Pensie mărită

Lună de lună se agită
Că vine pensia mărită;
Recesiunea-i sistem Boc:
De vine, zici că ai noroc...

epigramă de Constantin Enescu (22 martie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevestica mea

Am nevastă ca o zână,
Mândră ca hortensia,
Mă iubeşte-odată-n lună
Când îmi vine... pensia.

epigramă de Ioan Răduţ-Poşăganu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare

Soţiei mele-ntrega lună
Îi simt din plin repulsia,
Numai o zi, cu mine-i bună:
În care-mi vine pensia!

epigramă de Florea Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

îmi vine

îmi vine îmi vine îmi vine
să mă culc
încă odată să repet
noaptea de somn
chiar îmi vine să a
dorm în picioare cu tine-n gând
şi mă apucă o febră ne
bună de nimic
îmi vine îmi vine îmi vine
să strănut
te-aş lua în braţe te-aş pupa
să mai schimbăm viruşii între
noi să adormim îmi vine
îmi vine îmi vine îmi vine
o gripă serioasă ca tine

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norocul porcului

În altă viaţa ai fost porc
Şi-n asta, grohăi de noroc...
Te crezi puternic, emanat,
Dar uiţi că vine... şi-un ignat...

epigramă de Constantin Enescu (7 februarie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunete în noapte

Sub o lună binevoitoare ce-ţi luminează calea
Calea Lactee cu mii de stele să-ţi arate cărarea.

Noapte, am de gând să intru cu sigiliul tău,
Că ziua grăbită vine din nou la rândul său.

Din nou deasupra noastră un înger de lună,
Iar vântul-mi ducea şuviţele-n furtună.

Vin îngerii şi sufletu-mi s-adoarmă,
Lumina zilei mă loveşte ca o armă.

Îmi aminteam de tine ca de-un cântec,
Stau jos ghemuită şi fac un descântec.

Apare apoi cerul puţin alb înnorat
Şi vine dimineaţa cu-n aer pur curat.

poezie de Eugenia Calancea (17 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă rog de lună

Mă rog de lună... să nu spună
Iubirea mea la cineva,
Luceferii ţi-i prind cunună
Şi-ţi cern argint în păr de stea.

Mă rog de lună... să rămână
Lumină pentru-al meu sărut,
Iubirea iarăşi culc pe mână
Şi o topesc în aşternut.

Mă rog de lună... să-nţeleagă
Că dragostea nu e păcat,
Chiar de pândeşte noaptea-ntreagă,
Nu pot pe ea fi supărat.

Mă rog de lună... să-mi aprindă
Cărarea buzelor spre tine
Şi braţele să te cuprindă,
Lipindu-te, uşor, de mine.

Mă rog de lună... şi de stele,
S-adune diamant din şoapte,
Să-ţi cânt iubirea mea cu ele,
Amor nebun, pierdut în noapte.

Mă rog de lună... să nu spună
Iubirea mea într-un tîrziu,
Ea peste noapte e stăpână,
Dar dacă ma-nteles... nu ştiu.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trăi o dată pe lună

Nimeni nu a aflat ce-i aia fericirea adevărată
dacă nu a apucat să trăiască măcar o dată pe lună.
E un sentiment înălţător, lunatic chiar, selenar (de ce nu?)
să cazi în gol de la înălţimea infinitului.
O dată pe lună, o dată pe lună,
atunci când nopţile de vară-s reci şi viaţa-i bună.
Te plimbi încolo şi încoace,
eşti stăpânul universului
şi chiar atunci când totul tace
peste tot
poţi asculta cântecele trompetelor
care se ridică în urma ta.

A trăi o dată pe lună,
nu e nimic mai frumos decât să pluteşti în derivă,
gravitaţia să te legene în puf ca pe-un copil privilegiat,
iar căderea...
căderea, acel act final mimat printr-o eschivă,
este cea mai umană senzaţie din câte există,
de-aceea fericirea vine o dată pe lună
şi apoi dă cu tine de pământ.

poezie de Ionuţ Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poştaşii

Acum au scutere-n dotare,
Deci vă rog să luaţi aminte,
Vor aduce pensia mai mare,
Ba chiar şi cu o lună înainte.

epigramă de Paul Constantin (15 august 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

La aniversarea mea

Vine mama, vine tata,
Sora cu bărbatul său,
Vine nora,-mi vine fata,
Vine soacra,-mi vine rău!

