Absurdă (a la Ionesco)
Când a murit, s-a constatat,
Că bietul om cu părul nins,
A fost pesemne luminat...
De vreme ce s-a stins.
epigramă de Radu Păcurar din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Pe băncuța de la poartă
Gârboviți, cu părul nins,
Bătrânei bătuți de soartă
Își vorbeau cu glasul stins
Pe băncuța de la poartă.
Dorul aprig i-a cuprins:
Își chemau copii-îndată,
Gârboviți, cu părul nins,
Bătrânei bătuți de soartă.
Tot sperau vorbind în șoaptă,
Dorința li s-a încins,
Au plecat încet la toartă
Și mâine îi mai așteaptă
Gârboviți, cu părul nins.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Care pe care
Mai am succes se pare la fetițe,
Chiar de-s un păcătos, cu părul nins;
M-am spovedit și am rămas surprins,
Că popa își lua pe-ascuns notițe.
Sunt slab, păcatul veșnic m-a învins,
Greșit-am cu neveste și actrițe,
Mai am succes se pare la fetițe,
Chiar de-s un păcătos cu părul nins...
M-am spovedit și-s în sfârșit destins,
Dar cleveteau în stradă trei lelițe,
Că popa la vecină-a fost surprins
Când se jucau de-ascunselea-n căpițe...
Chiar de-s un păcătos cu părul nins.
rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A nins cu flori de măr
A nins cu flori de măr... o primăvară
Cu alb la tâmple și alei de vis.
A nins în noi, azi, pentru prima oară,
Dar flamura iubirilor s-a stins.
Nu știu de câte ierni tot caut timpul
În care-am rătăcit. Mă desfrunzesc!
Acum sunt iarnă, însă din cenușă,
Mai am puterea să înmuguresc.
Și uite cum mereu albesc la tâmple!
Ca o himeră-s... Timpul mi-a trecut...
De iarnă, iarăși sufletul se umple...
Și-mi amintesc că am murit demult...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul și rața
Unui om, săracul, într-o dimineață,
I-a murit o rață,
Bietul om, de ciudă, tare s-a-ntristat,
Când văzu că-i moartă cu adevărat.
Dar la scurtă vreme, în aceeași lună,
I-a murit și soacra tot de moarte bună...
Morala:
Să nu pierzi nădejdea, orice-ar fi să fie:
După întristare, vine bucurie.
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Balade vesele si triste. Parodii originale. Migdale amare" de George Topîrceanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Zăpada rătăcită
A nins pe frunza de alun,
Pe cea de măr, cea de cais,
A nins pe gândul meu cel bun,
Pe fericirea dintr-un vis.
A nins cu fulgi de bucurie
Pe-o poză din copilărie,
Cu puf de păpădie a nins
Pe dorul tău străin și trist.
A nins o clipă rătăcită
Pe dragostea mea pribegită
Pe o iubire ce s-a stins
Cu fulgi de mătase a nins.
Rup din zăpadă o fâșie
Să învelesc o nebunie
Am s-o ascund după o coastă
După a sânului fereastră
Cu sufletul s-o încălzesc
Să mă ajute să iubesc.
Daniela Vîlceanu
poezie de Daniela Vîlceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tinerețea e o stare de spirit
De nu țin cont de părul nins,
De gheb, de riduri și varice,
De ochii orbi, de glasul stins,
Sunt veșnic tânăr și ferice!
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin(s)
Mi-a murit pe covor
Un fulg de zăpadă,
Ucis de un vis,
Așteptat de livadă.
S-a stins sărăcuțul
De dragoste ros
De cald și iubire
Ca visul frumos.
E lapte afară
La tâmple sunt nins,
Mi-aprind o țigară
Și-s stins.
Aștept primăvara
Doar, doar, oi vedea
Un ars cu țigara
Cu muguri ca ea.
Iluzii deșarte
Și-o urmă de plug
Ce brazda întoarce,
Destinul de fulg.
poezie de Octavian Lupascu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inger
Carti nu vor putea sa stranga
Despre ingerii din cer
Ce ii face ca sa planga
Stiti cu totii e mister.
Nu vor sti ca doar un inger
Pentru dansa a murit
Si mai iute ca un fulger
S-a ascuns in infinit.
Nu vor sti ca el e moarte
Si e viata simultan
Pentru ea a fost o carte
Despre sacru si profan.
Nu e lacrima mai rece
Decat cea ce-o poarta el
Vreme vine vreme trece
Insa dansul e la fel.
Tot indragostit de fata
Care mult l-a mai ranit
Dar cuvantul ala.."Gata!"
I-a ramas intiparit.
Si de-atunci s-a stins amorul
Si de-atunci m-am stins si eu
Stiu doar lacrima si dorul
Si asa va fi mereu!
