Superstiţioasă şi fatalistă după cum mă ştii, scrisorile tale sunt singurele, când tu nu eşti de faţă, care mă mai asigură şi mă mai liniştesc.

Veronica Micle în Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce-ţi mai numeri anii…

De ce-ţi mai numeri anii să vezi de eşti bătrân
Când ştii ce grea durere tu porţi în al tău sân,
Şi pentru ce oglinda întrebi privind în ea
Să-ţi spună de nu-i încă zbârcită faţă ta?

Când ştii c-a tale lucruri ce curg neîncetat
Adânci şi triste urme în suflet ţi-au lăsat,
Şi crezi c-o vecinicie amară e de când
O clipă fericită avut-ai pe pământ.

Şi ce-ţi mai foloseşte să ştii azi cum mai eşti
Când simţi că tu pe lume de mult nu mai trăieşti;
Purtând cu moartea-n suflet străin în orice loc
Viaţa ta pustie şi fără de noroc!

poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îţi scrii cea mai frumoasă pagină în cartea vieţii tale, soarta cu veşnica ei ironie varsă cerneala peste foile care urmează.

citat celebru din Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi duşmanii or să se bucure de moartea lui Micle, crezând că această bucurie se reflectă şi în sufletul meu. Dar nu. Sentimentul care mă călăuzeşte în acest moment este cu totul altul.

Veronica Micle în Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul meu şi după moarte va căuta umbra poetului iubit.

citat celebru din Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veronica Mars: S-a întâmplat ceva?
Logan Echolls: Veronica, nu mai pot continua aşa. (Veronica îl priveşte şi este confuză.) Ştii, m-am tot gândit... relaţia noastră nu merge. Şi nu cred că mă ridic la nivelul aşteptărilor tale în privinţa mea... nu mai pot îndura sentimentul că sunt o dezamăgire pentru tine.
Veronica Mars: Logan, eu nu...
Logan Echolls (o întrerupe): Aşteaptă, lasă-mă să termin ce am de spus, bine? Şi mai e un lucru... mi-ai spus că tu nu concepi ideea de a a-i lăsa pe alţii să te ajute.
Veronica Mars: Nu am spus asta...
Logan Echolls: Dar se apropie de ce ai spus tu. Şi ştii ce? Eu nu concep ideea de a sta deoparte. (Veronica dă din cap afirmativ.) Şi mai cred că putem alege. Cred că putem alege să suferim acum, dar să supravieţuim durerii... sau să rămânem împreună şi să ne confruntăm cu o durere insuportabilă mai târziu. Aşa că eu sunt în favoarea ideii de a suferi acum. (Încep amândoi să plângă.) Dar voi fi mereu alături de tine... în caz că vei avea nevoie de ceva. (O sărută pe frunte.) Dar tu nu ai nevoie niciodată de nimic.

replici din filmul serial Veronica Mars
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrurile absurde sunt singurele agreabile, singurele frumoase, singurele care dau har vieţii şi ne împiedică să murim de plictiseală.

citat clasic din Anatole France
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu eşti tu...

Nu eşti tu acela care mi-ai dat inimei mâhnire;
Nu te măguli cu gândul că te-am plâns sau te-am iubit,
Ai fost numai întruparea unei clipe ce-n neştire
Mişcă sufletul şi-l leagă de un dor nemărginit.

Şi dacă a fost durere şi dacă mai sufăr încă,
Nu eşti tu a lor pricină, nu eşti tu cel vinovat,
E de vină al meu suflet, e simţirea mea adâncă
Căci a mea este iubirea, tu eşti clipa ce-a zburat.

poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt lacrimioarele-nflorite

Sunt lăcrimioarele-nflorite
Şi când duios mă uit la ele
La tine mă gândesc, iubite,
Şi-mi amintesc vremile-acele

Când înflorite lăcrimioare
Cu drag îmi trimeteai tu mie,
Şi când era în orice floare
Un semn de-amor, de bucurie.

Ah! florile atunce date
N-a mai rămas nimic din ele
În vânt sunt toate spulberate,
Simţirea ta, vremile-acele!

poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deprinsă de copilă, chiar, a fi sub aripile cuiva, îndată după moartea lui, tu ai venit, te-am văzut şi m-ai mângâiat.

Veronica Micle în Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle (ianuarie 1882)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescul meu cheri, spune-mi şi răspunde numaidecât – e ordin împărătesc – mai iei tu medicamentoasele tale? Şi cu aceasta am onoare a te înştiinţa că mă aşteaptă aşternutul şi mă duc să mă culc singură, singurică cu gândul la scumpul meu.

Veronica Micle în Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisorile

să te audă poştaşul de sus
să vină scrisorile mele
peste tine
ca râurile să vină scrisorile
în care nu plâng nu
mai sufăr ca apa de gură
de o oarecare
grafomanie

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce mă laşi să cerşitoresc în aşa mod fiinţa ta? - când fără multă cheltuială tu poţi veni...

