"Pui" de oltean
Oltean născut din viță veche,
De zaibăr roșu stimulat,
Cutreieri lumea-n lung și-n lat
Ca un turist făr-de pereche
Și nu te culci pe o ureche
Deși e-un zvon întemeiat
C-ai fi puțin afemeiat
Iar uneori, "cuprins de streche"...
Cum în vizor e al tău nume,
Pe seama ta apar noi glume
Dar știu cam care ți-e necazu':
Nu poți să faci ce-n cap îți vine,
Căci vigilent, Mihai Viteazu,
Mereu cu ochii e pe tine!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Podgoriile din Alba Iulia
La cramă noi uităm necazu'
Și-n zonă curge vin - cât vrei;
De-ar fi știut Mihai Viteazu...
Intra cu "pompa" în Jidvei!
epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Nicolae Bunduri

Comentează! | Votează! | Copiază!
Supărarea jumătății
Soața lui s-a supărat,
Când i-ajunse la ureche
Calificativul dat,
De poet făr-de pereche.
epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia nepăsător la treabă
De-i zici pe drept: "Te culci pe o ureche!",
El ți-o întoarce pe o zisă nouă:
"E fără noimă vorba asta veche,
Căci n-ai cum să te culci... pe amândouă".
epigramă de Gheorghe Pârlea
Adăugat de Gheorghe Pârlea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia... nepăsător la treabă
De-i zici pe drept: "Te culci pe o ureche!",
El ți-o întoarce pe o zisă nouă:
"E fără noimă vorba asta veche,
Căci n-ai cum să te culci... pe amândouă".
epigramă de Gheorghe Pârlea
Adăugat de Gheorghe Pârlea

Comentează! | Votează! | Copiază!

În memoria actorului Amza Pellea
Nea Mărin de-al nostru este,
Oltean fără de pereche,
Fie-i numele poveste,
Zăibărel de viță veche.
epigramă de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De-or trece anii...
De-or trece anii cum trecură,
Ea tot mai mult îmi va plăcé,
Pentru că-n toat-a ei făptură
E-un "nu știu cum" ș-un "nu știu ce".
M-a fermecat cu vro scânteie
Din clipa-n care ne văzum?
Deși nu e decât femeie,
E totuși altfel, "nu știu cum".
De-aceea una-mi este mie
De ar vorbi, de ar tăcé:
Dac-al ei glas e armonie,
E și-n tăcere-i "nu știu ce".
Astfel robit de-aceeași jale
Petrec mereu același drum...
În taina farmecelor sale
E-un "nu știu ce" ș-un "nu știu cum".
poezie celebră de Mihai Eminescu (1881)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Predestinare
Mecanicul, un tip solid și logic,
Oltean de viță veche, m-a uimit:
Căci arborele său genealogic
Era de fapt, un arbore cotit!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Whitey: Nu e nicio rușine dacă ți-e frică. La naiba, tuturor ne e frică. Ceea ce trebuie să faci e să-ți dai seama de ce ți-e teamă. Pentru că dacă frica ta are un nume, atunci o poți învinge. Și mai bine: te poți folosi de ea.
replici din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămân român
Iubesc Parisul... iubesc Franța,
Nu-s norocos, nu-s nici țigan,
N-am empatii... cu ignoranța,
Nici nu-l sfidez pe musulman.
Rămân român de viță veche,
Modest, cinstit... și selectiv,
Da-mi plânge, încă, în ureche
Dezastrul... de la Colectiv.
Refuz naivități pioase,
Luminile... ce-au ars perfid
Atâtea gânduri sănătoase,
Eu slăbiciunea... o desfid.
Nu voi vota pe-acela care
Vândut-a țara pe doi lei,
Făcând mătănii prin altare
Și datorii... făr-de temei.
Iubesc Parisul... iubesc Franța,
Nu sunt băftos, nu-s nici gitan,
Îmi fac vacanța la Constanța
Mândrindu-mă... că sunt oltean.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Viță veche, viață nouă
Duminecile-n care nu vorbim,
Altare fără slujba liturghiei,
Le dăm la schimb, să nu păcătuim,
Ca pe grijanie, doar poeziei.
