Fugit ireparabile tempus

Erai o primăvară, doamnă,
Cu fructe-n pârg, dar vremea ţese.
Iar astăzi e târziu, e toamnă
Şi toate fructele-s culese.

epigramă de Mihai Moleşag din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie

Tu erai o primăvară,
Eu un început de toamnă.
Amândoi trecuţi prin vară
Am ajuns în "albă iarnă".

Tu nu mai eşti primăvară,
Nici eu început de toamnă.
Dar tot ca odinioară,
Ai rămas o dulce doamnă.

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cincinatină

Ţi-aduci aminte, primăvară?
Era târziu şi-mi era vară!
Acuma-i timpurie toamnă...
Nu e târziu, dar mi-este doamnă.

epigramă de Păstorel Teodoreanu din Păstorel, politice şi apulitice (1996)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erai aproape primăvară

Erai aproape primăvară
Iar eu o toamnă spre sfârşit
Acum nu sunt decât un mit
Ce-şi lasă frunzele să piară.

Erai aproape primăvară...

poezie de Lucian Bostiog din Şi-ţi scriu o lacrimă-n palmă (2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, doamnă!

Trece vremea pe lângă mine, doamnă!
Ca trenul printr-o haltă de câmpie
Acum e primăvară şi-acum toamnă
Şi vară când a fost nici că se ştie.

Doar iernile mi-au scos peri albi la tâmple
Secătuind pâraiele de forţe
Tot ele pregătind să mi se-ntâmple
Chiar şi acea retragere cu torţe.

Sufletul meu prea mult n-o să rămâie
În gara ultimă, de-i vară, toamnă,
Doar cât s-aprinde bobul de tămâie
Şi cât să-şi ia rapid... adio, doamnă!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi mai aduci aminte, Doamnă?

Îţi mai aduci aminte, Doamnă?
Era târziu şi era toamnă
Şi frunzele se-nfiorau
Şi tremurau în vântul serii
.....................
Ţi-aduci aminte şi de seara
Cu-amurgu-acela violet,
Când toamna-şi acorda încet
Pe frunza-i galbenă, chitara.
Pe lac ce-n lună s-argintase
Încet o lebădă trecea
Şi pata-i albă se pierdea
În noaptea care se lăsase.
...............................
Era târziu şi era toamnă...
Îţi mai aduci aminte, Doamnă?

poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşti, Doamnă

Din cer cad ape, şiroind.
Pădurea are chipul tău,
Cu ochi de ghindă,
Păr de-alun,
Miros de vânt
Si gust de toamnă.
Eşti bine azi,
Iubită, Doamnă?

Nu eşti. Ţi-e dor
Si jale-ţi este.
Iei cartea de pe raft,
O pui la loc.
Tai ceapa, o căleşti.
Ce gust de toamnă!
De ce pui lacrimi,
Dragă, Doamnă?

Şi gogoşar? Ardei?
De toate pui?
Ti-e gandul dus
Departe-n alte zări.
Adună-te, că arde oala.
Inchide uşa, că e toamnă.
Ba plângi, ba râzi....
Tu iubeşti,... Doamnă.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare târzie

Stau acasă doamnă
Şi privesc cum bate
Ploaia mea de tomnă
Lucrurile toate

Ca o nălucire
Coborând din vis
Peste-ntreaga fire
Pusă pe-un abis

Oameni cu umbrele
Searbăd sacrificiu
Uzi până la piele
Se duc la serviciu;

Nu merg nicăieri
Stau ca-ntr-o cutie
Cheltuind averi
De melancolie

De aceea doamnă
Gândul mi se-abate
Înspre-o altă toamnă
Singura din toate,

Blândă şi domoală
Printre ani abrupţi
Când mergeam la şcoală
Cu bocancii rupţi,

Într-un sat aproape
Dar rămas departe
Vis furat de ape
Dintr-o altă carte

De aceea doamnă
Am prins să vă scriu
Cu lacrimi de toamnă
Atât de târziu

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă, doamnă...

de-ai ştii ce repede aleargă timpul
şi cât de repede şi noi,
acum, acum, ne este drumul,
topit în cruci şi în noroi

topit în cerul plin cu sfinţi,
iubita mea, iubită doamnă,
e dusă vremea de poveşti cu prinţi,
e toamnă, doamnă, este toamnă

ne-a mai rămas, un an, o oră,
ne-a mai rămas, dar cine ştie,
iubită doamnă, hai la horă,
să ne jucăm şi ce-o să fie

priveşte, în perete ai oglindă
şi chipul tău e tot frumos
dar e albit şi toată truda
s-a pus pe părul arătos

iubită doamnă, mai e timpul
să ne avem, să ne iubim,
să ne furăm în noapte chinul,
de-a adormi prin flori de crin

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie...

