La curte la Ţiligrad

La curte la Ţiligrad

Ziurel de ziua

Este-un fecior de-mpărat
Tot roagă pă maică-sa
Să-i deie pă soru-sa
Dragul mamii, eu ţi-oi da
Când mie face-mi-i
Pod de-aramă păstă vamă,
Pod de-argint păstă pământ.
El acele le-o cătat,
Şi-n biseric-o intrat.
Biseric-o tremurat
Icoanele-o lăcrimat.
Iconiţa Precestii
Din fundu' bisericii,
Ea din grai aşa grăie
"Nu eşti popă cu dreptate
Să cununi soră cu frate
Sus îi Dumnezău, te-a bate"

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziurel de ziuă

La poartă la Ţarigrad

Ziurel de ziuă

Şade-un fecior de-mpărat

Cu paruţu' retezat
În cârjuţă rezemat

Unde s-a născut Hristos,
Mesia, chip luminos

Sus în deal la Galileu,
Lăcaşul lui Dumnezeu,

Mititel înfăşeţel,
În scutec de bumbăcel.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soră dragă

nu vreau să crezi că te iubesc
frate
cu sora frate cu sora frate cu sora
să con
tinui? de ce mă ţii în braţe
soră sau frate dragă
ce
nu credeai că te spulber?
pe frontul
de est vestul pierde o vestă ca sita
făcută frate
făcută frate
dragă nu soră nu
foarte dragă -
făcută
să te îmbrace
în moarte

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima dată...

n-am nici tată nici mamă n-am nici soră nici frate

am doar vreme de-o seamă cu nimic şi cu toate

n-am nici mamă nici tată n-am nici frate nici soră

doar o notă uitată-n suita de horă

n-am nici soră nici frate n-am nici tată nici mamă

nici noroc nici dreptate nici curaj şi nici teamă

n-am nici frate nici soră n-am nici mamă nici tată

dar mai am înc-o oră pentr-o ultimă dată...

poezie de Iurie Osoianu (28 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâmplare dântr-un sat (poezie în grai bănăţean)

Păvălică-a lu Scovardă şî ortaca lui, Florica,
Or plecat în lumea largă, la Cicago-n Ameríca.
Ş-acolo, cum nu făcură, cum făcură, ţuşe-i tata,
S-or îmbogăţît pă rupce dă-ntorc banii cu lopata!

D-aia, Dumnezău să-i ţână, că nepotu Păvălică
An dă an să-ntoarşe-n ţară dă Sântămăria Mică.
Strânje lumea la negeie, parcă-i popa la altari,
Să ne deie la tot natu câce-o sută dă dolari.

Ş-uice-aşa, ne adunarăm, cum făşeam dă nişce ani,
Babe, moş, copii dă ţâţă, să ne deie iară bani.
- Draji săceni, înşepe-a spune, cum stăcea suit pă bină,
Că oprisă lăutaşî, la bisărică-n grăgină,

Şciţ voi, fata me, Doiniţa, o intrat la facultace
Să să facă doftoriţă, ş-acolo-s cam scumpe toace.
D-aia, fincă anu ăsta cheltuielili-s cam mari,
Iaca-i musai să vă dau numa şinşizăşi dă dolari.

Ţîn-ce-atunşi potop da zarvă, suduieli, fluierături,
Cum ieşau bătu-le-ar focu, dân spurcacili dă guri:
- Hoţu, hoţu!... Pringeţ hoţu!... zbiară baba lu Topală,
C-ăsta vre pă banii noşcii ca să-ş ţână proasta-n şcoală!

folclor românesc
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindă bucovineană

Anu-acum s-o ispăşi [bis]
La mulţi ani cu bucurii [bis]
Streşina de mintă creaţă [bis]
Dumnezău vă deie viaţă [bis]
Şi la mulţi ani să trăiţi [bis]
Ca florile să-nfloriţi [bis]
Streşina de busuioc [bis]
Da-v-ar Dumnezău noroc [bis]
Ca stejarul să-nverziţi [bis]
Şi ca el să-mbătrâniţi [bis]
Foaie verde de mălean [bis]
S-ajunge de-acu pe-un an [bis]

