În fiecare zi... (După poezia "În fiecare zi..." de Romulus Vulpescu)

În fiecare zi suntem minţiţi
De cei apropiaţi şi de vecini
Şi chiar de suntem foarte des păţiţi,
Uităm şi gestul, şi-ale lui pricini.
Ne amăgeşte soaţa, când şi când,
Şi suferim, dar îi permitem încă;
Ne reculegem apoi, meditând,
Precum yoghinii, în tăcere-adâncă.

Ne răsucim în aşternutul rece,
Înfriguraţi de-atâta aşteptare,
Silabisind, atunci când timpul trece,
O mantră nouă, pentru remontare.

Ne pomenim, apoi, turbaţi de chin,
Că gardul la vecina ‒ parcă nu-i! ‒
Înfierbântaţi, dăm peste alt vecin
Şi de-o nevastă, care nu-i a lui!

În fiecare zi, noi aşteptăm,
Să fim iubiţi şi ne disperă zvâcul,
Iar pân' ne trece, lesne, acceptăm,
Că viaţa-n doi prezumă amantlâcul.

parodie de Mirela Grigore din Un râs asumat, după Romulus Vulpescu
Adăugat de Mirela Grigore
Comentează! | Votează! | Copiază!