Bunicului

Sunt drepturi sacre şi eterne
Ce după moarte se păstrează,
Deşi de mult e mort bunicul...
El la alegeri tot votează!

epigramă de C.V. Plăeşu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După alegeri

Alesul, proaspăt desemnat,
Are un ţel definitoriu:
Votează legile-n Senat
Şi face legea-n teritoriu.

epigramă de Dan Căpruciu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cârmuitorilor

Poporului dădurăţi drepturi,
Dorind o Românie nouă!
Dar ce folos: le-aţi dat cu-o mână,
Ca să le luaţi cu amândouă!

epigramă de C.V. Plăeşu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul despre Gică

Că-i mort de foame şi de sete,
S-a plâns o viaţă-ntreagă Gică
Mort fost-a după o gagică,
Mort, după celelalte fete
Prin moarte face piruete,
La orice pas i se dedică
În viaţa lui, ea se implică
Cum tencuiala pe-un perete
Să fii şi mort, când eşti om viu,
Aceasta-i anormalitate!
Căci stai în casă, nu-n sicriu,
Şi-ţi pierzi din personalitate...
Dar, decedând într-un târziu,
Intrat-a în "legalitate".

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delir

Târziu în noaptea neagră,
În curtea bisericii moarte,
Luna moartă lumina
Turnul mort al bisericii.
Prin crengile moarte
Ale copacului mort
Luna moartă
Lumina doi morţi.
În tăcerea moartă
Păreau doi străini morţi
Ce-şi spuneau cuvinte moarte
Şi vântul mort
Lătra ca un câine mort
Către doi străini morţi.
Vântul mort şi frigul mort
Şuierau prin oasele moarte,
prin sângele mort,
prin ochii morţi
Ai străinilor morţi
Din curtea bisericii moarte
Pe care luna moartă
O lumina
Printre crengile copacului
Mort.

poezie de Vlad Stângu
Adăugat de Cristina Mocanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Lefranc de Pompignan, autor al "Odelor sacre"

Văd "Ode sacre" puse-n rafturi grele
În librării şi-mi zic îngândurat:
Sunt "sacre", sigur. Lumea a aflat,
Că nu se-atinge nimenea de ele.

epigramă de Voltaire din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunicul şi tehnologia

Nepoţii îi cam dau de furcă
La jocuri pe calculator:
Bunicul nu se prea descurcă,
Deşi... a dat în mintea lor!

epigramă de Liviu Sergiu Manolache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt mort şi viu...

te-am omorât cu o-ntrebare
şi tot aşa, eu, am murit,
nu de o moarte ca oricare,
sunt viu şi mort, sunt viu murit

din buzele-ţi frumoase, pârguite,
din ochii tăi în foc, cu foc,
atâtea vorbe au fost asmuţite,
să-mi rupă inima, din loc în loc

m-a omorât a ta suflare
şi tot cu ea, mult mai iubit,
atât de dulce, suavă alinare,
mi-ai dat să mor, dar am trăit

obositor îmi este timpul darnic,
de amăgiri, de bucurii,
prin patul singur şi şăgalnic,
te caut în somn, să mor o zi

se zbate sufletul în mine,
e răscolit, e obosit
se-nvârte moartea, nu-i e bine,
sunt mort şi viu.. sunt nedorit

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lipsa de drepturi a femeii nu stă în faptul că ea nu poate vota sau nu poate deţine funcţia de judecător - aceste îndeletniciri nu-ţi dau nici un fel de drepturi; a avea drepturi înseamnă pentru femeie să fie egala bărbatului în relaţiile sexuale, înseamnă să poată accepta sau respinge după voia ei solicitarea bărbatului, să-şi aleagă bărbatul după dorinţa ei, nu să fie aleasă.