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Start spre aproape

Zi-i ferestrei că ţi-e soră
vântului că-ţi este frate
ai pentru visat o oră
visează şi-ajungi departe

Soarele îţi este frate
lumina e sora ta
de nimic ai totuşi parte
mori şi-ai să trăieşti cândva

Moartea o fi partea ta
ai pentru visat o oră
depărtare nu mişca
numai clipa-ţi este soră

Cât aproapele-i departe
poţi să-i spui însă tot frate

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (31 octombrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jonelui

Jone murgu-şi potcoveşte,
Jonelui bono
Azi e mare sărbătoare
E Sfânta Duminecară,
Maică-sa prin sat trebară
Mai Ioane, Sfinte Ioane,
Dar tu gându' ce l-ai pusu
Pus-ai gând de privegheatu,
Cel mai mare de-nsuratu.
Dar io maică în cohiră
Când Dumnezeu porunciră
Sus în vârful muntelui,
Sub poalele bradului
Este-un leu de câine rău.
Pus-ai gându' să-l săgete.
Leu-ndată se sculară
Şi din grai aşa grăiară:
Nu mă voinic săgetară,
Mai bin' leagă-mă-n cureară
Şi mă du pe ulicioară,
Pe uliţa grecilor
Tot în cinstea fetelor
Şi-n ciuda nevestelor,
Pe tine căci te-or vedeară
Pe tin' toţi te-or lăudară,
Pe tin' şi pe maică-tară
Ce băiat a fost băiatu'
Ce ducea leul legatu,
E legat nevătămatu
Şi-n curea neagră băgatu,
Şi-n curea neagră legatu.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colinda

Coborat-a coborat,
Ziurel de ziua
Maica sfanta pe Pamant,
Ziurel de ziua
S-a-ntalnit cu trei voinici,
-Buna ziua trei voinici.
N-ati vazut un fiu pe-aici?
-Dar noi si de l-am vazut,
Ca noi nu l-am cunoscut.
-Foarte lesne a-l cunoaste,
C-avea haine cu petele,
Si-n degete cu inele,
La guler si la ciotori,
Avea scrise sarbatori,
Soarele si razele,
Ba luna si stelele.

folclor românesc
Adăugat de vanghelis007
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopotele

Sună clopotele...
Sună clopotele-n depărtare.
Clopotele!... Clopotele!...
Câte clopote să fie?
Câte voci nedesluşite mor în zori, iar noaptea-nvie?
Câte voci blesteamă foamea
Zilelor din postul mare?...
Clopotele, clopotele...
Tac şi-n urmă sună iară.
Sunt trei clopote de-aramă, sau trei clopote de-argint?
Şi ce Crist vorbeşte-n glasul clopotelor ce ne mint
De atâţia ani de-a rândul
Şi la fel ca-n prima seară?...
Ce nebun profet mai vine să ne spună că-i trimisul
Celui ce făcu pământul din nimic?
Şi ce minciună
Iar schimba-va faţa lumii?...
Sună clopotele,
Sună
Ca şi-n noaptea când surâse pentru prima oară Sfinxul!...

Sunaţi, clopote de-aramă!
Sunaţi, clopote de-argint...
Vântul să vă-nalţe cântul tot mai sus,
Tot mai departe –
Să vă spulbere-n albastrul mângâierilor deşarte
Şi să vă sugrume glasul profeţiilor ce mint.

poezie celebră de Ion Minulescu din Convorbiri critice, nr. 8-10 (15 mai 1907)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se bate miezul nopţii...

Se bate miezul nopţii în clopotul de-aramă,
Şi somnul, vameş vieţii, nu vrea să-mi ieie vamă.
Pe căi bătute-adesea vrea mintea să mă poarte,
S-asamăn între-olaltă viaţă şi cu moarte;
Ci cumpăna gândirii-mi şi azi nu se mai schimbă,
Căci între amândouă stă neclintita limbă.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai nani, nani

Hai nani, nani,
Lumina mamii...

