Atât de alb...
Ai rămas bătrân
ca trunchiul pătrat
de pe ramura geamului
înflorit în cuburi de gheață
peste noaptea de Bobotează
Dar ești la fel ca sentimentele mele
plutind în eternitate,
chiar dacă noi am rămas aici
la-nceputul cu muguri
a verdelui de brad -anual-
mâncat miniaturilal
de secundarul de la mâna dreaptă
ascuns sub mâneca paltonului alb...
Atât de alb...
poezie de Mihaela Tălpău
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!
Vezi și următoarele:
- poezii despre verde
- poezii despre noapte
- poezii despre mâini
- poezii despre muguri
- poezii despre gheață
- poezii despre flori
- poezii despre crengi
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre brazi