Zilele-n care ne-auzim, dumineci
În care tu, în loc de liturghie
Și acatist, voind să mă cumineci,
Îți dai potirul buzelor doar mie
Din care gust ca dintr-o limbă veche
Un vin la fel de tânăr ca noi doi
Când mă săruți cu vocea pe ureche
Și-nchidem ochii vremii... amândoi.
poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineață (5 mai 2015)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Și-n noi "e putred mărul"
Prea bine știm că nu știm totul,
Dar câți din noi ar vrea să-nvețe?
Puțin pricepem, dar dăm votul
Și suntem gata de povețe.
E drept că nu-i dreptate-n lume,
Prea des sărmanul păgubește,
Iar opresorul n-are nume,
Dar ne mai pasă, ne privește?
E-adevărat că adevărul,
Când nu-i întreg, e tot minciună,
Pe dinăuntru-i putred mărul,
Dar arătăm doar partea bună...
Murim din clipa când ne naștem
Câte puțin, cum arde-o iască,
Din ale vieții mulți cunoaștem,
Dar ce puțini știu să trăiască!
Ne războim în timp de pace,
Mereu găsim în alții-o vină,
Nimic nu pare să ne-mpace,
Noi vrem "justiție divină"!
E-un dar să poți să simți cu frații,
Să-i poți citi ca pe o carte,
Dar ne vedem mai buni ca alții...
Ce hău de ei ne va desparte!
Oh, vai de cei bogați, sărmanii,
Nefericiți îmbătrâniră;
În lumea-n care-au preț doar banii
Chiar și-nțelepții-nnebuniră!
poezie de Olivia Pocol din volumul de versuri Anotimpuri (12 iunie 2020)
Adăugat de Olivia Pocol

Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpul pasager
Ce vrei tu, Iarnă, să îmi faci
În timpul care va veni?
În albul tău să mă îmbraci?
Îmi iei și dreptul de-a trăi?
Nu poți s-o faci! Mă poți albi,
Îmi poți aduce-n viață ger,
Dar sufletul nu-mi poți răni
Căci nu-i ca tine, pasager.
Tu vii și pleci, ești anotimp,
Dar, poate, asta e și el,
Căci vine, stă cu noi un timp,
Și pleacă. Doamne, e la fel!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Petale de orhidee pentru Sir (dedicație exclusivă)
Necunoscutule, nu pot să știu cum arăți,
Căci nu mi-a fost dat să te văd, mai din față!
Ai ten măsliniu, ți-e albă, galbenă pielea...
Ce stea porți în ochi și-n cununa din Tine...!
Nu știu cum privești, suspini, dăruiești, cum zâmbești...
Căci Tu îmi apari doar în plâns... și-n speranță!
Dar, oricum ești, întristat ori de viață zburdând,
Vino la mine...! Eu scriu azi... pentru Tine!
Necunoscutule, nu pot să știu cum vorbești...
Căci nu mi-a fost dat să te-aud mai de-aproape!
Dacă ai glasul zglobiu, iute, molcom, adânc...
Ce vorbe de-alint, vrei, în drumul spre Tine...!
Nu știu, cum te bucuri, ce dăruiești, cât primești...!
De ți-e sufletul frânt, ori plină ți-e viața...
Dacă strângi crini, trandafiri, orhidee la piept...
Te resemnezi în puțin sau poate... vrei Tot!
Dar, oricum, oricine ai fi, cât Mult ai ținti,
Ascunde-mă-n zâmbet și crede... în Tine!
Prietene, vezi, nu știu prea mult despre Tine...
Nefericit, singur sau bine ți-e Ție...(?)!
La final ești sau... încă, uimit ți-este zborul...
De mine nu-ți pasă, ori iubirea mi-o vrei...
Îmi accepți vrednicia sau mă lepezi din gând...
Mă ierți, când te supăr sau ai vrea să... mă cerți!
Te rog, totuși...! Cândva când, fizic, n-am să mai fiu,
Tu întoarce-te-aici și ia-mă... în Tine!
poezie de Iulia Mirancea (1 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia Mirancea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Oltean descurcăreț
De va fi ger și-omăt viclean,
Zise olteanul cu mult haz,
M-oi descurca, doar sunt oltean,
C-am și zaibăr și am și praz.
epigramă de Elena Buțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Podul istoriilor
Să trecem! - e doar o arcadă
Ce ține pe umeri un pod
Cântat într-o veche baladă
De-un mândru, nostalgic, rapsod.
