glas.
Cu tine aproape lângă mine
Mă simt atât de fericit,
Văd toate lucrurile sublime.
Când nu ești tu,
Mă simt tot necăjit.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te...!
Nici nu știu ce!
Cum mai ești!
Pe unde... ești!
Mai trăiești?
Ce întrebare!
Mai ai o clipă...
Să-mi vorbești?
Unde ești?
În ce povești?
Tot ratăcești!
În care vieți?
Mi-aluneci
Printre clipe!
Eu printre...
Vremuri!
Îmi tremuri,
Printre rânduri!
Îmi bați în gânduri,
Începuturi!
Tu ști?
Unde-am rămas!
Când te-asteptam,
Doar printre lacrimi!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndoială plauzibilă
Adevăru-i discutabil,
Mai ales când, cu avânt,
E rostit de-un ins amabil
Și prestat sub jurământ.
epigramă de Dan Căpruciu din Adevărul și minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Combaterea corupției
S-o combați nu ești în stare
Când corupția-i în floare
Și se face haita mare...
tristih de George Budoi din Dicționarul corupției (3 octombrie 2015)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te voi răpune
Te voi răpune
în cel mai frumos
mod posibil.
Iar atunci când te voi părăsi,
vei înțelege
în sfârșit de ce
uraganele au nume
de oameni.
poezie de Caitlyn Siehl, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbări de mediu
Mai vedeai în vremuri obscure
Câte-o vilă prin pădure...
Acum, când sunt vremuri stabile,
Poți vedea... păduri de vile!
epigramă de Gheorghe Miertescu din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamă scumpă, unde ești?
Mamă scumpă, unde ești
de nu vii ca să mă crești?
Mamă, când m-ai părăsit,
la mine nu te-ai gândit?
Oare nu-ți mai este dor
de-al tău frumos puișor?
De-acolo de unde ești,
din cer dacă mă privești,
Roagă-te să-mi fie bine
în această mare lume.
Tata a plecat de-acasă.
Bunica-în curând ne lasă.
Ce mă fac eu fără voi?
Îndur foame, îndur ploi.
Mamă, eu vreau să trăiesc.
Nu vreau să mă prăpădesc.
Vreau să trăiesc vremuri bune,
să-mi croiesc un rost în lume.
Cu mine să te mândrești.
Mamă scumpă, unde ești?
poezie de Dumitru Delcă (10 octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Evoluție
De când schimbările-s în toi,
Observi că îți apar în drum
Pitecantropi de vremuri noi,
Purtând cravată și costum.
epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești Domnul meu
Ești ruga purtată pe aripi de vânt
Ești soare în ceruri și jos pe pământ
Ești pâinea vieții, ești pâinea de sus
Ce Tatăl ne-a dat-o prin Tine, Isus.
Când sufletul plânge zdrobit și înfrânt
O rugă se-nalță și zboară pe vânt
Tu vii lângă mine mă treci peste hău
Durerea mi-o poartă doar umărul Tău.
Ești inima toată, ești viața din ea
Tu, Doamne Isuse, ești dragostea mea,
Mă du lângă Tine în cerul Tău sfânt
Acolo mi-e casa, nu jos pe pământ.
Tu ești Domnul meu
Tu ești Dumnezeu
Cu Tine să zbor spre cer e ușor
Îmi dai mâna Ta
Mă sprijini cu ea
De veghe mereu
Ești Tu, Domnul meu.
Tu ești Doamne sfânt
Stăpân pe pământ
La Tatăl ceresc
Cu Tine-ndrăznesc
Pe drumul cel lung
Cu Tine ajung
Ești Tu, Domnul meu
Isus Dumnezeu...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu unde ești?
Tu unde ești în nopțile cu lună?
Pe unde zboară gândul tău mereu rebel?
Am învățat să simt emoțiile-altfel,
Dar niciodată nu vor... împreună.
Tu unde ești în zilele de vară?
Pe unde ochii tăi privesc înlăcrimați?