Scuzaţi doamnă
doamnă toamnă
că nu ştiu a vă primi
cu plâns rece
faţă gri
cu machiaj
şi anturaj
de cer vânăt
plumburiu...
scuzaţi doamnă
că nu ştiu
şi nu pot
ca să mă port
cum mi se cere
când tu speri
la revedere...
Scuzaţi doamnă
doamnă toamnă
că mă port
ca un hapsân
însă tu
cu-al tău elan
mă faci doamnă
mai bătrân
cu încă-un an!

poezie de Gheorghe Gurău din Cochetând cu muzele (septembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis efemer

Erai îmbrăcată în negru
Îngerul meu cu chip de gheaţă,
Erai ca o taină...
Învăluită toată în ceaţă.

Era într-o zi de toamnă
Şi eu eram cam stingher
Când te-am văzut pe tine, frumoasă doamnă,
Visul meu efemer.

poezie de Vladimir Potlog (27 octombrie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieri erai încă tânără

Ieri erai încă tânără, ca frunzele,
Ieri erai încă zarzăr şi plop,
Ieri erai încă proaspătă, ca izvoarele,
Ieri erai încă ulcior şi vioară.

Ieri erai încă podgorie în pârg,
Ieri erai încă sprintenă ca mânjii,
Ieri îţi tremurau încă buzele, genunchii,
Acum sălciile-s galbene, galbene...

poezie celebră de Zaharia Stancu din Pomul roşu (1940)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă iar….

E toamnă iar, în deal şi în zăvoi,
E toamnă şi în depărtarea dintre noi,
Parcă e trist în tot si-n toate,
Chiar şi în distanţa care ne desparte.

E toamnă în gânduri si-n multe cuvinte,
Te simt străin şi, nu eşti ca-nainte.
In şoapta ta, de ieri, de azi şi poate cea de mâine
Nu simt o mângâiere, aroma cea de pâine.

Dar nu-i nimic, căci vine primăvara,
Cu florile de mai, apoi vine şi vara,
Când vei dorii să-ţi cauţi a Ta “Doamnă”.
Eu o să-ţi spun: Aşteaptă altă toamnă.

Să fie veşnic primăvară în sufletele voastre, dragi prieteni, chiar dacă unii mă blamaţi.

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alean de toamnă

În seara vânătă de toamnă -
Sărută-mi ochii umezi, doamnă
Căci vin spre mine, fără nume –
Gândiri despre sfârşit de lume.

Şi simt în piept tot plumbul lumii
Şi aud tăcerea grea a humii.
Aud cum plâng copaci în toamnă –
Sărută-mă pe suflet, doamnă.

Prohodul frunzelor mă frânge
Şi plânsul lor - în mine plânge.
Când văd cocori cum cârduri pleacă –
Sărută-mi fruntea ce se-apleacă.

Cu vântul ce miroase-a moarte
Simt cum tristeţi vin de departe
O, dulce doamnă, de-ai putea –
Vreau să-mi săruţi tristeţea grea.

Miresme amare de pelin
Solesc zăpezi ce-ndată vin...
Sub pomi ce-n vânt se zbuciumă –
Pe inimă sărută-mă.

Cu zâmbetu-mi, ce-n plâns se scaldă -
Vreau să-ţi sărut făptura caldă
Căci tu îmi eşti, sub zguri de toamnă,
O primăvară dulce – doamnă...

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi mai aduci aminte, Doamnă?

Motto: "Îţi mai aduci aminte, Doamnă?
Era târziu şi era toamnă..."