Lev Tolstoi în Sonata Kreutzer
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alegerea dintâi

Compromis recognoscibil
Cuantificabil după caz
Au fost alegeri pe trasee
Dar nu la început de drum
Că au fost şi sunt alegeri
Dar alegerea dintâi
Nici aia nu ne aparţine
Acum există periodic alegeri
Li se spune alegeri libere
Istoria va judeca cândva
Felul în care s-au desfăşurat
Şi cât de libere au fost
Apoi ne va spune încotro
Am fost dirijaţi premeditat.

poezie de David Boia (2 iulie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Votează moartea şi e beată
dansează popi-n urma ei
Votează moartea ştampilată
cu două oase pe cercei.
Îşi bea din craniu fără lapte
morbida cafeluţă rece
Votează moartea peste noapte
A nemişcat... Partidul Rece!
E bucuroasă şi în dinte
sclipirea minţii o apasă
Votează moartea cele Sfinte
Votează moartea Sfânta Coasă!
Se dă agheazmă de pomană
Se dau în ceruri acatiste
Se-aplaudă pe sub sutană
Votează morţii de pe liste.

Acum că moartea a plecat
Mă uit la coasă şi la mine
Cu ce partid eu am votat?
De viaţă ştiu că nu-i a bine...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După alegeri

În noaptea neagră, de catran
Un individ cam cătrănit -
Cum rătăcea aşa, în van -
Exclamă: "Vai, m-am păcălit!"

epigramă de Iconiţa Octavia Micu din Satiricon (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După alegeri

Simt cum plânsul de rigoare
Îmi opreşte orice grai
Când constat azi ce "cap" are
Dragul meu Picior de Plai.

epigramă de Dan Căpruciu din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alegeri pe liste

Alegerile sunt experimente triste,
Căci, după ce trecură-atâţia ani,
Înghesuiţi, în capete de liste,
Se regăsesc aceiaşi "Talibani".

epigramă de Mircea Ursei din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Azi am aflat că pot fi mort
că pot să mă lipsesc de viaţă
că însuşi numele ce port
atârnă de-o aceiaşi aţă

că mai întâi se moare într-un nume
mult mai presus de numele ce porţi
iar după moarte altă lume
îşi reoferă nume printre morţi

un nume mort şi-o lume moartă
te-aşteaptă după ce vei piere
degeaba baţi la astă poartă
n-ai nici o şansă tu la înviere

viu dacă poţi fii până mori
până se stinge numele în tine
altfel n-ai cum să te-nfiori
de-acea sublimă-ntunecime.

poezie clasică de Gheorghe Ene
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De moarte, cel mai mult se tem visătorii. Nu putem visa decât în categorii eterne.

aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste după alegeri

Cuprins de-o patimă nebună,
O strâng la piept, amorezat,
Ca-n focul dragostei să-mi spună
Măcar cu cine a votat.

epigramă de Ion Ciobanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cireşe amare

Deşi sunt după dulciuri mort
Ajuns-am să prefer nutreţul,
Căci o cireaşă de pe tort,
Aproape îi dublează preţul!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu bunicul

În serile cu lună plină
Cu bunicul stau la poartă,
Sau, admirăm din grădină
Senina boltă-înstelată.

Aproape-n fiecare seară
Îl întrebam pe bunicul,
Unde e Steaua Polară,
Unde este răsăritul.

Răspundea-întrebării mele,
Arătându-mi cu răbdare,
Din puzderia de stele,
Pe cea mai strălucitoare.

Spunea că ea luminează
Mintea celui ce se pierde.
Că-n viaţă-l orientează
Să rămână mereu verde.

Bunicul m-a învăţat
Că steaua e ghidul vieţii.
După ea, eu m-am ghidat
Ca să trec prin valul ceţii.

poezie de Dumitru Delcă (25 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunicul

după ce a murit bunicul,
l-am visat într-o noapte şi mi-a spus:
- vino în cerdac să mai stăm de vorbă.

şi pentru că m-am trezit imediat
şi am văzut o lumină pâlpâind,
am ieşit afară.

bunicul mă aştepta în cerdac

avea în faţă o lumânare aprinsă
şi mânca dintr-un colac

- mamă, tată,
veniti să vi-l vedeţi pe bunicul

am deschis uşa şi le-am arătat
picăturile calde de ceară
şi fărâmăturile rămase

- e bolnav ăsta micu' ziceau ei
noi nu vedem nimic
şi se duceau din nou la culcare

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatrul, mai mult decât orice artă, - e ca natura – plin de mistere. Judecăţile lui nu sunt întotdeauna ale noastre. Ca şi natura – teatrul naşte viaţa din moarte – şi creează forme noi – dar nu eterne.

George Vraca în Almanah "Convorbiri literare", "Celor care cred"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!