Blestemul pământului

Când îi ies beţivii-n cale
Să se-nvârtă, nu-i uşor,
Şi în jurul axei sale,
Şi în jurul axei lor.

epigramă de Ioan Fârte din revista "Spinul" (2008)
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasivitate

Pământul se invârte indulgent,
În jurul axei sale inclinate,
Făcându-mă să cad, stupid, pe spate,
În stradă, pe bordura de ciment.

În timp ce două babe ofticate
Mă fac beţiv, jegos, impertinent,
Pământul se învârte indulgent,
În jurul axei sale înclinate.

Sunt doctor, pe deasupra şi docent,
Predau româna într-o facultate,
Şi-am ameţit citind că-n Parlament,
Româna-i răstignită. Din păcate,

Pământul se invârte indulgent...

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui infatuat

Pe tipu-acesta spilcuit
Nu-l poţi opri din cale,
Când trece-n zbor neobosit
În jurul axei sale.

epigramă de Mihai Moleşag din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă pământul nu s-ar roti în jurul axei sale ar arăta ca o cometă.

aforism de David Boia (16 noiembrie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişcarea aceasta a Pământului în jurul Soarelui o dovedim tot în mod indirect şi anume o dovedim din mişcarea aparentă a Soarelui. Soarele se mişcă şi el odată cu bolta cerească, ştim că răsare şi apune, dar aceasta se datoreşte numai învârtirei Pământului în jurul axei sale. Dacă însă observăm Soarele în fiecare seară, vedem că el mai are o mişcare şi anume: de la apus spre răsărit, astfel că dacă observăm, într'o seară, o stea mai luminoasă spre apus, peste câteva săptămâni nu o vom mai vedea, deoarece Soarele s'a apropiat prea mult de ea şi tot aşa, în fiecare zi.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O zi pe Terra

E Terra-n fiecare zi,
Găzduitoare casă,
Naivelor zburdălnicii,
Dar Terrei nici că-i pasă...

Puştani cu feţe de copii,
Şi trupuri tatuate,
Încearcă ierburi fistichii,
Din curiozitate...

Sub sutele de decibeli,
Prin discoteci tixite,
Deşală băieţandri cheli,
Fetiţe ameţite...

Femei cu bustul neglijent,
Şi roşu pe la gură,
Tânjesc să pice vre-un client,
Pe drumuri de centură...

Bărbaţi răniţi la caracter,
Târşesc vieţi banale,
Prin cârciumi reci, de cartier,
Cu treburi "culturale"...

Pensionari, cu mers greoi,
Mânaţi de disperare.
Fac din pubele de gunoi
Tarabe-alimentare...

Sunt toate ne-nsemnat obol,
Dat Terrei ce agale,
Mai face încă un ocol,
În jurul axei sale!

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am obişnuit să credem că stelele sunt rotunde. Imense sfere de gaz ce emit energie. Toate stelele au o mişcare de rotaţie în jurul axei proprii. Soarele face o rotaţie odată la 25,4 zile. Este o viteză destul de mică pentru ca Soarele să fie o stea sferică. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Achernar. Acestă stea este situată în constelaţia Eridanus şi nu poate fi observată din România. Este o stea strălucitoare, a noua de pe întreg cerul. Este de 1000 de ori mai strălucitoare decât Soarele şi se află la 144 ani lumină depărtare. Nimic deosebit până aici. Nici nu se bănuia ceva până când steaua nu a fost studiată în detaliu. Cu toate că astronomii ştiau că Achernar se roteşte cu o viteză ameţitoare, 250km/s, nu puteau măsura diametrul stelei.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă feminină

Cum darurile mă dispun,
Mă rog la Cel de Sus şi sper
Ca şi la vară, când nu-i ger,
Să inventeze-un Moş Crăciun.

epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec

Era de ziua nunţii tale,
Când viu se-aprinse chipul tău,
Deşi norocu-ţi zâmbea în cale
Şi lumea, doar iubire-n jurul tău.

Şi-n ochi o slavă luminoasă
(Oricare putea fi)
Fu tot ce pe pământ privirea-mi dureroasă
A putut-Încântare-privi.