Eram iubiţi şi eram tineri,
păsări de pradă în cupidonice trăiri,
zgomot şi furie
în patul cu petale reci de trandafiri,
lacrimi şi melancolie
în pagini reci şi galbene de amintiri,
cuvinte seci şi tulburi
rostite mecanic,
ca gheaţa din priviri,
eu n-am cerut să vin
şi n-am cerut să plec,
m-ai ademenit sălbatic,
m-ai ispitit senin,
scăldat în roua dimineţii,
trupuri dezgolite,
baie de lacrimi,
imagini estompate,
se scurg încet
amare anotimpuri,
mai am în sac himera,
hrana cea de zi cu zi,
şi-mi amintesc nostalgic,
era ca ieri, distinsă Doamnă,
sezon târziu,
era aşa o rece toamnă!

poezie de Ion Ţoanţă din "Templul Devenirii Noastre", (2014)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

E primăvară

E primăvară, Doamnă, şi e zi cu soare,
în vii pe dealuri, a dat colţul ierbii;
se primeneşte zarea, pomii au dat în floare
prin codrii Vlăsiei boncăluiesc cerbii.

E primăvară Doamnă, şi cerul e senin,
ciocârlia bate spaţii năucite-n cânt;
jos pe baltă, acelaşi susur cristalin
şi-adastă vânătorii să împuşte vânt

E primăvară Doamnă, şi inima vibrează,
timpu-i înspumare, clipa nepieritoare
cel care adesea sunt, acum oftează,
peste lume saltă aceeaşi privighetoare.

E primăvară Doamnă, şi e zi cu soare,
ciocârlia bate spaţii năucite-n cânt;
se primeneşte natura, pomii au dat în floare,
iubirea şi speranţa mă sângeră pe vânt.

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă, toamnă, toamnă

Norii iarăşi se descarcă
Şi acum ca astă vară.
Anotimpul ăsta parcă…
A mai fost şi-n primăvară.

epigramă de Valentin Groza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O toamnă va veni

O toamnă va veni cândva târziu,
Când tu iubito-mi vei cuprinde gâtul tremurând
şi strâns vei atârna de mine cum atârnă o cunună
de flori uscate
de stâlpul alb de marmoră al unei cripte.

O toamnă va veni şi-o să-ţi despoaie
de primăvară trupul, fruntea, nopţile şi dorul
şi-ţi va răpi petalele şi zorile
lăsându-ţi doar amurgurile grele şi pustii.

O toamnă va veni şi maşteră
din toate florile ce le-ai avut vreodată
numai pe-acelea n-o să ţi le ia,
ce-o să le-aşterni peste mormântul tuturor,
acelora, care se duc pe veci
cu primăvara ta.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târziu

Târziu de zi,
Târziu de an,
În care toate cad în van,
Târziu de dragoste,
Târziu,
Doar în culori cărămiziu,
Târziu de fericiri trecute
Puse-n romanţe pe tăcute,
Târziu de ochi frumoşi
Târziu,
Când nu mai pot,
Când nu mai viu,
Târziu de un sărut furat,
Târziu,
Că nu te-am ascultat,
Târziu
Când ai plecat pe veci
Şi eu credeam că nu mai pleci,
Târziu am naufragiat,
Într-un banal de plagiat,
La indigo te-am copiat,
Dar nu era mirosul tău,
Era miros clocit de ou,
Târzie vreme e acum
Şi singur rătăcesc pe drum
Târziu, târziu,
Dar n-am ce face,
Vremea n-o mai putem întoarce,
Târziu, regrete, despărtiri,
Într-o poveste cu iubiri,
Aşa începe dragostea,
Şi se termina tot aşa,
Târziu noi regretăm mereu
Şi luăm din viată ce-i mai greu...

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (29 aprilie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă

A mai trecut o toamnă după toamnă
Şi tot aşa vreo zece ani la rând
De mult n-ai mai văzut zăpadă doamnă
Vezi zi şi noapte frunzele căzând.

Prin parc trec paşi nepăsători şi toate
Îmi par desprinse parcă din trecut
A mai trecut o toamnă şi-ncă-o toamnă
Deşi ninsoare-n barbă aş fi vrut.

Aş vrea din urmă moartea să ne-ajungă
Dar vom trăi bătrâni, la infinit
Aceeaşi viaţă nepermis de lungă
Aceeaşi toamnă fără de sfârşit.

poezie de Mihail Mataringa (3 mai 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum aranjasem totul, să fie special
În încercarea mea, dar totul a părut în zadar,
Erai specială, parcă desprinsă din poveste
Parcă erai, dar astăzi nimic nu mai este.

catren de Dragomir Mihai-Viorel (6 martie 2013)
Adăugat de Dragomir Mihai-Viorel
Comentează! | Votează! | Copiază!