Ți-e frică? tu crezi că-i portal
Ce-ți duce în necunoscut
Un suflet ce, fără trecut,
Va fi ignorat în astral?
Da, știu! ți se pare-aventură
Să lași într-o parte ce-a fost
Și crezi că se cere un cost
Când treci la o altă cultură.
Greșești! e aceeași, e veche,
E-a noastră, iar podu-i de flori
Și trec peste el, uneori,
Istorii ce știu că-s pereche.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
și dacă toate femeile au nume
eu te chem în gând
numai pe tine
e singurul nume care-mi vine în minte
e singurul nume pe care-l știu
îmi vine să-l cânt
îmi vine să-l strig
și dacă toate femeile au nume
numai al tău contează
îl rostesc în gând
îl șoptesc pentru mine
e secret pentru toți ceilalți
sunt fascinat de numele pe care-l porți
numele tău este croit pentru tine
îți vine bine
nu te strânge
nu e prea lung
și dacă toate femeile au nume
ele nu contează pentru mine
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia într-o ureche
Zice o zicală veche:
Parc-ai fost lovit... de "streche"...
distih de Constantin Enescu (11 septembrie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nick: Da și nu... Oricum, e treaba ta! N-am să mă amestec. Dar să știi că Mihai te iubește pe tine, cu adevărat.
Ly: Așa crezi? Lucian mi-a spus și el același lucru.
Nick: Chiar așa? Ce anume ți-a spus?
Ly: Mi-a spus că Mihai ar fi îndrăgostit de mine, dar ca să mă exprim cu cuvintele lui, inițial mi-a spus că băiatul ăsta chiar a pus ochii pe mine. La Mihai se referea...
Nick: Hm, ce exprimare nostimă!
Ly: Dar pe tine ce te face să crezi că Mihai ar fi îndrăgostit de mine?
Nick: Păi, oricine își poate da seama de asta, numai după felul în care te privește mereu... Deci, chiar a pus ochii pe tine; Lucian s-a exprimat corect.
Ly: Cum anume mă privește?
Nick: Așa cum o priveam eu pe Maria și încă o mai privesc... Crede-mă, știu ce spun!
Ly: Știi ce spui, dar nu prea știi să dansezi!
Nick: Te-am călcat? Îmi pare rău, surioară.
Ly: Nu face nimic. Încearcă totuși să fii puțin mai atent.
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2010)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
A fi român
Că sunt român, o știu prea bine,
Căci sunt născut pe-acel pământ,
Dar chiar mai mult, și mult mai sfânt,
Ea, România s-a născut în mine.
A fi român nu-i doar un nume,
Nici România doar un loc,
A fi român e-un tainic foc,
Ce-l port cu mine oriunde-n lume.
A fi român nu e doar grai,
A fi român nu stă în straie,
Nici doar a ști corect a scrie,
A fi român e-un colț de rai,
Ce-l porți în suflet zi de zi,
Asta înseamnă a fi român,
Și știu c-așa o să rămân,
Oriunde-n lume voi trăi.
Că sunt român, da mă mândresc,
Căci Dumnezeu așa a vrut,
Să pună-n chipul meu de lut,
Și-un strop din tot ce-i românesc.
poezie de Marius Alexandru (martie 2024)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Puțin de nor, puțin de soare,
Puțin de viață, puțin de moarte,
Puțin de bine, puțin din mine moare
În fiecare clipă petrecută fără tine!
Puțin din timp, puțin din azi,
Puțin din noapte, puțin din somn,
Puțin cât am putut să dorm
În fiecare noapte petrecută fără tine!
Puțin din vis, puțin te mai visez,
Puțin mai îndrăznesc, puțin te mai chem,
Puțin te mai aștept, puțin te mai iubesc
În viața asta petrecută fără tine!
Puțin regret, puțin moment,
Puțin ai fost, puțin te mai cunosc,
Puțin de rost, puțin mai plâng,
În lumea asta petrecută fără tine!
Puțin mi-a mai rămas, puțin din glas,
Puțin dintr-un cuvânt, puțin din gând,
Puțin pământ, puțin mormânt
În moartea ce vine fără tine!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!