Prolog sau gândul aproape de ştire

vorbindu-mă
mă vorbesc
vorbindu-vă
vouă
vorbirea

şi cu fiecare clipă
mă preling în ştire
ca-ntr-o oglindă în care aproape încap!

poezie de Petruţ Pârvescu din Nord (Antologia poeţilor botoşăneni de azi) (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

poezie (vezi şi poem)

Poezia este joaca jocului!

definiţie de Petruţ Pârvescu în Câmpia cu numere
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micropoem cu toamnă

O vrăbiuţă
pe zăpada proaspătă
pune punct toamnei!

poezie de Petruţ Pârvescu
Adăugat de Petruţ Pârvescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua cea mai lungă e aproape

O ştire foarte bună vă spun vouă:
În luna asta, fix pe douăş'nouă,
Se schimbă ora, nimeni n-o să iasă,
Putea-vom sta o oră-n plus în casă!

epigramă de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbirea care-mi place, e vorbirea simplă şi naivă; vorbirea suculentă şi nervoasă, concisă şi adunată.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţă toate au un rost, cineva acolo sus ne pregăteşte la fiecare în parte un anume drum pe care inevitabil îl urmăm, cu ştire, fără ştire...

autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proverbul "Nu încap două săbii într-o teacă"

E o variantă nouă,
Ce-o dă una care ştie:
Nu încap odată două,
Dar pe rând încap şi-o mie.

epigramă de Florea Ştefănescu din Epigrame (mai 2000)
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbirea interioară se coace în întuneric. Din întuneric iese la lumină. Vorbirea interioară corectă este vorbirea ce ţi-ar aparţine de ţi-ai fi realizat deja idealul. Cu alte cuvinte, este vorbirea dorinţei împlinite.

citat din Neville Goddard
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nud

Irepetabilă cădere, în care n-am crezut,
Ca într-o oglindă curbă am lunecat în mine,
Pe valuri solitare împuns de întunecime
Unde de restul lumii eram necunoscut!

Şi mă împingea o lotcă aproape vertical,
Spre locul unde nimeni nu poate să mai spere...
Acolo unde se cere şi vama de putere,
Ca aripa să curgă inertă peste val!

Irepetabilă cădere, în nud necunoscut,
Ca într-o oglindă curbă am măturat morminte,
Acolo unde vlaga îngheaţă în cuvinte...
Am stors lucirea minţii să mă preling în lut!

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce Sarazate

Pace peste sate
Linişte-ntre noi
Dulce Sarazate
Orişice altoi,

Dimineţi şi seri
Fragede amiezi
Cântul de aezi
Naşte primăveri.

Straie de răcoare
Luncile colindă
Şi ca-ntr-o oglindă
Jinduie să zboare.

Felinare oarbe
Fiecare clipă
Zboruri înfiripă,
Vântul le resoarbe.

Cavaler în zale
Străbătând tăcut
Marele ţinut
Cu ape domoale.

Avatar sudalmă
Zborul şi permisul
Semnele din palmă,
Ilizibil scrisul;

Zare de omăt
Dungă sidefie
Nimeni nu mai ştie
Drumul îndărăt.

Fiecare zi
Noi şi noi dovezi
Ultimii aezi
Conjugăm a fi.

poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurgul străveziu

De fiecare dată când vrei să mă vezi
Nu uita să priveşti amurgul
El te va săruta cu razele lui în depărtarea orizontului
Şi eu voi aduce petalele iubirii mele în colţul gurii
Trandafirii aceştia ai tăi sunt tot mai frumoşi
Stau încă vii, privindu-se în ochii tăi
Ca-ntr-o oglindă frumoasă
Te chem cu fiecare mişcare a coapselor
La dansul argentian al inimilor libere
Hai să simţim limpezimea gândurilor
Prin acest dans al inimilor noastre
Şi să ne privim ochii... adâncindu-ne
Unul în albastrul senin al mării celuilalt
Tu eşti aproape de mine...
Te simt aici cu mine...
Muzica sufletului tău mă va chema
Cu fiecare adiere şi mister...
Dragostea noastră se va scrie duios.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era odată un vrăjitor răutăcios, care a făcut o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era mai urât se vedea în oglindă foarte limpede şi chiar mai urât decât fusese. Cele mai frumoase privelişti în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau în oglindă urâcioşi sau şedeau cu capu-n jos. Feţele lor erau aşa de schimonosite că nu le puteai cunoaşte şi dacă, de pildă, cineva, care avea o alunică pe obraz, se uita în oglindă, alunica creştea şi îi acoperea tot obrazul ca o pată neagră.

Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perspicacitate la DNA

În lupta lor cea grea sunt tari,
Dar, ca-ntr-o bună comedie,
Nu prind şi hoţi din cei mai mari,
Că nu încap în puşcărie!...

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rebelul spune, pur şi simplu, adio trecutului. Este un proces constant; de aceea, să fii rebel înseamnă să fii continuu în revoltă - întrucât fiecare clipă este pe cale să devină trecut; fiecare zi este pe cale să devină trecut. Nu este acel trecut care este deja în mormânt - te mişti prin el în fiecare clipă. De aceea, rebelul trebuie să înveţe o artă nouă: arta de a muri cu fiecare clipă care a trecut, astfel încât să poată trăi liber în noua clipă care vine.

citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmaşilor mei Văcăreşti

Văcăreştilor ştire:
Las vouă moştenire,
În loc de monastire,
Lac pustiu, versu-mi psaltire.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Ienăchiţă Văcărescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar vouă

Vouă, deţinători de perimetru virgin
Suficient, stabil şi-ncăpător,
Vouă, oameni frumoşi, cu feedback pozitiv
Şi cu percepţii clare,
Doar vouă vă doresc, etern:
Să fiţi mereu sau, cel puţin, din când în când,
Acolo unde vreţi să existaţi!
Să daţi speranţă, libertate şi iubire!
Dreptul la fericire, doar vouă vă e dat!

poezie de Iulia Mirancea (18 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strângând nisipul în pumn, mă gândesc câte încap într-o clipă în care nu mai vrei să spui nimic.

Octavian Paler în Caminante
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teoretic totul e OK

Practic răsăritul soarelui
în fiecare dimineaţă

Practici amurgul lunii
în fiecare noapte

Practic veşnicia
în fiecare clipă

Practici clipa
în fiecare veşnicie

Eu te practic
tu mă practici

Între noi
poezia
se întinde
tot
mai
aproape

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea nu trebuie căutată în ceea ce pare extraordinar, rar, ieşit din comun, ci în lucrurile simple şi accesibile care ne înconjoară în viaţa de fiecare zi. Pentru a simţi bucuria inefabilă a vieţii ajunge doar să realizezi că aproape fiecare clipă este o poartă către ea.

Juliana Mallart în Cine sunt eu?
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să mă uit

cu multă atenţie la plutitoarele poze
să-mi pun ochelarii de-aproape pe Tisa
să văd cum unele roze de-nfipt
ritualic în părul din coamă coafat infinit
nu mai încap
în frumoasele poze de poze cu herghelia
de cai în galop! – vom trece peste secvenţa
în care un purcel foarte creţ
fugăreşte o lebădă neagră
de supărare pe cangurul din coteţ –
nu mai încap
decât peisaje ratificate în ochiul de cal
pe Tisa,-n galop şi-n aproape

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un ultim refugiu, călătorie între două anotimpuri

răvăşit pe lumină devin răsărit
moment în care alerg
între două anotimpuri
căutându-mă
în istoria fiecărei clipe
e sărbătoare
o umbră aproape netedă
lumecă pe talpa lui Dumnezeu
orizontul pare o zbatere de fluture
întorc capul şi zâmbesc
anotimpului
în care mai cred
dezbrăcându-mă de moarte
în tăcere
sorb din fiecare clipă deşi
fiecare pare la fel
doar sufletul
lasă de înţeles că fiecare zi
e o punte înspre o altă
zi
fără umbre
culori şi lumină

cu siguranţă poate am uitat ceva
să sting lumina
gazul
bileţelul de pe noptieră
florile din borcan şi
fotografia din dulap

e târziu şi aerul tot mai puţin

Doamne!
uitasem să vorbesc despre tine şi despre
călătoriile dintre cele două anotimpuri

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!