- neființă
- Neființa e o splendoare funebră, care ne stinge geloziile divine.
definiție celebră de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Cartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Citate similare
Viața-i eterică și funebră ca sinuciderea unui fluture.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața-i eterică și funebră ca sinuciderea unui fluture.
citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grația funebră este o sursă de nedefinibile încântări.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
- timp
- Timpul e un anotimp al veșniciei; o primăvară funebră a eternității.
definiție celebră de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un amor care se stinge e o încercare filozofică atât de bogată, încât face dintr-un frizer un emul al lui Socrate.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Vitalitatea dragostei (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
O națiune se stinge atunci când nu mai tresaltă la sunetul fanfarelor. Decăderea este moartea trâmbiței.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe lângă neființa cea de toate zilele, ce miracol ființa! Ea este incredibilul, e ceea ce nu se poate întâmpla, e starea de excepție. Asupra ei nimic n-are putere, decât poate dorința noastră de-a ajunge la ea, de a-i forța intrarea, de-a o lua cu asalt.
Emil Cioran în Ispita de a exista
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Cioran, Emil
- Emil Cioran, acest sceptic de serviciu al unei lumi în declin.
definiție clasică de Petre Țuțea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
O idee stinge o plăcere și creează o voluptate. Ațipind reflexele trezești reflexiile. Gândești doar când se oprește viața.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Cioran, Emil
- Emil Cioran: amarul în implozie națională.
definiție aforistică de Costel Zăgan din Definiții eretice (20 octombrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Aș vrea ca ființa mea să se transforme într-un fluviu cu ape tulburi și năvalnice care să poarte numele meu și care să curgă ca o amenințare apocaliptică. Oare va stinge aceasta apă focul din mine și focul din mine va evapora această apă? În mine sunt numai aburi și scântei, inundații de foc și incendii de apă.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de costea georgiana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când asculți pe Bach vezi cum se înfiripă Dumnezeu. Căci muzica lui este generatoare de Divinitate. O viziune plastică a ființei divine ți se desfășoară în față și crește Dumnezeu sub ochii tăi.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Emil Cioran este un fragment din povestea celor care au contribuit la dezvoltarea imaginii naționale a României. Înțeles greșit sau corect printre oamenii care l-au cunoscut, Emil Cioran este nuanța cu caracter religios și istoric din perioada interbelică, atunci când România avea nevoie de împrospătarea imaginii sale naționale cât și de solidificarea speranței acestei națiuni pentru continuitate.
aforism de Camelia Oprița (13 iunie 2013)
Adăugat de MariaElena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea să fiu numai rază și zi, să mă înalț în ritmuri sonore spre culmi de splendoare și adâncimile de întuneric să nu mă poarte pe aripile unei muzici sumbre. Nu știu dacă lumina se ridică în mine sau eu mă avânt în lumină; nu știu dacă sunt lumină sau devin lumină.
Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina stelelor și Neființa
Strălucirea stelelor a întrebat Neființa,
"Stăpâne, tu chiar exiști? Sau nu exiști?"
De vreme ce n-a primit nici un fel de răspuns,
Lumina stelelor s-a hotărât să pândească Neființa.
A așteptat să vadă dacă Neființa se va ivi de undeva.
Și-a îndreptat atentă privirea iscoditoare spre adâncul Vidului,
În speranța că va prinde pentru-o clipă imaginea Neființei.
A așteptat întreaga zi.
N-a zărit nimic.
A ascultat.
N-a auzit nimic.
Atunci, Lumina stelelor, în sfârșit, a strigat: "Asta-i!"
"E mult prea departe! Cine-ar fi în stare s-o atingă?
Pot accepta absența Ființei,
Dar cum aș putea accepta absența Nimicului?
Dar dacă, mai mult decât atât, Neființa există,
Ar putea-o cineva înțelege?"
poezie de Chuang Tzu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina stelelor și Neființa
Strălucirea stelelor a întrebat Neființa,
"Stăpâne, tu chiar exiști? Sau nu exiști?"
De vreme ce n-a primit nici un fel de răspuns,
Lumina stelelor s-a hotărât să pândească Neființa.
A așteptat să vadă dacă Neființa se va ivi de undeva.
Și-a îndreptat atentă privirea iscoditoare spre adâncul Vidului,
În speranța că va prinde pentru-o clipă imaginea Neființei.
A așteptat întreaga zi.
N-a zărit nimic.
A ascultat.
N-a auzit nimic.
Atunci, Lumina stelelor, în sfârșit, a strigat: "Asta-i!"
"E mult prea departe! Cine-ar fi în stare s-o atingă?
Pot accepta absența Ființei,
Dar cum aș putea accepta absența Nimicului?
Dar dacă, mai mult decât atât, Neființa există,
Ar putea-o cineva înțelege?"
poezie de Chuang Tzu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel de splendoare și fragilitate
De splendoare și fragilitate,
Trupul tău se mlădie ușor,
Străbătut e-n prag de zorior
De-o sublimă electricitate...
Sunt pătrunși de suveranitate
Sânii tăi cu sfârcurile-n zbor,
De splendoare și fragilitate,
Pasul tău mereu surprinzător.
Răspândești în jur fertilitate
Și iubești în pace și onor,
Gândul tău atent, iscoditor,
Licăre de senzualitate...
De splendoare și fragilitate!
rondel de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am toate motivele să cred că tatăl meu a murit în deznădejde. Cu un an sau doi înainte de a se stinge, i-a spus unui actor, întâlnit pe treptele catedralei din Sibiu, că se întreabă dacă, după atâtea încercări nedrepte, Dumnezeu mai înseamnă ceva. La peste șaptezeci de ani, după cincizeci de ani de carieră ecleziastică, să pui cu seriozitate la îndoială zeul pe care l-ai slujit! Poate că asta a fost pentru el adevărata trezire, după atâția ani de somn.
citat din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Iarba crește, e-o splendoare,
Crinii împodobesc natura
Cu-o mireasmă îmbietoare...
Nici umbră de îngrijorare!
Frământare-i doar în cine
Calcă Legile divine.
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de Marin Druhora
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Iarba crește, e-o splendoare,
Crinii împodobesc natura
Cu-o mireasmă îmbietoare...
Nici umbră de îngrijorare!
Frământare-i doar în cine
Calcă Legile divine.
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de Marin Druhora
Comentează! | Votează! | Copiază!