Pastel de toamnă
Se lasă bruma peste gârle
Și vântul suflă tot mai tare;
Rămân pustii saivane, târle
Și scaune parlamentare.
epigramă de Vasile Vorobeț din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Viața
nu-mi iau un câine
să dansez în jurul lui
cu el
din cauza durerilor de genunchi
să transpir în tricoul alb
cu imprimeu floral
eram exaltat de la cafea
realitatea mă aruncă în alt univers
fără rimă
se lasă bruma
peste iarbă se lasă bruma
noi stăm pe banca de lemn
citind goethe de dimineață
câinele stă cu privirea
spre alt câine
viața poate începe cu dans
dacă nu te dor picioarele
fără respirația grea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu cât te cațeri mai sus pe un munte, cu atât mai tare te suflă vântul.
citat din Sam Cummings
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când toamna aurie
Când toamna aurie
Își arată zâmbetul,
O dulce nostalgie
Îmi inundă sufletul.
Frunzele în dansul lor
Își cântă despărțirea,
Iar crenguțele de măr
Rămân cu amintirea.
Au ruginit frunzele-n vii,
Curând în horă vor zburda.
Peste ogoarele pustii,
Zile și nopți vor colinda.
Va juca cu ele vântul
Până iarna le-învelește.
Chiar când doarme-întreg pământul,
Vântul tot nu odihnește.
Viscolește peste țară,
Vâjâie parcă-i nebun.
Nu-i chip să mai ieși afară.
Nu mai e nimeni pe drum.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
În goana artei
Nebun, sălbatic, fără frâu,
Prin arătură și prin grâu,
Peste livezi, peste câmpii,
Sărind bariere și hotare
Și șanțuri largi și garduri vii,
Fugea un cal, fugea mai tare
Ca vântul prin pustii.
Sub el pământul tremura
Și orice piatră scăpăra
Scânteietor...
..........
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memento
Când i-am dăruit inelul
Era tare ca oțelul,
Dar pe zi ce vremea trece,
Simt că-s prelucrat la... rece.
epigramă de Vasile Vorobeț din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fața altarului
Ea, deprins-a fost cu sfatul
Și-a spus "da", cu glasul tare,
Că își va urma bărbatul.
(N-avu importanță care!)
epigramă de Vasile Vorobeț (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am îndrăgostit
de o dansatoare de flamenco
sub cerul sidefat s-aprinde
un jar din inimă urcă în ochii
albaștri spre ea îi îndrept
apoi fac și primul pas în ritm
nebun andaluz am greșit
rămân înlănțuit pe veci
de trupul ce dansează îndrăcit
îmbrățișarea ei mă duce-n iad
iar buzele ei roșu carmin
suflă în vântul ce mă strânge
cenușa iubirii se risipește
în ritmul castanietelor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Senryu
scaune goale -
zâmbete largi peste tot
așteptând votul
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine toamna
Vine toamna,
dragostea mea,
pierd pomii săruturile
și le aștern peste
sufletele noastre distruse...
Cerul plânge
de-atâta tristețe
și cheamă soarele înapoi...
Zboară păsările
către Nicăieri și lasă
în urma lor
bruma de amintiri din
cuiburile fericite...
Închide fereastra,
dragostea mea,
că vântul ăsta
nu iartă pe nimeni...
poezie de Any Drăgoianu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Somnul mi-e țesut din visurile tale
Somnul mi-e țesut din visurile tale,
Gânduri ce se rup, firave, mici petale,
Iubirea noastră-i basm pe-o scenă teatrală,
Noi simpli actori cu chipuri reci de smoală.
Din clesidra vieții un timp a mai rămas,
Se scurge și acesta ca și ultimul ceas,
Din noi rămân acum doar mici fărâme care
Se pierd odat' cu vântul ce suflă atât de tare.
poezie de Răzvan Isac (1 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se lasă amurgul peste sat
Se lasă amurgul peste sat,
Peste păduri, câmpii, izvoare.
Satul pare un colț de rai,
Unde veșnic soarele răsare.
Se lasă amurgul peste sat,
Peste casa părintească.
Bătrâna mamă stă cu Dumnezeu la sfat
Și cu ochii la fereastră.
Se lasă amurgul peste sat,
Peste salcâmi și tei în floare.
Apare un țăran pe o cărare,
Părând că duce soarele-n spinare.
Se lasă amurgul peste satul meu natal,
Peste câmpii și turme de mioare.
Apare luna după deal.
