Sunt mort și viu...
te-am omorât cu o-ntrebare
și tot așa, eu, am murit,
nu de o moarte ca oricare,
sunt viu și mort, sunt viu murit
din buzele-ți frumoase, pârguite,
din ochii tăi în foc, cu foc,
atâtea vorbe au fost asmuțite,
să-mi rupă inima, din loc în loc
m-a omorât a ta suflare
și tot cu ea, mult mai iubit,
atât de dulce, suavă alinare,
mi-ai dat să mor, dar am trăit
obositor îmi este timpul darnic,
de amăgiri, de bucurii,
prin patul singur și șăgalnic,
te caut în somn, să mor o zi
se zbate sufletul în mine,
e răscolit, e obosit
se-nvârte moartea, nu-i e bine,
sunt mort și viu.. sunt nedorit
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.