Eu nu mai știu dacă sunt aștrii vinovați
Sau genele udate-s o povară.
Tu unde ești când zorii se revarsă?
Pe unde pașii tăi adesea rătăcesc?
Eu am uitat să-ți spun că încă te iubesc,
Și am pe-obraz o lacrimă neștearsă.
poezie de Marilena Velicu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Timp de har
Un timp de har și de-ndurare,
În care poți lucra cu spor,
Chemat ești în a Lui lucrare,
Pe ogorul sfânt lucrând cu spor.
Chemat ești s-alergi pân' la capăt,
Cu ochii țintă la Isus,
Nu te opri din alergare,
Privirea ține-o tot în sus.
Privește cerul plin de slavă,
Prin duhul să-L vezi pe Cristos,
Aleargă spre premiul chemării,
Spre locul sfânt, glorios.
Aleargă spre cer cu ardoare,
Cununa s-o poți câștiga,
Spre premiul chemării 'nainte,
Isus îți va da cununa.
Amin
poezie de Ica Drăgoi (2 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul trecerii prin lume
Cine suntem și unde mergem?
Din vremuri vechi ne tot gândim,
Dar nu putem ca să pricepem
Al veții sens ce ni-l urzim...
Ce e lumea nu-nțelegem,
Nici pe Pământ cum răsărim,
Cine suntem și unde mergem?
Din vremuri vechi ne tot gândim.
Noi suntem tentați să credem
Că-n acest loc doar poposim,
Apoi spre viitor să trecem
Luați în zbor... de Heruvim.
Cine suntem și unde mergem?
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul sfânt #10
Nu fi semeață, moarte, căci nu ești ce se spune,
Chiar dacă mulți te văd stăpână peste'ale lumii sorți;
Acei pe care tu crezi că i'ai îngenuncheat nu's morți,
O, moarte cum nici pe mine nu mă poți răpune.
Despre clișee repaos, somn și iarbă verde'n vale
Numai de bine; noi, cei mai buni, așteptăm sa vină
De la tine semnalul de plecare spre lumină.
Tu'albește oase, iar sufletul să'și vadă de'ale sale.
Ești sorții, neșansei și disperării armă,
Lucrezi cu'otravă, cu război și boală;
Nu'ți mai da aere, căci nu'i nici o scofală!
Vrăjile și macul la fel pot să ne'adoarmă.
Trecuți de somnul morții, mereu noi vom trăi
Si nu va mai fi moarte; moarte, curând tu vei muri.
sonet de John Donne din Sonete sfinte, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când viața lor de viața ta se leagă
Când viața lor de viața ta se leagă
și când privești spre ei, te vezi pe tine,
mai mult de-atât nu ești, și nu-ți convine
că ochii văd în sinea-ți lumea-ntreagă.
Privești în jos, în sus, și ți-e rușine
ca unui dumnezeu lipsit de vlagă,
și-ai vrea să uiți că vântul îi propagă
spre mintea ta retrasă-n vizuine.
Din glas dement se-ascunde-n timbru dorul
ca frunza verde-n toamnele barbare,
și-arunci în ei durerea cu piciorul
deși îi simți, îi crezi, și-atunci te doare,
cum taurul răpune matadorul
și-odat' cu el și animalul moare.
sonet de Ionuț Popa (14 noiembrie 2009)
Adăugat de Ionuț Popa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce simte darul când e dăruit
Sfânt, sfânt, sfânt...
Sfânt, sfânt, sfânt este Dumnezeu,
mereu, mereu și mereu...
și când se răzgândește... și,
din ocolul Spiritului Său,
se naște o nouă pană de Înger
sus, sus în cer...
Sfânt, sfânt, sfânt...
Sfânt, sfânt, sfânt este Dumnezeu,
mereu, mereu și mereu...
și când se răzgândește... și,
din ocolul Spiritului Său,
se naște o nouă lacrimă de căință,
jos, jos, jos...
pe un obraz umbrit
de aripi de Îngeri Păzitori!
poezie de Dana F. Zaharia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!