Noi umblăm a colinda

Noi umblăm a colinda

De-l-o casă la alta

Să ne căpătăm ceva
Care cu ce s-a-ndura
Şi-un cocuţ ar avea loc
Ca să-ţi căutam de noroc.
Că-s aici câşlegile
Să mărită fetele,
Şi feciorii să însor,
Veste bună tuturor.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi colinda

Voi colinda, colinda-n dimineaţă,
La poarta ta cu zvon de zurgălăi,
De va fi crivăţ sau de va fi ceaţă,
Zăpezile de s-au întins pe văi

Voi colinda, colinda ca o veste,
La uşa ta cu dalbe flori de măr
Şi împleti-voi depărtări celeste,
În bradul ca un tainic adevăr.

Voi colinda pe înserat, colinda,
Când ţurţurii vor deveni imuni
Şi va trosni a mulţumire, grinda,
Rugându-ne, a deveni mai buni.

Voi colinda, colinda ca o vrajă,
La geamul tău, înfiorat de dor,
La ora când luceferii fac strajă
Şi lăcrimează apa de izvor.

Voi colinda, copilăreşte, încă,
Fulgii nebuni şi urmele vânt
Ce ne aduc o ultimă poruncă,
De pace şi... iubire, pe pământ

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindul numelui de fată

Ţi-aş colinda, iubito, de-ai sta la mine-n sat,
Dacă mi-ar spune cerul cel gri adresa ta,
L-aş face să te ningă, să plec la colindat,
Uitându-mă de tine când nu te pot uita.

Ţi-aş colinda, iubito, fără să te găsesc,
N-ar fi măcar o poartă la care să nu bat,
N-ar fi nicio femeie să nu-i spun: te iubesc,
N-aş fi nici eu acela pe care l-ai uitat.

Ţi-aş colinda, iubito, dacă te-ai fi născut,
Căci altfel nu am unde colinda să-ţi aduc.
Ai fi murit devreme, nu m-ai fi cunoscut;
Măcar la crucea dalbă să-ţi cânt să mai apuc!

Ţi-aş colinda, iubito, dar poate nici Iisus
Nu s-a născut la vreme, ci prematur fiind,
A nins prin cimitire prea multe semne plus;
E prea târziu să dibui la care să-ţi colind!

Ţi-aş colinda, iubito. Mi-ai da, dac-ai avea,
Numele tău de fată, să-l scriu pe crucea mea?

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sculaţi, gazde, nu dormiţi!

Sculaţi, gazde, nu dormiţi,
Vremea e să vă treziţi.
Casa să vi-o aranjaţi,
Flori de măr,
Şi masa s-o încărcaţi
Flori de măr,

Ca umblăm şi colindăm
La mulţi ani să vă urăm,
Să traiti, să-ntineriţi,
Flori de măr,
Pentru mulţi ani fericiţi,
Flori de măr,

Şi la anul vom veni,
Numai dacă ni-ţi pofti.
Şi mai multe vom ura,
Flori de măr,
Un cocuţ dacă ni-ţi da,
Flori de măr,

Şi colinda nu-i mai multă,
Să trăia cine ascultă!
Şi colinda-i atâta,
Flori de măr,
Cine-ascultă să trăia,
Flori de măr!

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel pentru tata

Ai fi putut să mai rămâi cu noi pe-aici
Să-ţi vezi astăzi feciorii cum o duc,
Pe drumuri care încotro apuc,
Câţi strănepoţii mai ai şi cât sunt de voinici!

Ştii gardul vechi pe care ai fi vrut să-l strici?
L-am refăcut şi am plantat şi-un nuc!
Ai fi putut să mai rămâi cu noi pe-aici
Să-ţi vezi astăzi feciorii cum o duc!

Să mai fi stat cu mama şi în duminici,
Voi, braţ la braţ prin al nostru sătuc,
Plimbând să fi-ascultat cântul de cuc,
Versurile mele din poem şi muzici...

Ai fi putut să mai rămâi cu noi pe-aici!

rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pensie mărită

Lună de lună se agită
Că vine pensia mărită;
Recesiunea-i sistem Boc:
De vine, zici că ai noroc...

epigramă de Constantin Enescu (22 martie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poţi să le spui prea curioşilor tăi prieteni că, dacă o să mă însor vreodată, o voi face pentru că n-am putut avea altfel pe femeia pe care o doream. Şi până acum n-am dorit încă o femeie atât de mult ca să mă însor cu ea.

citat clasic din romanul Pe aripile vântului de Margaret Mitchell
Adăugat de CRISTEA GEORGIANA
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre noroc

N-am noroc, întîmplător,
Şi mă-ntreb, aşa-n pustie:
Să încerc să mă însor,
Sau să joc la loterie?!

epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umblăm pe câmp fără popas

Umblăm pe câmp fără popas
sub zodii prin târziul ceas.
Hotare, veac, tărâm s-au şters.
Mai suntem noi şi-un univers.

Pierdem în noapte, rând pe rând,
tot ce sub noi era pământ.
Şi mergem iar în gând, la pas.
Un cer deasupra ne-a rămas.

Vreo stea când cade din ţării,
fără să vrei, spre ea te ţii
şi poala-ţi potriveşti, s-o prinzi.
Lucirea numai i-o cuprinzi.

Şi cumpănim ce e, ce-a fost.
Noroc înalt, pornit cu rost,
ne-ntâmpină de sus prin vânt,
să nu ne-ajungă-n văi nicicând.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate bătăile...

