Nimic nou

Nimic nou pe fontul
Abdicării noastre
Două inocente
Suflete sihastre

Ne luptăm cu valul
Ne luptăm cu soarta
Nouă ne închide
Toată lumea, poarta

Cine să ne vadă
Cine să ne ştie
Că purtăm în gură
Gustul de leşie?

Eu te-aud în somn
Când vrei să te-apropii
Ca o fâlfâire-a
Aripei de dropii

Soarele răsare
Pentru toţi şi totuşi
Nouă ni se fură
Dragostea de lotuşi

Vino mai aproape
Cât ţi se dă voie
Semnul biruinţei
Ascuns în noi e!

Pricini şi dezastre
Pot să ne frământe
Zborurile noastre
Nu pot fi înfrânte!

poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată lumea fură, fură

confuzia domneşte peste lume
la tribună lideri spun poveşti
momârlanii fură din caleşti
sacii politicienilor cu glume

nimeni nu mai are chef de muncă
mai uşor e să ieşim în stradă
să strigăm un huuo!, la grămadă
să ne dea guvernul bani de şuncă

toată lumea fură, fură
nouă nu ne-a mai rămas nimic
ni se spune să tăcem chitic
şi să ducem degetul la gură.

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea frumoasă e că e greu, şi că avem ocazia să luptăm. Oamenii ca noi iubesc provocările şi luptă. Să luptăm deci. Pentru ce credem. Pentru visurile noastre şi pentru prezentul şi viitorul nostru. Cine poate opri oameni cu vocaţie, curajoşi, harnici, optimişti, cu caracter şi coloană vertebrală? Masa critică este în creştere iar timpul este în avantajul nostru. Noi ne decidem starea de fericire, prin gândurile şi stările noastre. Dacă e ceva ce e nevoie acum mai mult ca oricând, sunt oamenii curajoşi, cu spirit de luptă şi nu bocitoare depresive.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţie divină

Magnolia în parcuri este înflorită,
Dar pentru cine? Cine să o vadă?
Ea n-are cui a-şi etala splendoarea,
Căci oameni nu-s ţipenie pe stradă...

Mulţimi de păsări ciripesc în ramuri,
Dar cine să le-asculte simfonia?
Avem demult "ferestrele închise"
Că peste omenire trece Pandemia!

Aşteaptă a ne desfăta nouă privirea
Covorul ierbi crude-n pajişti înflorite,
Dar visul se-mplineşte doar atunci
Când n-or mai fi " ferestre zăbrelite."

Ne-am depărtat..., dar am speranţa
Să nu apară-n societate-nstrăinarea,
S-avem puternică voinţa să luptăm,
Ca sănătoşi să fim şi să păstrăm răbdarea!

Ce azi în lume se întâmplă e o "lecţie divină",
Din care învăţăm să fim oneşti, mai buni!
Nimic nu va mai mai fi la fel ca înainte,
Divinul va trimite nevăzutele minuni!

poezie de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absolut cu toată lumea

Târfe

târfe au devenit cuvintele

târfe ieftine care se culcă pe

bani puţini

cu cine vrei şi cu cine nu vrei

cuvântul patrie se culcă

absolut cu toată lumea

pe bani sau pur şi simplu

pentru promisiuni de tandreţe

cuvântul viitor ne sărută pe toţi pe gură

de dimineaţa până seara

dar cea mai insuportabilă târfă

e cuvântul moarte

fără niciun ban şi nechemată

te aşteaptă în pat

când vrei şi când nu vrei

excitată până la cer umedă până la oase

poezie de Matei Vişniec din Opera poetică (2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt liric

ştiu cine sunt eu cine suntem noi
ne luptăm cu viaţa ca nişte eroi
trecem cu răbdare prin furtuni şi ploi
urmând drumul drept nu privim înapoi.

luptăm şi cu demoni cu paloş de oţel
dar cum am ajuns în turnul Babel?
timpul nu ne ascultă e mereu rebel
doar cerul se arată prietenos fidel.

eu sunt un clopot între cer şi pământ
vântul mă răsuceşte când mă frământ
mă linişteşte refrenul unui cânt
poezia sufletului e tot ce am mai sfânt.

să slăvesc viaţa e sacru jurământ
dragostea de ea s-o duc în mormânt.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu avem niciodată tot ce ne trebuie pentru că nu dorim toate lucrurile de care avem cu adevărat nevoie, ci ne luptăm să astupăm adevăratele noastre trebuinţe cu o mulţime de lucruri frumoase dar inutile şi unele chiar păcătoase, care ne plac nouă mai mult!