Să-ţi cânt şi-n seara asta, lumina mea, să-ţi cânt...
Dar uite-ncep un cântec şi altu-mi vine-n minte, -
Şi-acela, dragul mamii, e fără de cuvinte
Şi plânge-aşa cum plânge cumplitul ăst de vânt...

Hai nani, nani...

Să-ţi cânt, lumina mamii, şi iar încep şi iar
Cuvintele-şi pierd şirul, - că vezi, în astă seară
I-atât de-amarnic cântul ce-l spune vântu-afară,
De parcă-ar plânge-ntregul săracilor amar...

Dar tu aştepţi un cântec - că tu ce ştii de vânt!
Şi ce să ştii ce spune-n amarnica-i poveste?...
O, tu nu poţi pricepe nimic din toate-aceste...
... Să-ţi cânt şi-n seara asta, lumina mea, să-ţi cânt...

Hai nani, nani,
Lumina mamii...

... Şi iar rămân de parcă nu mai găsesc cuvânt
Din tot ce-ţi spun alt-dată în cântecele mele,
Şi feţi-frumoşi, şi zâne, şi cer, şi flori, şi stele
Şi-au amuţit povestea de parcă nu mai sunt...

Hai nani, nani...

Adormi în caldu-ţi leagăn, lumina mea, şi taci -
Nu pot cânta şi încă nu eşti destul de mare,
Ca să-ţi pot spune basmul cel nesfârşit, în care
Se sting de frig şi foame copiii cei săraci...

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia care se tot împrumută

Ne-a mărturisit cuminte
Că ia banii de la noi
Ca să-i deie înainte
Nu să-i deie înapoi!

epigramă de Vasile Huţu din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexamdru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declin opalin

Mă-ntrebi deseori cine sunt,
Te-ntreb deseori cine eşti...
Mai spune-mi, te rog, un cuvânt,
Atunci când privirea fereşti.

Prin tine, o urmă-i lăsată
De paşii de prunc, alergând
Pe-o plajă pustie, curată,
Nisipul din noi adunând.

Şi luna mi-e soră de sânge,
Şi vântul mi-e frate de ploi,
Iar ochiul meu râde sau plânge,
Găsind drumul drept înspre noi.

Şi pactul cu noaptea l-aş face,
Să ştiu că-mi vei fi numai zi,
Dar noaptea pe tine te place
Şi rodul din noi va plesni.

Doar pentru că vara e vară,
Când este în mine şi-n noi
Şi noaptea mi-e soră de seară,
Şi vântul mi-e frate de ploi.

Par toate că ne separă,
Dar toate ne-aduc înapoi.

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solidari

În vremurile acestea, cu multă tensiune
Când violenţa frate, e în ascensiune
Şi zilnic apar ştiri, de prin alte state
Despre lupte grele, cruzime, atentate

Iar la noi în ţară, vedem suferinţă
Sărăcia frate, pe mulţi ameninţă
Pământul se pare, ajunge la străini
Iar noi între noi, suntem tot mai haini

Este câte unul, de-averi obsedat
Nu-i ajunge o casă, vrea întregul sat
Alţii din lăcomie, îşi construiesc palate
Trăiesc ca hârciogii, de semeni, departe

Dezbinarea frate, loveşte în naţiune
La câte-om face faţă, de-i multă fricţiune?
Eu am îndoieli de n-om schimba ceva:
De-am fi mai solidari multe-am rezolva.

Şi dacă astăzi frate, tu eşti îngenuncheat
Ţi-oi întinde o mână sau ţi-oi da vreun sfat
C-aşa e creştineşte, să ne-ajutăm la greu
Şi asta mult îi place la bunul Dumnezeu

poezie de Ionel Popa (14 noiembrie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu pământului

Mă-nclin în faţa ta, pământ,
Căci tu eşti bun, că tu eşti sfânt!
Atât de mult tu eşti de bun,
Că nu-l hrăneşti doar pe cel bun;

Pământ creat de Dumnezău,
Tu îl hrăneşti şi pe cel rău;
Nu doar pe cel ce-i rău cu mine,
Ci şi pe cel ce-i rău cu tine.

Din toate cele ce-s create,
Tu eşti model de bunătate.
Ne dai şi hrană şi mormânt,
Mă-nclin în faţa ta, pământ!

poezie de George Budoi din Elogii (5 octombrie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tocmai când scoaseră pânile din traiste, iaca un al treile drumeţ, necunoscut, îi ajunge din urmă şi se opreşte lângă dânşii, dându-le ziua bună. Apoi se roagă să-i deie şi lui ceva de mâncare, căci e tare flămând şi n-are nimica merinde la dânsul, nici de unde cumpăra.
– Poftim, om bun, de-i ospăta împreună cu noi, ziseră cei doi drumeţi călătorului străin; căci mila Domnului! unde mănâncă doi mai poate mânca şi al treilea.

Cinci pâni în Ion Creangă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde-s ochelarii?

Bunicuţa-i supărată,
Că de-un ceas întreg tot cată:
Cată-ncolo, cată-ncoace,
Ochelarii nu-s şi pace!

I-a cătat pe sub saltele,
Şi-n papuci, şi-n ciuboţele,
Pe sub perne, pe sub oale,
Pân' n-a mai putut de şale!

A mai stat, a mai oftat,
Iar s-a pus pe căutat!
Stă şi-aprinde-o lumânare:
Unde să-i mai cate, oare?
Nu-s în raft, nu-s în cutie,
Poate-or fi-n bucătărie...

Răscoleşte pe subt scară
Şi pe poliţă-n cămară,
În cuptor, pe soba sus,
Ochelarii nu-s şi nu-s!
Să nu fie cu bănat,
Cine, oare, i-a furat?

Când să-i cate şi prin tindă,
Dă cu ochii de oglindă,
Şi ce vede, ce nu vede,
Parcă nici nu-i vine a crede:
Ochelarii, poznă mare!
Îi stăteau pe nas călare...

Îi cătase-n cui, sub pat,
Dar pe nas nu i-a cătat.
Şi de nu-i vedea-n oglindă,
I-ar căta şi-acum prin tindă!

poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coborât-o, coborât

Coborât-o coborât

În sara de Crăciun

Domnu' Isus pă pământ

Sara de Crăciun frumos

Să vadă la fiecare
Care ce credinţă are.
Dumnezău o văzut bine
Că credinţă n-are nime'.
Nu-i la mic şi nu-i la mare,
Nu-i la-ntreaga adunare.
Vai fraţilor, vai de voi,
De voi trimite-un război,
Atunci vi-ţi aduce-aminte
Că şi-n ceri este-un părinte.
Un părinte răbdător[i],
V-o dat sfinte sărbători,
Un părinte sfânt şi bun
Că v-o dat sfântu' Crăciun.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kirill, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, se roagă la Dumnezeu pentru succesul teroristului Putin şi armatei lui de criminali şi tâlhari, care ucid civili nevinovaţi în Ucraina (copii, femei, bolnavi, bătrâni etc.) şi transformă oraşele şi satele în cenuşă

Când Kirill şi gaşca lui
I se roagă Domnului
Pentru teroriştii ruşi,
Care sunt pe crime puşi,
Mái pot crede eu, frăţie,
În popi şi-n ortodoxie?

pamflet de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (10 aprilie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar după ce voi muri

Chiar după ce voi muri, dragul meu,
Şi voi fi-ngropată adânc în pământ, dragul meu,
Deasupra mormântului meu va arde veşnic o flacără, dragul meu,

Ziua, flacăra va fi albă, dragul meu,
Noaptea, flacăra va fi neagră, dragul meu,
Şi tu n-o vei vedea niciodată, dragul meu.
Flacăra albă va fi dragostea mea pentru tine, dragul meu,
Flacăra neagră va fi dragostea mea pentru tine, dragul meu.
Flacăra albă şi flacăra neagră, dragul meu,
Nu se vor stinge niciodată, dragul meu,
Niciodată, niciodată, dragul meu.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!