La judecată

Azi e zi de judecată,
Multă lume la palat
A venit cătând dreptatea,
La maritul împărat.

Doi oşteni cu zale lucii,
Străjuiesc înalta poartă
Şi-i invită înăuntru
Pe acei care aşteapta.

Prima jalbă fu poftită
Şi intrară la divan
Cu căciulile în mână,
Un morar si un ţăran.

Spuneţi oameni buni, ce este
De-ati ajuns la judecată?
Cine e jeluitorul
Şi ce treabă e-ncurcată?

Împărate luminate, zise-ntâi ţăranul
Cu grai stins şi raguşit,
Aplecându-se de spate
Şi-nchinându-se smerit:

Avusei o iapă chioară,
Mă dusei cu ea la moară,
Unde hoţii mi-o furară!

Bine, şi-ai vre-o bănuială?
Ba, i-o cred ca am habar,
Hoţul iepei este aicea,
Este-acest calic morar!

Dumneata ce zici morare?
Te-ascultăm ce ai de spus
Despre vina asta mare,
Ce ţăranul ţi-a adus.

Cu iertare împărate,
Ce să fac cu gloaba lui?
Că nu-i bună nici călare,
Nici în ham nu poţi s-o pui!

Îi fu lesne la-mpărat
Să-nţeleagă ce şi cum,
Cine-i hoţul în poveste
Şi cam cine-i omul bun.

Eu, socot aşa morare,
Zise calm Măria Sa,
S-a furat la tine-n curte
Şi atunci, e vina ta!

Drept despăgubiri acum,
Ai să-i dai tu la ţăran,
Tot uiumul de făină,
Ce l-ai strâns acum un an!

Vai, Luminăţia Ta,
Nu ţi-e milă şi de noi?
Io mai bine zic să-i dau,
La ţăran, iapa-napoi!

Păi ziceai că n-ai furat-o
Şi că omul ăsta minte!
S-ar părea însă de teamă,
Că îţi aduseşi aminte!

Fi atent, ca să te iert
Şi să nu faci închisoare,
Îi vei da făină-n saci,
Cât ia iapa pe spinare.

Şi-i mai dai din bătătură,
Cinci găini şi o purcea,
Ca să te gâdeşti mai bine
Înainte de-a fura!

poezie de George Lache (16 iunie 2010)
Adăugat de George Lache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elliot (către o pacientă care o dă în judecată): Ştiu care este problema ta; dai vina pe ceilalţi pentru problemele tale. Ei bine, ştii ceva? Dacă slujba ta nu te provoacă, ar trebui să alegi o altă carieră. Dacă ai probleme cu relaţiile, poate e din cauză că ţi-e frică de angajamente. Ştiu pentru că şi eu sunt la fel; dau vina pe părintii mei pentru că m-au răsfăţat, dau vina pe locul ăsta pentru că-mi ocupă tot timpul... deci, gata. O să mă maturizez şi o să-mi asum responsabilităţile.
Pacienta: Bravo ţie.
Elliot: Tot mă dai în judecată, nu-i aşa?
Pacienta: Da, dar acum simt că te vei descurca.

replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţăran

Ţăranul este omul absolut.

definiţie celebră de Petre Ţuţea
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul, Zeu nemuritor

S-au născut dintr-o durere,
Într-o seară încetişor,
Nişte versuri despre viaţă
Despre moarte, despre amor.
Să vă spun acum povestea
Cand dormeam eu mai demult
Nu-mi înţelegeam nici lecţia
Nici prin cap nu mi-a trecut.
Că atunci când ai durere
E să înveţi despre iubire
Despre milă şi iertare
Şi ce poţi face mai bine.
Iar cand alţii n-au habar
Şi mai rau fac decât bine
Dacă îi vei judeca
La judecata ajungi tu maine.
Timpul trece si răstoarnă
Ale vieţii lectii mari
Cand tu pierzi altii se înalţă
Sunt ca nişte judiciari.
Asta-i omul, asta-i lecţia
Pentru omul muritor
Cat e în viata el se crede
Mare Zeu nemuritor.

