parvenit

Logică bovină

Pentru că boul s-a ajuns,
Adică-n sat, ca preşedinte uns,
Măgarul, ce-l ştia c-a fost... măgar,
Din vremea când fusese doar primar
Într-o ogradă-n care a putut
Prin furt, să-şi rotunjească-al său avut,
Luând, prin fals în acte, şase case,
Pe care, evident, le-nchiriase,
Măgarul, deci, cu acte-a dovedit
Că boul, preşedinte parvenit,
E un penal cum nu s-a mai aflat
Şi-ar trebui să dea-napoi, la stat,
Toţi banii încasaţi în mod nedrept,
Pe casele furate ca "deştept".
Fiind el, însă, preşedinte-n sat,
O cucuvea juristă-a constatat
Că boul este, totuşi, "împărat"
Şi are, evident, imunitate,
Iar faptele-i, desigur, nu pot fi judecate.
Iar bou-atunci, ca să-şi arate fala,

[...] Citeşte tot

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indignare bovină

Pentru că boul "s-a ajuns",
Adică-n sat, ca preşedinte uns,
Măgarul, ce-l ştia c-a fost... măgar,
Din vremea când fusese doar primar
Într-o ogradă-n care a putut
Prin furt, să-şi rotunjească-al său avut,
Luând, prin fals în acte, şase case,
Pe care, evident, le-nchiriase,
Măgarul, deci, cu acte-a dovedit
Că boul, preşedinte parvenit,
E un penal cum nu s-a mai aflat
Şi-ar trebui să dea-napoi, la stat,
Toţi banii încasaţi în mod nedrept.
Dar boul operase mai "deştept":
Ales, cum ştim, ca preşedinte-n sat,
O cucuvea juristă-a constatat
Că ar avea mereu imunitate,
Deci, faptele-i n-au cum să fie judecate.
Iar bou-atunci, dorind să îşi arate fala,
A şi mugit, puternic, în satul lui, MORALA:

[...] Citeşte tot

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

UN DEFECT (O-P)
Obraznicii consideră buna-cuviinţă un defect.
Oamenii obsceni consideră pudoarea un defect.
Oamenii lipsiţi de onoare consideră că a avea onoare este un defect.
Optimiştii consideră pesimismul un defect.
Ordinarii consideră că a nu fi ordinar este un defect.
Oamenii orgolioşi consideră modestia un defect.
Paraziţii consideră că a trăi din munca ta este un defect.
Parşivii consideră că a nu fi parşiv este un defect.
Parveniţii consideră că a nu fi parvenit este un defect.
Perfizii consideră sinceritatea un defect.
Prefăcuţii consideră sinceritatea un defect.
Perverşii consideră că a nu fi pervers este un defect.
Pesimiştii consideră optimismul un defect.
Piloşii consideră că a nu te folosi de pile este un defect.
Ponegritorii consideră că a nu ponegri este un defect.
Porcii consideră că a nu fi porc este un defect.
Oamenii porcoşi consideră că a fi cuviincios este un defect.
Potlogarii consideră cinstea un defect.
Pramatiile consideră că a nu fi pramatie este un defect.

[...] Citeşte tot

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (8 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Sparta

El nu ştia, regele Cleomenes, el nu îndrăznea –
el chiar nu ştia cum să-i mărturisească mamei sale
o asemenea cerere: condiţia lui Ptolomeu, pentru
garantarea tratatului, era ca ea să meargă în Egipt
şi să rămână acolo ostatică –
fapt foarte umilitor, chiar necuviincios.
Iar el trebuia să-i spună asta, însă ezita,
rostea un cuvânt sau două şi se oprea.

Dar magnifica femeie l-a înţeles
(auzise nişte zvonuri despre acel impas)
şi l-a încurajat să-i vorbească deschis.
Şi a râs, spunând că desigur va merge acolo,
fericită că la vârsta ei înaintată
mai putea fi încă de folos Spartei.

Cât despre umilire – nu o atingea în nici un fel.
Desigur, un parvenit ca acel Lagid
nu avea cum înţelege spiritul spartan;
ca urmare, cererea lui nu putea umili

[...] Citeşte tot

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mincinoşii

când mă trezesc dimineaţa cu noaptea-n cap
merg la baie să mă exprim cât mai liric cu putinţă
îmi pregătesc cafeaua şi un mic dejun ciudat, fumez una
două, trei, patru... ţigări canceroase
îmbrac costumul de cameleon la modă
maşina e îngheţată şi nu vrea să pornească
plec în cele din urmă fără să mănânc nimic
mă întâlnesc obişnuit cu vecinul meu libidinos
ne prefacem că ne respectăm şi zâmbim ca doi homosexuali
pe drum îmi taie calea nişte fufe nefutute care se grăbesc
la serviciu râd ca un tâmpit în faţă şefului meu parvenit
ne prefacem că ne bucurăm, mai mult eu, mai puţin el
subalternele mele linguşitoare surâzătoare, nişte greble
mă pupă-n fund de cum mă văd intrând pe uşă
abia aşteaptă să iasă din birou să mă toarne şefului
colegii joviali, desene animate care mimează amiciţia
şi eu la fel, ştim toţi că nu ne putem baza unii pe alţii
ne interesăm de familii, de părinţi, fără niciun interes
treaba merge foarte bine, de fapt e totul în rahat
ne iubim slujba cu dăruire astfel că la ora patru fix

[...] Citeşte tot

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!