Îmi eşti aşa de scumpă
Ca nu ar putea să ajungă
Bătăile tuturor inimilor
Câte a bătut şi vor bate
Aici in lumea asta
Si alta...
Si toate altele!
Din toate universurile.
Să-ţi cânte... să-ţi cânte!
Cât de frumoasă eşti...
Draga mea

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veste bună

Primit-am, în sfârşit, o veste bună
Ce spune că scumpirile se-amână
Şi-aşa venitul meu de pe o lună
Mi-ajunge sigur pentru-o săptămână.

epigramă de Cătălina Orşivschi din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu-ţi căsătoreşti fetele, se mărită singure.

citat celebru din Voltaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţă nu există noroc - numim aşa întâmplările care credem că ne sunt pe plac. Câştigăm la loto şi ne cumpărăm o casă nouă, dar acea casă se mistuie într-un incendiu şi noi odată cu ea - a fost noroc sau ghinion?!

Eugen Ovidiu Chirovici în Labyrinth.com
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La doar 17 ani, scriitoarea Carmen Llera şi-a sedus profesorul de filosofie şi s-a măritat cu el, căsnicie care a durat doar câteva luni, dovadă că filosofia nu face casă bună cu căsnicia. La 31 de ani, focoasa italiancă l-a sedus pe bătrânul scriitor Alberto Moravia, care avea 77 de ani şi care după 4 ani a dat ortul popii, dovadă că bătrâneţea nu face casă bună cu tinereţea.

George Budoi în Femeia de la A la Z în Aforisme (2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună

Stau pitit zilele să apari licurind,
Să te păzesc în alb căuş de lună,
Să-ţi iei din poleitu-i de argint
Noapte bună!

Te aştept să calci pe drumul către casă
În amurgu-n ciripituri mii, pe strună,
Să-ţi iei din zborul păsării... Crăiasă,
Noapte bună!

Pândesc la colţuri să nu am rival
Când singură ieşi, nu cumva să-ţi spună
În locul meu cu atâta drag, sideral
Noapte bună!

Stau bec aprins în al tău abajur
Şi nu mă sting de-l stingi cu fină mână;
Să-ţi fiu pururi lumină... Îţi conjur
Noapte bună!

M-aş tot încovoia până-n inel pe deget
Şă-ţi intru-n inimă ca o cunună
De diamant; ce m-aş topi, nu preget...
Noapte bună!

În visul cel mai scurt să-ţi fiu, aş vrea
Să dorm doar o secundă împreună;
Eu soare cald, tu luminată stea...
Noapte bună!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amu cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat; şi împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulţi ani trecură la mijloc de când aceşti fraţi nu mai avură prilej a se întâlni amândoi. Iară verii, adică feciorii craiului şi fetele împăratului, nu se văzuse niciodată de când erau ei. Şi aşa veni împrejurarea de nici împăratul Verde nu cunoştea nepoţii săi, nici craiul nepoatele sale: pentru că ţara în care împărăţea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pământului, şi crăia istuilalt la o altă margine.

Ion Creangă în Povestea lui Harap-Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitule, îţi dau o veste proastă: cât ai fost în delegaţie, te-am înşelat. Şi alta bună: crede-mă, pe cuvânt, nimeni nu se compară cu tine!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună, stăpână

Noapte bună, stăpână,
Eu încet mă lipesc
De un trup de felină
Şi în el... mă topesc.

Noapte bună... te caut
În frunzare de-argint
Nesfârşitul e-n flaut,
Ca o şoaptă de-alint.

Peste coapsa cea tare
Dulce, buzele-mi pun
Şi pe sânul de floare
Noi păcate răpun.

Tu-n deschideri puţine
Mă ridici... către cer,
Turnând viaţă în mine
Şi-un eteric... mister.

Mă stârneşti doritoare,
Să-ţi alunec profund
Printre fluturii... care,
Toarnă aburi în gând.

Dansu-acesta, ştii bine
E perfectul... rotund,
Scuturat de stamine
Ce adâncul pătrund.

Despletind tranzitoriu
Pasiuni... şi păcate
C-un parcurs iluzoriu
Care ştie... şi poate.

Te desfaci... în plăcere
Şi mă storci sacadat,
Eşti noroc şi furtună,
Visul meu... de bărbat.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Învaţă-ne* să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!" Ps.90,12

Orice răsărit de soare
Pe care-l nesocoteşti,
Este-un fel de demascare
A nopţii ce o trăieşti
Şi-un apus, în depărtare,
La care nu te gândeşti.

epigramă de Ioan Hapca din Hrană pentru suflet
Adăugat de Marin Oprescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-ai înălţat...

te-ai înălţat mult prea devreme
lăsând aici pe cei ce ţi-au fost dragi
nu vor avea de ce să te blesteme
cu ei de astăzi pâinea n-o să mai împarţi

şi bani vor fi de-acum mai mulţi
să-şi ia câte ceva în casă
vor fi şi mai sătui şi mai spălaţi
căci au scăpat de-o gură-n plus la masă

doar nopţile când vor veni
şi zâmbetul pe chip o să le-aşeze
în visul lor vei coborî să îi mângâi
iar ei de dor să te îmbrăţişeze

blestemată soartă fără de noroc
ce zborul ai înfrânt cu perfidie
din viaţă ai făcut un straniu joc
din lacrimi scurse neînţeleasă bucurie

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au dispărut "fetele mari"

Bărbaţii, chiar de sunt bunici,
Vor fete fragede la vârstă,
Fiind convinşi că pe aici
"Fetele mari" nu mai există.

epigramă de Paul Constantin (27 aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!