Veronica Micle în Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisorile tale

Nu ştiu de ce am aruncat scrisorile tale,
Nu mă întreba, cred că nici nu-ţi pasă.
Oricum, azi nu se mai scriu asemenea scrisori,
Poate doar la recuzită de teatru.
Cum ţi se par acum, puerile, desuete?
Dealtfel, le-ar fi stat foarte bine
Prăfuite în podul vreunei case,
În colbul din mijlocul drumului,
În cenuşa vreunei sobe părăsite,
În fumul care bântuia odată pe deasupra oraşului.
Dintre alte sute de nimicuri,
Nu ştiu cum naiba am aruncat
Tocmai scrisorile tale!
Apropo, pe ale mele le mai ai?
Le mai citeşti?
Nu că ar avea mare importanţă,
Oricum ai aruncat anii aceia la gunoi,
I-ai mototolit împreună cu ziarele vremii,
Cu evenimentele locale de doi bani,
Cu amantlâcurile tale nenorocite.
Totuşi dintre multe alte sute de nimicuri,
Volbură a anilor,
Scrisorile tale îmi lipsesc acut,
Îmi săreau mereu în ochi,
Păreau atât de nevinovate,
Atât de albe, de pure,
Ca prima şi ultima zăpadă
A celei mai albe dintre ierni,
De la începuturi...

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micle

nu trebuia să îi scrii
nu trebuia să îi vii
nu trebuia să-i mai ucizi cu sânge
rece picioarele care nu încăpeau în şosetele
pantofilor dulci fără degete-n etajere -
cartofi-eunuci în umblarea ră
sunătoare după fustele ieşilor dumitale -
micle
trebuia să fii o femeie de
săvârşită din viaţa de-acum
când geniul piticului uluitor (?!) boem şi poet
te-a cunoscut prin ale sale sfere
castrate la atingerea sorţii
la destinderea
morţii cu somnoroase prăsele -
micle
ce bună erai încă mai eşti
de vorbit de tăiat de iubit...
grai şi trist crai
uite: îţi e
criminalul

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui X

Vârful nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge...
Lâng-acest colos de piatră vezi tu cât de mică sunt
Astfel tu-n a cărui minte universul se răsfrânge,
Al tău geniu peste veacuri rămâne-va pe pământ.

Şi doreşti a mea iubire... prin iubire pân' la tine
Să ajung şi a mea soartă azi de soarta ta s-o leg,
Cum să fac! Când eu micimea îmi cunosc atât de bine,
Când mareaţa ta fiinţă poate nici n-o înţeleg.

Geniul tău, planează-n lume! Lasă-mă în prada sorţii
Şi numai din depărtare când şi când să te privesc,
Martora măririi tale să fiu pân' la pragul morţii
Şi ca pe-o minune-n taină să te-ador, să te slăvesc.

poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veronica Mars (se întoarce acasă după o întâlnire): Şi, ce părere ai despre el?
Keith Mars: O, hei, ai venit acasă devreme.
Veronica Mars: O, hei, i-ai verificat numărul de înmatriculare de la maşină sau i-ai luat amprentele?
Keith Mars: Scuze, scumpo. Ce ai zis?
Veronica Mars: Ştii bine că pe mine nu mă păcăleşti.
Keith Mars: Bine. Veronica, nu am idee despre ce tot vorbeşti.(Veronica îi aruncă o privire sfidătoare şi se îndreaptă spre camera ei.) O, hei, am uitat să-ţi spun. Dacă tipul ăsta îmi sărută fiica pe veranda mea timp de opt minute şi jumătate, atunci va trebui să-l cunosc. Vise plăcute, scumpo.
Veronica Mars: Chiar trebuie?
Keith Mars: El ne ia foarte mult din timpul petrecut împreună ca tată şi fiică.

replici din filmul serial Veronica Mars
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am să-i iert în viaţa mea lui Caragiale că nu i-a returnat scrisorile de amor Veronicăi Micle!

citat din Dan C. Mihăilescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti, sunt!

Eşti,
fără să-ţi invoc fiinţa.
Îmi locuieşti sufletul
cu plinătatea inimii tale,
curăţindu-i ungherele prăfuite.
Sunt,
fără să-mi ştii visele.
Îmi respir fericirea
sărutându-ţi paşii rătăciţi
prin inima mea.
Eşti,
fără să număr clipele.
Îmi dăruieşti infinitul
temerilor tale cele mai ascunse,
să le pastrez sub pernă.
Sunt,
fără să-ţi rănesc zborul.
Iţi ocrotesc chipul
privindu-ţi obrajii istoviţi
de săruturile mele.
Eşti,
fără nicio întrebare.
Îmi mângâi răspunsurile
întipărite nevolnic
pe pereţii casei tale.

poezie de Emilia Barari
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinnie Van Lowe: Bună, Veronica! Ce problemă ai?
Veronica Mars: O, doar ştii. Nu m-am aşteptat să fie aer condiţionat, dar în rest seamănă destul de mult cu felul în care mi-am imaginat Iadul.

replici din filmul serial Veronica Mars
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisorile sunt ca vinul; dacă sunt bune, se desăvârşesc odată cu timpul. Oamenii ar trebui să păstreze scrisorile la fel cum fac cu vinurile din pivniţe.

citat din Samuel Butler
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!