poezie de Nicoleta Petre
Adăugat de Nicoleta Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Aş vrea să-ţi spun că... Totuşi, de fapt, adevăratul motiv pentru care mă aflu aici, acum, este acela că...
Lucian: Păi, care?
Lia: Aş vrea să... Vreau să-mi cer iertare.
Lucian: Poftim?! De la cine?
Lia: Normal, de la tine. Iartă-mă, te rog!
Lucian: Să te iert? Pentru ce?
Lia: Ştii tu... Pentru tot. Pentru tot ce ţi-am spus, în urmă cu şase luni. Îmi pare rău, sincer. Nu ştii cum m-am simţit în tot timpul ăsta; a fost groaznic!
Lucian: Ah, deci asta era...
Lia: Asta-i tot ce poţi să-mi spui?
Lucian: Nu, nu chiar, doar că... Ar fi mai bine să evităm subiectul ăsta.
Lia: Nu-l putem ocoli. Nu ne putem preface că nu s-ar fi întâmplat nimic. Sunt şase luni la mijloc, care ne contrazic.
Lucian: Înţelege-mă, nu vreau să vorbim despre asta; nu vreau nici măcar să mă gândesc sau să-mi amintesc... Ar fi mult mai bine dacă ne-am gândi că într-adevăr nici nu s-a întâmplat nimic.
Lia: Te înţeleg. Nu e ceva plăcut pentru tine. Dar, te rog, încearcă să mă înţelegi şi tu pe mine; am nevoie de iertarea ta, vreau să aud asta de la tine, ca să pot fi liniştită. Altfel, nu mai pot suporta situaţia asta tensionantă! Te rog...
Lucian: Bine, dacă insişti... Pentru liniştea ta, dacă asta te ajută cu ceva, pot spune că te iert; de fapt, te-am iertat de mult, de la bun început, deşi practic, nici n-aş avea motive pentru care să te iert. N-ai greşit deloc atunci, ţi-ai exprimat doar părerea; cred că eu am reacţionat greşit.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un împărat şi o împărăteasă, amândoi tineri şi frumoşi, dar nu făceau copii. Într-o zi, veni la împăratul un arap buzat şi-i zise: "Să trăieşti, luminate împărate! Am auzit că împărăteasa nu face copii şi am adus buruieni pe care, cum le-o bea, rămâne grea."

începutul de la Omul de piatră de Nicolae Filimon
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost o dată un împărat şi o împărăteasă, amândoi tineri şi frumoşi, dar nu făceau copii. Într'o zi veni la împăratul un arap buzat şi-i zise: Să trăieşti luminate împărate! Am auzit că împărăteasa nu face copii şi am adus buruieni pe care cum le-o bea rămâne grea. Împăratul luă buruienile de la arap şi porunci să-i se dea un cal împărătesc şi un rând de haine de aur ce-ţi lua vederile de frumuseţe, apoi chemă pe împărăteasă şi-i dete buruenile să le fiarbă şi să le bea. Împărăteasa chemă pe bucătăreasă şi-i dete buruienile să le fiarbă, fără să-i spue de ce treabă sunt. Bucătăreasa neştiind puterea lor, gustă dintr'însele şi apoi le duse împărăteasei să le bea. Nu trecu mult timp la mijloc şi rămase grea împărăteasa. Iară când veni vremea, născură amândouă câte un coconaş, mai frumos de cât tot ce este frumos pe lumea aceasta, şi le puse nume: unuia Dafin şi altuia Afin.