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Petru Ioan Gârda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit de lună...

Toate-n lumea asta au o randuială:
după vreme rea vine vreme bună,
după hârb şi oală - iar întreaga oală,
după vremea bună - lume tot nebună!

Si se duce naibii orice randuială
fără noimă. Vreme vine tot nebună...
Şi se zbate lume, între hârb şi oală,
şi apus de soare, şi sfârşit de lună...

poezie de Iurie Osoianu (12 iulie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casandra: Din casă vine o miasmă grea, un iz de sânge.
Corifeul: Ce zici? Mirosul vine din jertfelnic.

replici din piesa de teatru Agamemnon, scenariu de Eschil, traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi soare

Spune-mi soare, spune-mi lună,
N-aţi văzut pe draga mea,
O aştept de-o săptămână
Rezemat de-un colţ de stea.

Trec spre dimineţi luceferi
Dar nici ei nu pot a şti,
De-am putea rămâne teferi,
Până-n zori de ne-am iubi.

Spune-mi soare, spune-mi lună,
Unde oare s-o găsesc,
Să o fac a mea stăpână,
Visele să-i încălzesc.

Trece gândul, vântul bate,
Ploaia plânge peste noi,
Peste tot ce-i răutate,
Trecem numai amândoi.

Spune-mi lună, spune-mi soare,
Unde-aş mai putea-ncerca,
În grădină sub o floare
Sau în vale la cişmea.

Trece timpul, vine clipa,
Cu-al meu trup să o-nvelesc,
Noaptea când şi-ntinde-aripa,
Poate, poate... reuşesc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sfârşit...

Pensia a fost mărită,
Apărând şi consecinţe,
Cu suma în plus primită,
Pot să iau la meci... seminţe.

epigramă de Paul Constantin (14 august 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Expansiune teritorială

Este un vestit boier,
Are yacht, elicopter
Şi cu sârg banii adună...
Să ia un teren... pe lună...

epigramă de Constantin Enescu (18 februarie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţătoarea

Înzestrată cu răbdare,
Zi de zi, lună de lună,
Lângă tinere vlăstare,
Să le pună cartea-n mână!

madrigal de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai stai

Mai stai o clipă, vara trece
Şi strânge-mă într-un sărut,
Când sufletul... încă petrece
Dinspre târziu, spre început.

Iubeşte-mă, este iar toamnă
Şi-atinge-mă... să-ţi fiu noroc,
A lacrimei iertare... doamnă,
Trupul arzând nebun în foc.

Cuprinde-mă şi mă-ncălzeşte
La sânul tău... de-o fi să plouă,
Păstrează-mă şi mă-ntregeşte
Cu stropi de dor, în lună nouă.

Mai stai... ascunde-mă în tine
Şi-n visul ce te dezgoleşte,
Când vântul patimilor vine
Fără a şti... ce mai găseşte.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu luna la pas

Oricât ar surâde luna
printre florile de tei
nimeni nu ştie lumina
din castana ei.

Fără glas
pocnetul de castană
mi-a luat un pas
de pe lună.

Te uită cum stelele
mă amână
să stau pe lună
cu gutuile
de mână.

Îndrăgostit de poezie
zi lumină
petrec luna de gutuie
chiar pe lună.

poezie de Constantin Bucur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul unei ciuturi goale

Sub luna plină
Iubirea mea –
Ciutura goală
De la fântână

La miezul nopţii
Luna se coboară pe Pământ
Şi vine la apă
Iar ciutura se coboară la apă
Şi vine la Lună.

Rămân amândouă
Pline şi ude
Până la ziuă.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pensia mea

Pensia mea e-atât de "mare",
Încât s–o văd e al meu scop,
Motiv să caut cu înverşunare
Să îmi procur un microscop.

epigramă de Paul Constantin (25 aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna de miere e pământeană dar vine de pe lună...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!