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Laborator de poezie (unor autori ai generației 2000-iste)
Când ura-și presară
Chiar în actul de cultură,
Analiza literară
E... curat uro-cultură!
epigramă de Radu Păcurar din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
A nins...
A nins cu-atâția morți în iarna asta!
Pe buze mi s-au cumințit
Răceli de trupuri ancestrale
Ale cuvintelor de nu s-au mai născut, ci s-au murit.
A nins cu fluturi peste sânge
Și oasele s-au cumințit.
Nu, nu s-a plâns și nici nu se va plânge
Pentru cenușile aprinse-n noi, ce s-au topit.
Zăpada s-a purificat, priviți-o
Și nu se mai topește când o calci,
Mi albă decât albul de pe suflet
Pe care-l ții în tine adânc și-l taci.
poezie de Luminița Soare
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moștenirea
Un părinte, tot ce are
Lasă fiului cu fală...
Astfel eu am cea mai mare
Tensiune-arterială!
epigramă de Radu Păcurar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A nins cu Eminescu
A nins cu neastâmpăr, sublim ca-ntr-o poveste,
Cu ochi de căprioare la geamuri luminate
Și cu albastre păsări iubindu-se în viscol
Sau mistuindu-și visul în zboruri sângerate.
A nins cu Eminescu pe liniștea de ape,
În marmuri să lucească a limbii piatră rară,
Cu irizări înalte din frământate cronici,
Ca-n foșnetul de gânduri luceferi să răsară.
A nins fără pereche cu răbufniri de nufăr
Și codrii de neliniști au fremătat poeme,
Iar pe sub bolți de flăcări alaiuri de domnițe
I-au dat hlamida lunii s-o poarte peste vreme.
A nins cu dor de seară în plopii din fereastră,
Ca-n vremea când poetul, în mantia-i legendară,
Întotdeauna tânăr, strângea în palme cerul
Să cearnă în cuvinte ninsoarea lui stelară.
poezie de Puiu Cristea din Viscol de seară
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conjugală
Azi e mare sărbătoare,
C-am pornit a vieții horă,
C-o mireasă ca o floare
Carnivoră!
epigramă de Radu Păcurar din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de iarnă
tatălui meu
Luminile s-au stins în tot orașul
Și lângă casă un câine latră trist,
Un vagabond s-a rătăcit pe stradă
Și Luna-l mângâie pe părul nins!
E ger de crapă pomii în grădină,
Trosnesc în sobă lemnele pe foc,
Văd fumul gros ieșind din coșul casei
Și simt miros de vâsc și busuioc.
Din fluierul de lemn se-aud cântând
Zăpezile ce-au colindat prin sat,
Iar prin ferestra veche de la tindă
Ți-aduce iarna chipu-ngândurat:
Te văd cum strângi zăpada-n fața casei,
Ești nins, mereu, în amintirea mea
Și ies desculță prin zăpada rece,
Să mai sărut o dată urma ta!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diferență
Între două întâlniri,
Retrăim clipe nebune,
Memorabile iubiri...
Eu, în gând, iar ea, "pe bune"!
epigramă de Radu Păcurar din Epigrame cu și despre femei (1998)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Forța destinului
milioane de stele mi-au luminat cărarea
nu m-am abătut de la ascensiune
atunci când curcubeiele și-au nins culoarea
mi-au arătat că am un tel și-o misiune.
i-am ascultat vrăjită muntelui chemarea
șoaptele izvoarelor le-am strâns cu pasiune
milioane de stele mi-au luminat cărarea
nu m-am abătut de la ascensiune.
cu bolte de lumina mă ispitește zarea
asupra timpului nu am pus presiune
m-am înfrățit cu muntele cu marea
de mii de ori m-au scos din tensiune.
milioane de stele mi-au luminat cărarea
nu m-am abătut de la ascensiune.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soț
Am rămas fidel ideii,
Cu dinamica-mi galantă
De-a marca Ziua Femeii,
Dup-o noapte la... amantă!
epigramă de Radu Păcurar din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei soacre
Pețitorii nu încap!
Pentru mândrii ochi ce-i ai,
Ce n-aș face să ți-i dai
... peste cap!
epigramă de Radu Păcurar din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
în patruzeci
am murit prima oară la sfârșitul
anului cu trupele germane
pe străzile bucureștiului și
horia sima alături de antonescu
la putere. trebuia să mor. am dus
o muncă de lămurire cu mine,
cu familia, apoi am dispărut.
am murit prima oară în trepte,
pe datorie și m-au radiat
de la evidența populației.
pe atunci se murea foarte mult și
dispariția mea nu era demnă
de a fi remarcată. am reușit să șterg
toate urmele și lumea a constatat
că mă evaporasem. am fost mort
cinci ani. a fost prima mea moarte,
iar pe prima o ții minte cel mai bine.
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trec anii
și cu părul nins
intru în toamnă
când copacul
își scutură frunzele
gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!