
Vremea frigului
Atâta frig încape-n noi
Că putem să dăm și împrumut
Cerbii și cerboiacele la rut
Poartă-n coarne ghețurile sloi
Atâta frig din cale-afară
Ca niște saci de piele crudă
Din care câte-o paparudă
Tot scoate vorbe de ocară
Silabele-ntre noi îngheață
Ca portativele de ger
Cu țurțuri coborând din cer
Printre luceferii de ceață
Pătrunde frigul în cetate
Și în fiecare dintre noi
Cărțile-i prezintă pe eroi
Înghețați de veacuri în tratate
Și frigu-a devenit o lege
Din care încă facem parte
Colibe vechi cu geamuri sparte
De pe domeniul unui rege
În case și în suflete e frig
Apele îngheață în fiorduri
Și ne trecem viața-n dezacorduri
Pentru-o pâine sau un biet covrig.
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Frig
Atâta frig încape-n noi
Că putem să dăm și împrumut
Cerbii și cerboiacele la rut
Poartă-n coarne ghețurile sloi
Pătrunde frigul în cetate
Și în fiecare dintre noi
Cărțile-i prezintă pe eroi
Înghețați de veacuri în tratate
Aerul vibrează ca o coardă
Un diapazon sau un acord
Simptomele atacului de cord,
Dau alarma-n camera de gardă
În case și în suflete e frig
Apele îngheață în fiorduri
Și ne trecem viața-n dezacorduri
Pentru-o pâine sau un biet covrig.
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e frig de frigul
Mi-e frig de frigul celui ce-o sa plece
și nu va mai veni-napoi, în veci,
și haina din cuier devine rece
și mânecile la camași mi-s reci.
Mi-e frig de frigul omului pe care,
Îndata ce în glorie s-a frânt,
Familia l-a dus la-nmormântare
și l-a lasat acolo, în pamânt.
Mi-e frig de frigul lui, acum, că ploua
si-n cimitir e apa cu prisos,
În timp ce viata ne e data noua,
El zace în sicriu acolo, jos.
Mi-e frig de frigul nopților de iarna,
Când respirând prin viscole, postum,
Nameții vor începe sa se-aștearna
si el, sarmanul, se preface-n scrum.
Mi-e frig de frigul țurțurilor care
Vor atârna plângând de crucea sa,
Când lacrimile noastre funerare,
În cinic scăzământ, se vor usca.
Mi-e frig de frigul cerului pe unde
Își joaca rolul ultim și-i e greu,
Ca îl priveste însuși Dumnezeu,
și dintr-odata, prin schimbari
profunde,
Mi-e frig de frigul lui.
Mi-e frig de frigul meu.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu o văd pentru că-mi este foarte frig și văd foarte bine pe frig. Este minus zero grade. Cred că îngheață și aripile păsărilor care zboară.
perlă de Bianca Rus
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ale coaliției guvernamentale
Cât au fost zile de vară
S-au "iubit" din cale-afară.
Acum, că e frig și ceață,
Dragostea lor cam... îngheață.
epigramă de Gheorghe Culicovschi din Hazul anotimpurilor (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Știre proaspătă
Văd știrile și iacă,
Îngheață pensiile, strig;
Păi, cum să nu o facă?
Îngheață... fi'ndc-afară-i frig!
epigramă de Carmen Cristina Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninotchka: Așa se trăiește în lumea lor. Aici, ne îmbrăcăm doar ca să ne acoperim și să nu ne fie frig.
Anna: Și acolo cum e?
Ninotchka: Uneori nu sunt acoperiți, dar nu îngheață de frig.
replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC

Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb, alb
Polul nord. Și albe
Nefirești ținuturi
Ghețurile salbe -
Veșnic așternuturi
Soarele pe boltă
Râde strălucind
Fiecare voltă,
Fiecare grind
Pace. Numai pace
Cât vedem cu ochii
Gerul din cojoace,
Spaima mamei Dochii.
Urși pe vreo banchiză
Oaze călătoare,
Circul' fără viză
Înspre larga mare
Raza jucăușă
Îi usucă pielea
Focii, de păpușă
Din apele ce le-a,
Făcut să tresară
Privind înapoi
Fulguind ușoară
Printre ghețuri sloi.
Pinguini, de frig
Nu-și doresc mai cald
Străbătând, intrig'
Țărmul lui Harald;
Este-aici o lege
Nouă pentru noi
Cine n-o-nțelege,
Îi face război
Bate vântul domul
polului. Și nici
Nu e rău că omul
Vine rar pe-aici!
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de tine
Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi!
Mi-e dor să ne înghită-n noapte
Potoapele de vremi și ploi,
Să-ți umplu gura cu poeme
Și brațele cu nerăbdări,
E-atâta vreme, atâta vreme
Și mi-e așa de dor de noi...
Mi-e dor de mine iarăși, doamnă,
Și ti-e așa de dor de noi!
Ne-ngheață frigul de pe-afară
Aducerile-aminte-n doi.
Mai știi ce vară... nesfârșită,
Strângeam in brațe printre ploi?
E-atâta viață, atâta viață
Și ți-e așa de dor de noi...
Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi
Și ne-aș salva în mii de versuri
Ș-aș pune strunele-napoi
In pieptul tău rămas orfan,
Căzut inert și gol din... doi,
E-atâta frig, atâta frig
Și mi-e așa de dor de noi...
poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de tine
Așa, ca de ziua dorului!
Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi!
Mi-e dor să ne înghită-n noapte
Potoapele de vremi și ploi,
Să-ți umplu gura cu poeme
Și brațele cu nerăbdări,
E-atâta vreme, atâta vreme
Și mi-e așa de dor de noi!
Mi-e dor de mine iarăși, doamnă,
Și ti-e așa de dor de noi!