Poate acel foc era pudoare
-Drept asta trece-ncai-
Deşi el deşteaptă o mai cumplită ardoare
În pieptul aceluia, vai,

Care, de ziua nunţii tale,
Văzu cum viu se-aprinse chipul tău,
Deşi norocu-ţi zîmbea în cale,
Şi lumea, doar iubire-n jurul tău.

poezie clasică de Edgar Allan Poe din Tamerlane and Other Poems (1827), traducere de Dan Botta
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

8 Martie

Ziua asta nu-i prea bună,
Fi'ndcă, Domnul ne ferească,
Fetele când se adună
Şi o pun de-o "feciorească".

epigramă de Ioan Fârte (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Subalternii se rotesc în jurul şefului ca planetele în jurul Soarelui.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul se învârte în jurul soarelui, iar omul în jurul banului.

aforism de David Boia (15 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul călăuzitor al acestei prelegeri va fi evocat printr-o spusă a gânditorului, de a cărui operă trebuie mai întâi să ne apropiem pentru a avea o confruntare fructuoasă cu ea: În jurul eroului totul devine tragedie, în jurul semizeului, totul dramă satirică; iar în jurul lui Dumnezeu totul devine – ce? poate că «lume»?

începutul de la Despre eterna reîntoarcere a aceluiaşi de Martin Heidegger (1937), traducere de Lucian Ionel
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetatea

nu i-au spus chiar atunci
când ar fi trebuit să-i apară
fructe – în jurul ideii de libertate extinsă –
au
aşteptat să se liniştescă in
util apele din jurul cetăţii – o
grupare de pietre învinsă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii văd în timpul unei plimbări în jurul blocului mai multe decât văd alţii într-o călătorie în jurul lumii.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Sinziana Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un divorţ metafizic (extras, "Cu plugul la arat peste oasele morţilor")

Stăteam acolo-n frig, în camera jilavă, în vacuumul îngheţat stăpân
acelei ore fade, cenuşii, din noapte; şi mi-a trecut prin minte că chestia
aia care părăseşte trupul absoarbe o parte din lume şi,
indiferent cât de bună sau de rea, cât de vinovată sau de inocentă
a fost, lasă în urmă un gol mare.

M-am uitat afară pe fereastră. Se crăpa de ziuă şi fulgi lenevoşi
Începeau încet-încet să umple neantul. Cădeau fără grabă,
împletindu-şi drumul prin aer, rotindu-se în jurul axei ca nişte pene.

De-acum Picior Mare nu mai era, aşa că era greu să fi simţit vreun
fel de milă sau de resentiment pentru el.
Tot ce mai rămăsese era trupul lui, fără viaţă, îmbrăcat într-un costum.
Arăta calm şi împăcat, ca şi cum spiritul era mulţumit că în sfârşit
se despărţise de materie, iar materia era mulţumită că se despărţise de spirit.
În acest scurt interval de timp avusese loc un divorţ metafizic. Sfârşitul.

poezie de Olga Tokarczuk, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Progresul este indiscutabil. Înainte gravitam în jurul stelei Kremlinului. Acum, în jurul a cincizeci de stele americane.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoapte

a fost odată o dâră de nisip
trăia retrasă în ochiul întredeschis al umanităţii
întunericul se rotea în jurul axei
în ape se scurgea densitatea timpului
rătăcind printre deghizate vise
noapte se înecase în lumina ochilor
s-a stins apoi încet-încet pe valul tăcut
eu n-am spus niciun cuvânt
doar un poem am aşezat pe un rând
zilele se scurgeau pe umeri
în clopotul gol al tăcerii
bătea pe faţa îngheţată a lumii
mâinile mi-au ieşit din nori
am tras atunci zăvoarele cerului
să izgonesc întunericul
ziua cutreieram câmpiile
citind pe pietre rune străbune
mă odihneam în fânul proaspăt cosit
privind lacrima ce şiroia în iarbă
pe bolta fără hotar
un înger, o veste
miezul nopţii a plâns
sub tălpi am simţit paloarea
şi am ţipat
a fost doar o şoaptă
se închidea o floare
adâncă ca un destin pierdut în iarbă
am fost odată un om pe o dâră de nisip
un foc de lumină aprins în veci

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poarta spre fericire

A nins...
încă o Ana Karenina
a căzut răpusă de dragoste...
Trenul vieţii
nu mai opreşte în gară...
Aleargă
pătând şinele
cu sângele cald...
Nebunia dragostei a
dus-o în braţele morţii...

În jurul ei
nu mai e nici un conte,
în jurul ei
nu-i decât moartea...
Aprinde-i acestei nefericite
o lumânare
şi deschide-i
poarta spre infinit...

poezie de Any Drăgoianu (2008)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui revizor

Închise ochii revizorul
Uşor de tot, când a murit;
În jurul lui şoptea poporul
Că tot era... obişnuit!

epitaf epigramatic de Mircea Popescu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conflictuabilii se împart în două mari categorii: justiţiabilii şi consensuabilii. Primii, gravitează în jurul temerilor personale, cei din urmă, în jurul propriilor alegeri.

Zeno Sustac (10 februarie 2013)
Adăugat de Zeno Sustac
Comentează! | Votează! | Copiază!