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Lavinia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Defectele noastre nu pot fi eliminate. Cu cât luptăm mai mult, cu ele cu atât le dăm mai multă putere. La fel cum Hercules se lupta cu Hydra şi când îi tăia un cap alte două creşteau la loc, la fel şi noi, când vrem să eliminăm un defect acesta suferă o mutaţie care îl face şi mai puternic. Ce e de făcut atunci? Facem din demoni ALIAŢII NOŞTRI. Pe cine nu poţi învinge, fă-l să ţi se alăture. Singura cale pentru a învinge este să recunoaştem demonii din noi, defectele noastre, să le acceptăm şi apoi să le transformăm. Vei începe să îţi dezvolţi o personalitate extraordinar de puternică atunci când nu vei mai încerca să elimini defectele ci le vei recunoaşte şi vei începe să le tratezi ca fiind o parte din tine ce va rămâne acolo cât timp vei exista.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luptăm pentru o nouă ordine economică: dezordinea.

aforism de Victor Martin din Violatorii zilei de mâine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul ne ajută întotdeauna să luptăm pentru visele noastre, oricât ar părea ele de nebuneşti, pentru că sunt visele noastre şi doar noi ştim cu ce preţ le visăm.

Paulo Coelho în La râul Piedra am şezut şi-am plâns (1994)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui
Joace unul şi pe patru
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş
Ce e val, ca valul trece.

Ca un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

poezie celebră de Mihai Eminescu (1883)
Adăugat de maryana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintr-o stanţă în instanţă

Toată lumea fură, fură
Nouă nu ne-a mai rămas nimic
Într-un hal fără măsură
De la mare la cel mic

Cei mai mari îşi fac damblaua,
Cei mai mici aplaudă
Şi-aşa prinde haimanaua
Gustul pentru fraudă

Dacă furi un măr, te leagă
Un jandarm retrogradat
Altul fură-o ţară-ntreagă
Şi apoi e decorat

Unul cară în afară
Via-n geanta diplomat
Da-l aflară. Şi-l umflară
Şi-l lăsară: boss-umflat!

Fură paznicii comori
Meseria e o artă
Dacă ai fereastra spartă
Să nu-i crezi pe oratori!

Altul fură când e noapte
Soarele de la amiezi
N-a făcut din brânză, lapte
Da-i cu ochii pe cirezi

Fură taler de balanţă
Şi statui fără vedere
Magistraţii din instanţă
Care n-au nici o putere

Nu se sinchisesc de probe
Nici de cei ce vând vreun pont
Cât mai costă azi trei robe
Să le-aprobe-ntr-un decont?!

Nici de martori n-au habar
Că vând totul pe arginţi
Când simt banii-n buzunar,
Nu le pasă dacă minţi

Câtă clanţă şi prestanţă
Toată lumea în picioare:
Doamna doctor în instanţă
Domnul, doctor la răcoare!

Câte legi, fărădelegi
Căpeteniile-mpart
Dacă tu mereu te-alegi
Pentru ei, cu capul spart!

Bate nene darabana
Să nu dea deştepţii-n gropi
Că se udă caravana
Şi ne sar pe haine stropi

O să spuneţi c-avem lege
Că şi alţii au mai spus
Care lege stă dreblege
Moţăind cu ochii-n sus

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara sufletelor noastre

Vino,
Cuprinde-mi inima
cu braţele iubirii;
Nu-mi spune:
este toamnă
în suflete.
Ştiu...
E vremea asfinţitului
când iubirile se sting
ca nişte stele căzătoare.
Dar te rog,
lasă-mi clipa aceasta.
Pentru mine
va fi
o eternitate.
Vino,
Nu privi spre iarnă...
Hai să topim
florile de gheaţă
de la fereastra
iubirii noastre.
Şi să ne bucurăm
de noi.
Eu mai am un strop
de primăvară
şi
cu toamna ta
vom face să fie
vara
sufletelor noastre...
Vino,
Eu încă te aştept...

poezie de Angelina Nădejde (18 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unu, două'ş nouă

Unu, două'ş nouă
Pâclă, beznă chioară
Şi afară plouă
Da nu-i prima oară

Curge din urcior
Catifea de noapte
Că mă şi-nfior
Parcă nişte şoapte

Pană de lumină
În reprize scurte
Cine e de vină
Că n-ajung în curte?