Ne-ngheață frigul de pe-afară
Aducerile-aminte-n doi.
Mai știi ce vară nesfârșită
Strângeam in brațe printre ploi?
E-atâta viață, atâta viață
Și ți-e așa de dor de noi!
Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi
Și ne-aș salva în mii de versuri
Ș-aș pune strunele-napoi
In pieptul tău, rămas orfan,
Căzut inert și gol din... doi,
E-atâta frig, atâta frig
Și mi-e așa de dor de noi...
poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e atâta de frig
Mi-e atâta de frig și tăcere
Mi-e-atâta durerea de mare
Și-atât aș dori să pot cere
Cuvintelor toate iertare.
Cu mâna cea dreaptă și stângă
Să ierți neputințelor rele
Să vină bolnavii să plângă
Și-apoi să se spele de ele.
Pe cei care vin să te fure
I-ascunde-n hățișuri pădurea
Dar cât aș dori să se-ndure
De arborii vesteji securea.
Mi-e-atâta de frig și durere
Că-s doar un suspin într-o mare
Și-atât aș dori să pot cere
La totul și toate iertare...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Explozia prețurilor
O spun, chiar dac-afară-i frig,
Că prețul unui biet covrig
Umflat ca apa unui râu,
Azi costă câr un lan de grâu.
epigramă de Vasile Moșneanu din Între coasă și floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima zi de iarnă
Este iarnă, frig și ceață,
Vântu-și cântă ariile;
Astăzi iarăși ne îngheață,
Nasul... și salariile.
epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru rodul pământului
hrăniți orfanii și păsările cerului
deopotrivă pe toți cei care
poartă povara a aceea ce ați fost
să nu vă fie frică
nu doare
pământul nu doare
ci doar din când în când
vi se va face frig
din ce în ce mai frig
tot mai frig
tot mai frig...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Frig nocturn
ard în felinare cearcăne de ceață
deslușind nocturne colțurile-n străzi
scufundați în stele nourii îngheață
cerul geme jilav săgetat de prăzi
țurțurii de gheață împletiți în ramuri
scânteiaza noaptea printre lacrimi reci
gerul rebegește florile pe geamuri
streșini bat în lături urmele când treci
din povara bolții vântul înfășoară
peste câmpul searbăd mânecile lungi
apa zgribulește-n roata de la moară
rătăcita lună sfârtecată-n dungi
poezie de Valerian Dincă (decembrie 2020)
Adăugat de Valerian Dincă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Concert
În cameră dezbat tratate
În anticameră e frig
Concert cu muzică de Grieg
Cu degete înmănușate
Veniți cu munții de zăpadă
Concertul nostru unanim
Îl voi transmite ca un mim
Când ceilalți ies la promenadă
Veniți chiar dacă sala goală
Face ecoul mai strident
Pianul cântă penitent
În țara gărilor de smoală
Plecări de iarnă. Primăvară
Cocorii nu se mai întorc
Iar despărțirile îmi storc
Lacrimi pentru fiecare gară
În cameră dezbat tratate
În anticameră e frig
Concert cu muzică de Grieg
Cu degete înmănușate
poezie de Ion Untaru din vol. Scara interioară (2007)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare armă, fiecare navă de război, care iese din producție, fiecare lansare de rachete înseamnă, la urma urmei, un furt față de cei care flamânzesc și care nu primesc nimic de mâncare, de cei care îngheață de frig și nu primesc îmbrăcăminte. O lume sub arme aruncă nu numai banii în vânt. Ea consumă și sudoarea celor care muncesc, creierul oamenilor de știință și speranța copiilor ei.
citat din Dwight D. Eisenhower
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Salvarea lui
Sloi, lipsit de viață,
L-au găsit, covrig,
C-un surâs pe față:
"Am scăpat de frig!"
epigramă de Iulian Bostan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dați o nucă și-un covrig
Este iarnă și-i târziu,
Cerul pare străveziu,
Lemnu-n sobă s-a gătat,
E timpul de colindat.
Leru-i ler și norii plâng,
Ninge peste noi și crâng,
Leru-i ler și este frig,
Dați o nucă și-un covrig...
Este rece și-n cuptor,
Pe stradă, un cerșetor
Cu năsucul înghețat,
Nu-i mai arde de cântat.
Leru-i ler și norii plâng,
Ninge peste noi și crâng,
Leru-i ler și este frig,
Dați o nucă și-un covrig...
Pentru bradul de Crăciun
S-o găsi un an mai bun
Să vină la frați, surori
Și la cei din închisori.
Leru-i ler și norii plâng,
Ninge peste noi și crâng,
Leru-i ler și este frig,
Dați o nucă și-un covrig...
Poate anul următor
Va fi mai strălucitor
Și-așteptăm să vină iar
Moș Crăciun cu un mic dar.
Leru-i ler și norii plâng,
Ninge peste noi și crâng,
Leru-i ler și este frig,
Dați o nucă și-un covrig...
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul mincinosului
Îngheață apele cât minte
Și crede tot ce debitează,
Ravagii face prin cuvinte
Sperând că nu se cercetează.
El ține vigilența trează,
Minciuna să-și aduc-aminte,
Îngheață apele cât minte
Și crede tot ce debitează.
De vine unul și-i retează
O vorbă zisă mai-nainte,
Obrazul i se-mbujorează
Și spurcă-n gând pe cele sfinte.
Îngheață apele cât minte!
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tradiții
Frig în casă, frig afară;
Șpaga merge ca la moară;
Crezul nostru-i sfânt și brav:
Timpuri noi și vechi nărav!
epigramă de Georgeta Tretelnițchi din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", epigramă selecționată dintre cele primite (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!