Petre Ispirescu în Omul de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: Luci, acum, că te văd atât de tulburat de cele întâmplate, sincer, tu mă îngrijorezi chiar mai mult decât Nick! Aşa că, te rog, calmează-te! Nu-i atât de grav cum pare.
Lucian: Cum aşa?! Ce vrei să spui?
Maria: Crede-mă, mă descurc eu cu Nick.
Lucian: Ar fi bine să fie aşa cum spui tu. Însă tare mă tem că nu-i atât de simplu. Poate ar trebui totuşi să încerc să-i vorbesc.
Maria: Nu! Am să vorbesc eu cu el.
Lucian: Bine, dar...
Maria: Nu, te rog... Nu-i o problemă pe care să n-o pot rezolva. Te rog, ai încredere în mine!
Lucian: Sper din tot sufletul să nu te înşeli!
Maria: Sigur nu mă înşel. Am să plec chiar acum să vorbesc cu el.
Lucian: Aşteaptă! Te conduc.
Maria: Nu, Luci. Nu cred că ar fi o idee prea bună. Nu acum! N-ai face decât să torni gaz peste foc!
Lucian: Aşa-i, ai dreptate! Unde mi-o fi capul?
Maria: Te rog, rămâi aici şi încearcă să fii calm! Nu crea şi alte probleme, că n-are rost!
Lucian: Bine. Am să încerc. Ai grijă ce-i spui, blonduţo!
Maria: Stai liniştit, voi avea!
Lucian: Blondino, îmi pare rău că s-a întâmplat aşa!
Maria: E-n ordine, Luci! Repet, nu-i vina ta.
Lucian: Baftă, micuţo...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ce a venit... moşul

Azi a venit la mine moşul,
Cu o nuia de... ebonită,
Că i-am... depenizat cocşul
Şi treaba asta îl irită.
Că de-aia a făcut rinită
Şi-acum în tavă doarme dus...
Mi-a intentat proces sărmanul,
De-aceea e cu fundu-n... sus.
De-o săptămână tot strănută
Şi-i curge nasul... Ce să zic?!
I-aş fierbe apă de îndată
Şi l-aş decongela un pic.
Dar nici aşa parcă nu-i bine...
Ce moş ciudat, bătu-l-ar vina!
Te miri că nu i se mai ţine
Şi-i degradată... rădăcina?
Eu, vezi, în sos cu vin, la tavă,
L-aş înveli. Şi l-aş trata
Cu mirodenii şi cu cinste,
Căci, ah, bronzat, Măria Sa,
S-a crăcănat şi-i şade bine
Şi m-aş înfige-n dumnealui,
Dar moşul şi l-a luat îndată
Şi-atunci... mai pune-ţi pofta-n cui!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă pentru ţăran

Doamne, de ţăran să Te înduri
Că şi el, sărmanul, câte-ndură...
Are tot mai multe bătături
Şi tot mai puţine-n bătătură

epigramă de Florin Rotaru (2009)
Adăugat de Florin Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea staţiei

- Medic-boss, măria ta,
Am o staţie belea!
Veche, proastă şi uzată...
Putea-va fii reparată?!
- Hai cu ea în dormitor,
Rezistenţe să-i măsor,
Să-i simplific circuite...
Poate un program va prinde!
(Şi o dezbrăcă îndată...)
Doamna, bine consultată,
Cu belele şi cutume,
Prinse-ntre pereţi să urle.
Se vedea că altădată
Muncise ca apucată...
- Da, zic eu, nu s-ar putea
Să-i reduceţi din volum?!
Că poate-i mai bine-aşa...
Este cam târziu acum.
Dezbrăcată îi stă rău,
Zic, chiorâşi privind-o eu.
Pare-o zdreanţă, un rebut...
Merită să faci atât?!
- Doamna "P", păi se cuvine?!
Nu e cine ştie cine!
Dar la vremea ei, săraca,
Speria din lanţ şi vaca.
Deci acum, aşa beteagă,
Mie tot îmi este dragă.
În sfârşit, cârpită, dreasă,
Cu butoanele uzate,
Dumneai plecă acasă.
Însă... alte oale sparte.
Când s-o pună-n funcţiune,
Liberă "a fi" să tune,
Îi căzu caroseria...
Doamne, mare tragedia!
Unde să mai pună banda?!
Ce să facă cu Măria?!
S-a stricat din nou... şi gata.
Of, ce muzică la dânsa!
Emana vibraţii-ascusde
Dacă-n taină, toate cele
Erau curăţite, unse...
- Mă scuzaţi! Am deranjat?!
Staţia mi-e iar beteagă!
Oare ce s-a întâmplat?!
Că-mi era aşa de dragă!
- Hei, nu-i mare tragedia!
Ia şurubul, strânge-l tare...
Înainte bagă bine
Staţia între picioare!
Şi lucrarea fu perfectă...
"Baba" face treabă bună.
Din şuruburi şi butoane
Strânse mână de la mână...
Iaca, vine şi morala:
Nu casaţi ce-i vechi, amici,
Că-i mai de valoare-adică...
Cum s-ar spune, e cu "splichi"
Truda rezultatea-adună,
Chiar şi bani... şi ciocolate!
Nu priviţi pe dinauntru!
Sunt prea multe rezultate.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonya: Mai bine explică-mi de ce te-ai separat de colegii tăi? Doar din cauza cuvintelor pe care ţi le-a adresat colega ta preferată? Te-au deranjat atât de mult?
Lucian: Ai auzit ce mi-a spus, aşa-i? Iar dacă ştii, de ce mă mai întrebi?
Sonya: Repet, ceea ce s-a întâmplat, nu-ţi justifică deloc comportamentul, nici decizia luată. Doar dacă... O iubeşti atât de mult?
Lucian: Cum?! Pe cine?
Sonya: Nu te preface. Ştii bine pe cine, doar nu eşti prost. Pe cea care ţi-a adresat acele cuvinte. De aceea te-au deranjat atât de mult cuvintele ei?
Lucian: Nu, nu-i vorba despre asta.
Sonya: Atunci despre ce?
Lucian: Nu ştiu... Poate că am greşit. Trebuia să mă fi gândit mai bine înainte de a fi luat o asemenea hotărâre, însă în acele momente nu eram capabil să mai şi gândesc; nu eram în stare... Orice decizie aş fi luat, tot greşită ar fi fost.
Sonya: Atunci îndreapt-o! Ce mai aştepţi? Du-te înapoi la colegii tăi şi vorbeşte cu ei! Fiţi din nou o echipă unită, aşa cum îţi place ţie, ca o mare familie.
Lucian: Cum îmi plăcea; înainte de incidentul ăsta. Acum lucrurile s-au schimbat.
Sonya: Eşti încăpăţânat! Renunţă la orgoliul ăsta prostesc; n-aduce nimic bun.
Lucian: Nu-i deloc prostesc.
Sonya: Nu eşti sincer cu mine acum.
Lucian: Încă îmi pui la îndoială sinceritatea? Tot n-ai încredere în mine?
Sonya: Nu-i vorba despre asta, deşi nici chiar tu nu eşti întotdeauna sincer, uneori ascunzi câte ceva; probabil ai motivele tale să procedezi astfel. Nu te pot acuza de nimic, dar aş vrea să te ajut.
Lucian: Nu cred că ar fi nevoie.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Barcaz-MANEA...

Cui i-e bine-n ţara mea
Să ridice două deşte,
Recompensa? O manea
Cu Salam
C-altceva n-am,
Dar şi-un blid pictat c-un peşte!
Din sală, ca la comandă,
Un ins cu o faţă smeadă
Ridică mânuţa toată:
- Da, e drept, ţara-i bogată!
(Zise al lui Arăpaşu!)
Însă mie şi lui naşu
Nu ne este deloc bine.
Bine li-i la paţachine
Ce pozează-n fundul gol,
Dar pentru noi, e nasol!
Bine-i pentru manelişti,
Nu însă pentru artişti
Ce interpretează-un rol
Doar pe-un pol!
Cel mai bine şi mai bine
E pe la comenduire,
Unde unul mic de stat
Ce se dă mare bărbat
I-a înglodat pe săraci
Punându-le greu haraci!
Aferim, măi, aferim!
Da-l întreb pe moş Ifrim:
- Moş Ifrime, dumneata
Eşti mândru de ţara ta?
- Eu mi's mândru, zise, moşul,
Când se va oua cocoşul,
Dar pân' atunci, drept vă spun
Traiul meu nu-i deloc bun...
Eu, pe hoţi i-aş pune-n barcă,
Noe, parcă-i zicea arcă
Şi i-aş tot duce, pe unde
Până-ntr-un loc din Bermude,
Unde ia barcazul apă
Şi-i va astruca... în groapă!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rangul de ţăran

Oricâte minuni există pe lume
Niciodată ele n-ar fi de ajuns
Dacă ţăranul ar pâlpâi în priză
Ca o maşină electrică de tuns.

Oricâte veacuri ar curge în haos
Ele ar fi doar vânare de vânt
Dacă n-ar ilumina sudoarea ţăranului
În felinarul imens al planetei Pământ.

Oricâte cetăţi ar râvni nemurirea
Le-ar devora tăcute ruinele toate
Dacă Măria Sa, ţăranul cel bun,
Nu le-ar căra în eternitate.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: Atunci, de ce nu faci aşa cum ai spus?
Lucian: Poftim?!
Maria: Păi, n-ai ţinut deloc cont de părerea noastră, nici măcar nu ne-ai întrebat... Te-ai retras şi ai recurs la această separare, ceea ce nu-i deloc corect. Noi nu doream această separare, nici să-ţi reproşăm ceva sau să te schimbăm cumva din funcţie. Doar ea a spus ceea ce a spus, însă Lia nu e întregul echipaj; nu reprezintă nici măcar majoritatea, e în minoritate absolută, de asta nu e corect ceea ce faci.
Lucian: Mda, înţeleg... Ce-ai vrea?! Poate că am greşit, nu-i imposibil. Sunt şi eu doar un om, nu-s perfect. Uneori am toane, am gărgăunii mei...
Maria: Gărgăuni; că bine le zici... Dar renunţă odată la ei!
Lucian: Nu pot, nu-i aşa de simplu...
Maria: Şi atunci cum rămâne cu partea "decidem împreună cum ar fi cel mai bine să procedăm, după ce ascultăm părerea fiecăruia"?
Lucian: Da, bine, recunosc, poate am exagerat, poate am greşit... Şi ce vrei să faci în acest sens? Vrei să mă dai în judecată? Sau... Hai, ia-mă la bătaie! Eu îţi permit.
Maria: De parcă aş putea...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoţul

Căţeluş, hoţ de lăptic,
Cu nesaţ tu ai sorbit
Tot laptele ce era-n oală,
Căci acuma este goală.

Cine-i hoţul? Cred că tu
Şi zadarnic spui că nu,
Căci pe labe şi botic
Ţi-a rămas lapte, un pic.

Treci aici! Eşti pedepsit!
(Nici mâncare n-a primit)
Nu-ncerca să mai greşeşti,
Căci bătaie-ai să primeşti.

poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiţă din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Bine, Luci. Mersi. Asta-i tot ce doream să aud. Acum sunt mult mai liniştită. Tu-l cunoşti bine pe Alex, deci, am încredere în tine. Sper doar că nu mi-ai spus toate astea numai ca să mă faci pe mine să mă simt mai bine.
Lucian: Nici gând! Nu mi-aş permite. Dar tu, doctore? Ce simţi pentru Alex? Tu nu l-ai acceptat oare în viaţa ta numai pentru că n-ai avut pe cine altcineva?
Stela: Vai, Luci, cum poţi să crezi aşa ceva despre mine? Chiar las eu o impresie atât de proastă?
Lucian: Nu, doctore. Nu din cauza asta, bineînţeles. Însă Alex e pentru mine, nu doar un foarte bun prieten, ci chiar ca un fel de frate mai mare, deci, n-aş vrea să sufere...
Stela: Luci, nu-ţi face griji pentru el. Nici eu nu sunt genul ăsta de om. Chiar îmi place de el, sincer! Şi de ce spui că nu aveam pe cine altcineva alege? Spre exemplu, chiar pe tine; de ce nu?
Lucian: Poftim?! Cum?! Ăăă... Ah, eu...
Stela: Da, tu, doar eşti liber, nu?
Lucian: Ah, păi, eu; să vezi...
Stela: Deci, de fapt, nu eşti chiar aşa de liber precum pari.
Lucian:...?!... Ce să-ţi spun, doctore?! M-ai prins pe picior greşit.
Stela: Şi eu ce să înţeleg de aici?
Lucian: Înţelegi ce vrei, doctore. Eu... Mai bine tac!
Stela: Hmm, deci, eşti îndrăgostit... N-am să te întreb cine ar fi norocoasa, deşi am o bănuială. Bun; în cazul ăsta şi tu ieşi din discuţie, la fel şi Mihai. Atunci ar mai fi doar Nis.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii dumneata însuţi. Nu trăi cu teama că vecinul îţi este superior. Dacă ai ceva de spus, spune aşa cum poţi – şi va fi bine! Dacă n-ai nimic de spus, atunci taci – nici asta nu va fi rău!

George Enescu în Amintirile lui George Enescu (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai trecând ce mai trecu, împăratul ajunse de orbi. Toţi vracii se adunară şi-i dădură leacuri, dară nici unele din buruienele lor nu-i dară înde bine. Vrăjitoarele puseră apă la stele şi-i aduseră şi-i descântară, tot însă ce punea la ochi mai rău îi făcea, dară mai bine de loc. În cele din urmă un cititor de stele şi vraci mare fu adus cu multă cheltuială din ţări streine, şi acesta spuse că până când împăratul nu va avea lapte de pasăre de peste apa Iordanului cu care să se ungă la ochi, nu-i va veni văzul. Atunci puse împăratul oameni să strige prin toată împărăţia că cine se va găsi să aducă lapte de pasăre de preste apa Iordanului, acela şi ştie cu bună încredinţare că va dobândi cal împărătesc şi jumătate împărăţia. Dară strigară de surda, căci nu se găsi nimeni carele să se însărcineze cu această slujbă.

Petre Ispirescu în Făt-Frumos cel rătăcit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Cum merge treaba pe aici?
Mihai: Strună, lungane! Încă un pic şi sunt gata!
Nistor: Deci, ai un astfel de microcip?
Mihai: Încă nu, dar se rezolvă! Treaba e ca şi aranjată! Blondo, du-te s-o prinzi pe micuţa ta prietenă! De restul, mă ocup eu!
Maria: O voi prinde, nu e dificil. Dar să ai grijă cum îi ataşezi microcipul ăla şi mai ales cum umbli cu ea! E foarte mică, fragilă şi delicată. Nici nu poţi să-ţi dai seama cum, dintr-o greşeală, îi poţi rupe vreun picioruş, fără voia ta, dar o poţi răni. N-aş vrea să i se întâmple ceva rău.
Mihai: Voi încerca să fiu cât mai atent cu ea. N-am intenţia să-i fac ceva rău. Vreau doar să te ajut.
Maria: Ştiu asta, dar, după cum ţi-am spus, îi poţi face rău chiar şi neintenţionat.
Mihai: Ascultă, dacă tu consideri că i s-ar putea întâmpla ceva la intervenţia mea, atunci propun să-i pui chiar tu microcipul, doar te pricepi mai bine şi poţi umbla cu mai multă delicateţe decât mine.
Maria: Nu, Mihai, n-aş putea... Las treaba asta în seama ta. De altfel, nu uita că Ema e o femelă, iar tu, un adevărat cavaler, deci... N-ai putea să-i faci ceva rău unei domnişoare, nici chiar dacă aceasta ar fi un păianjen.
Mihai: Ai dreptate. În cazul ăsta, va trebui s-o imobilizezi într-un fel câtva timp, să nu se mişte, ca să nu-i rup ceva... Sau cine ştie ce s-ar putea întâmpla?! Dar promit că voi fi foarte atent şi delicat! E bine aşa, blondo?
Maria: Foarte, campionule! Mă duc s-o prind.
Mihai: Iar eu să pregătesc microcipul. Dar să ştii, Nis, mai am puţin de lucru la calculator, după aceea.
Nistor: Sigur, asule!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de ţăran

Visează ţăranul, că în Bărăganul
vatră de pâine, vatră de viaţă,
Ziua de mâine este speranţă.

Speranţă de pâine, speranţă de viaţă,
speranţă de bine, idee îndrăzneaţă.
Că în loc de ciulini vor creşte din plin,
recolte mănoase, bogăţie în case.

Când visul îndrăzneţului ţăran
se va adeveri în Bărăgan,
Câmpia va fi vatră de pâine.
Câmpia va fi vatră de viaţă.
Vom crede în ziua de mâine,
Vom crede în ideea îndrăzneaţă.

poezie de Dumitru Delcă (16 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!