Pipăi de orbete
Cu mâinile-ntinse
Pe lângă perete
Şi tâmplele ninse

Câinele mă latră
Parc-aş fi un fur
Mă-mpiedic de vatră
Şi-mi vine să-njur.

poezie de Ion Untaru din inedită
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

1859...

Alexandru Ioan Cuza
Om de seamă, Domnitor,
A înfăptuit Unirea
A două ţări într-un popor.

Azi sărbătorim cu toţii
Acea sfântă zi în care,
Am învins păgânii, hoţii
Şi-am unit două popoare.

Cei cu inima română
Azi se vor unii în horă,
Luându-se mână de mână
Mamă, tată, frate, soră.

.....................................................

Suntem fiii scumpei noastre ţări,
Mereu mândrii de al nostru sânge,
Luptăm şi goi şi fără de încălţări,
Păgânii ţara nu ne-o vor atinge.

Atâţia s-au jertfit glia s-o păstreze
Să aibe şi nepoţii ţara lor,
Neamul au reuşit să îl salveze
Cu trudă, sângerare, dragoste de popor.

Este sfânt pământul pe care călcăm,
Ţara ne e sfântă, mamă pe vecie,
Cât de greu ar fi, ţara nu ne-o dăm
Nici pe lumea toată, luptăm cu voinicie.

-Ţara Românească şi Moldova,
Surorile unite într-un singur neam,
Le putem numi, simplu, Terra Nova,
S-a împlinit visul ce cu toţi aveam.

poezie de Răzvan Isac (24 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă simt o partitură

Mă simt o partitură
Cu note în culori
Din care vin şi fură
Necunoscuţi, comori

Că nimeni nu mai vinde
Permise de noroc
Şi-n traista cu merinde
Doar lipsuri se mai coc

Că valul se frământă
Şi trece nenorocul
Cu bietul om la trântă
Şi se închide jocul

De-ar fi doar să dureze
Cic-ar fi spus bătrâna
Când umflă-n metereze
Furtunile, Fortuna

Şi lunga acoladă
Lăsând loc la concluzii
Pătrunde în livadă
Un vânt de deziluzii

Presară zorii roşii
Aromele-n fâneaţă
Şi cântă iar cocoşii
O nouă dimineaţă

Ci iarăşi mă împrăştii
Aproape clandestin
Când trag copii cu prăştii
În cioburi de destin

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a trăi demn e nevoie să suferim, să ne luptăm, să greşim, să ne luptăm mai departe, să învăţăm să pierdem.

citat celebru din Lev Tolstoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unu două'ş nouă

Unu, două'ş nouă
Noapte chioară, beznă
Ca un lanţ de gleznă
Vremea care plouă

Curge din urcior
Larg şuvoi de noapte
Că mă şi-nfior
Toate aceste şoapte

Pană de lumină
În reprize scurte
Cine e de vină
Că n-ajung în curte?

Pipăi de orbete
Cu mâinile-ntinse
Pe lângă perete
Şi tâmplele ninse

Câinele mă latră
Parc-aş fi un fur
Mă-mpiedic de vatră
Şi-mi vine să-njur!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne luptăm cu perfecţionismul în domeniile în care avem cele mai mari vulnerabilităţi şi ruşini. Dorinţa de a fi iubit şi apreciat este principala cauză a dorinţei noastre de a părea impecabili şi fără pată şi tocmai asta ne duce la cele mai mari suferinţe ale noastre. Şi asta ţi-o spun eu, care am fost aproape toată viaţa o sugativă de apreciere, iubire şi atenţie. Dacă fac totul perfect, dacă arăt perfect, dacă trăiesc perfect pot să evit critica, vina şi ridiculizarea. Totuşi, ştii care e marea problema a perfecţionismului? Nu vom fi văzuţi şi iubiţi niciodată cu adevărat pentru ceea ce suntem dacă ne ascundem sub uriaşul scut şi masca perfecţionismului.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maggie Rice: Noi ne luptăm pentru vieţile oamenilor, nu-i aşa? Te-ai întrebat vreodată împotriva cui ne luptăm de fapt?

replică din filmul artistic Îngerul păzitor
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinul este în noi. Şi când fugim de străin sau ne luptăm cu el, luptăm contra inconştientului nostru.

citat din Julia Kristeva
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!