Frumoasă ca o fată mare.
poezie de Vladimir Potlog (21 iunie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino
suflă vântul a pustiu de toamnă în inima-mi amăgită
cad fulgi imaginari pe sufletul gâdirii mele, troene
suflă vijelios anii împotriva-mi din fața vieții mele
cad clipele-mi secerate-n podul căuș al palmei, numărate
suflă nădejdea-n mine ca-n ceața de dincolo de lunga iarnă
cad pași tăi de sus pe geana ochiului-n tresărire lungă
suflă atingerea ta prin porii vieți-n catifelata ta piele
cad brațele mele din amintire în abandon, clipe-n fericire
suflă în mine credința că vei mai fi odată în drumul vieții
cad barierele timpului secerate de o iubire dăruită ție
suflă așteptarea aici, venind de acolo din lungi drumuri
cad eu în palmele împreunate-n rugăciune, așteptând venire
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii tăi
Când se lasă roua, de cu zori
Și-altă zi senină se-ntrevede,
Ochii tăi răsar ca două flori
Într-un colț de iarbă veșnic verde.
Dacă vântul suflă la amiază
Aducând toți norii mai aproape,
Ochii tăi înlăcrimați veghează
Peste munți, păduri și peste ape.
Când pământul stă o clipă-n loc
Și se-aude zvon de bucurie,
Ochii tăi, ca frunzele de soc
Se lipesc de brațe numai mie.
Iar spre seară, când în albu-i var
Blând spoiește luna toți pereții,
Ochii tăi - două grămezi de jar -
Vor s-aprindă zorii dimineții.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorule
Suflă vântul,
iarba tace,
dorul mândrei,
nu-mi dă pace.
Suflă vântul,
iarba țipă,
dorul mândrei
mă risipă.
Dorule,
de ce mă chinui,
când pe tine,
eu te mângâi?
Dorule,
de ce n-ai milă,
și mă macini
și ți-e silă?
Dorule,
amăgitor,
nu mă judeca
ușor;
judecă-mă
puțin mai greu,
că te vede
Dumnezeu!
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele, vântul și gerul
Trei călători fantastici cutreieră pământul:
Soarele splendid, gerul îngrozitor și vântul.
Unul dă viață, altul dă moarte, apărând,
Al treilea mângâie cu aripa-i, zburând.
Ei întâlnesc o fată, voioasă căprioară,
Ca soarele de vie, ca vântul de ușoară.
Și-i zic: Copilă dragă, alege din noi trei,
De vrei să fii mireasă, pe care tu îl vrei!
Românca le răspunde cu o veselă zâmbire:
Sunt sprintenă ca vântul, pe dânsu-l vreau de mire!
Cum? eu, lumina lumei! pe mine m-ai respins?
Am să mă răzbun la vară cu focul meu nestins.
Cum? zice gerul aspru, m-ai depărtat pe mine?
Am să îngheț la iarnă și inima din tine.
Nu-mi pasă, mândre soare, de focu-ți arzător
Cât mi-a suflă în față un vânt răcoritor.
Nici de-al tău frig nu-mi pasă, o gerule de gheață,
Cât vântu-n miezul iernii nu mi-a suflă în față.
poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Concert in lunca. Pasteluri" de Vasile Alecsandri este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Poezie
Bătrânii spun că apa trece
Și spun că pietrele rămân,
Dar lucrul altfel se petrece
Pe vechiul nostru glob bătrân.
Că piatra, orișicât de tare,
Se macină și trece stând,
Iar peste trista-i măcinare
Doar apele rămân curgând.
poezie celebră de Mihai Codreanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.
Amabilități parlamentare
Doi distinși parlamentari
Se fac între ei măgari,
Dar la legi care-i ursita?
Vor da votul cu copita!
epigramă de Mircea Ursei din revista revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cade gheață peste flori
Ziua cerul se-norează
Într -o galaxie mare
Soarele doarme visează
Printre stele lucitoare
Pletele sunt așezate
Sub un nor pufos
A lăsat vântul să bată
Vântul aprig furios
Norii negrii se adună
Vântul suflă rece
În nori fulgeră și tună
Ziua fără soare trece
Pică lacrimi înghețate
Plânge norul cel rebel
Fie-i greșelile iertate
Se va-împrăștiea și el
Eu îl rog pe soare iară
Să se uite printre nori
Amintind că vine vara
Iarba-i verde în zăvoi
Timpul e să se trezească
Avem nevoie de ploi
Aerul să-l încălzească
Cade gheață peste flori
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unor comisii parlamentare
Când travaliul s-a-ntrerupt
Rezultanta-i magistrală:
N-au găsit nici un corupt,
Dar corupția-i totală...
epigramă de Ștefan Marinescu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bată vântul
Bată vântul cât de tare,
Nu se stinge mândrul soare!
Bată vântul cât o vrea,
Nu se stinge nici o stea!
Bată vântul fără milă,
Nu se stinge-a mea lumină!
Bată vântul furios,
Nu mai dă soarele jos!
poezie clasică de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Curcubeul" de Grigore Vieru este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar