Unui plagiator

Fiu al operelor tale
Poate-i fi d-acu'nainte;
Pân-acuma, deocamdată,
L-ale altor eşti părinte.

epigramă de Gheorghe din Moldova din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avocatului G.M. aplaudat ca acordeonist

De doreşti ca să obţii
L-ale tale pledoarii
Şi aplauze, torent,
Fă "Rocadă" la talent.

epigramă de Gheorghe Culicovschi
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldova pitorească

Prin aşezare, colorit,
Prin grai dulce, vinărit
Moldova este pitorească...
La fel ca Ţara Românească!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Umoriştilor al Casei de Cultură Buzău (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eşti fiul operelor tale, aparţii întotdeauna celei mai bune familii din lume.

Alexandre Dumas fiul în Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antiteză

Doamne! relele în sine,
Au şi antiteza lor:
Tu, pe cât eşti rău de gură,
Eşti şi iute de picior!

epigramă de Gheorghe din Moldova
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldova, ţara mea de dor

Moldova, ţara mea de dor,
De cântec şi baladă.
Eşti ca o pasăre măiastră
Care cântă într-o livadă.

Cântă un cântec frumos
Despre un Voievod faimos.
Care a venit din ţara de jos,
Ca să fie oamenilor de folos!

Care a fost un domn viteaz şi mare,
El a apărat cu credinţă a tale hotare,
Ca tu Moldovă, să ajungi acum,
Să fii cea mai gingaşă floare.

O floare atât de frumoasă,
Cântată, iubită mereu,
Ca o casă mare,
Eşti ţara poporului meu.

Moldovă, dor nemărginit,
Eşti ca un strugure de poamă,
Plaiul meu prea mult iubit,
Unde m-a născut a mea mamă!

poezie de Vladimir Potlog (15 aprilie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbălsămătorul

L-a-mbălsămat -parcă dormea-
Pe Lenin, marele părinte;
Bine era dac-o făcea
Cu douăzeci de ani 'nainte.

epigramă de Dan Norea din Epi... Gramatica, Definiţii meseriaşe (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deocamdată

când vezi că te place o fostă
elevă, mai bine te duci şi te spânzuri - deşi
unora le plac postările tale cu adolescente fervente -
mai bine te duci
şi te spânzuri - deocamdată, definitiv

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciudat

Eşti frumoasă, dar, ciudat...
Te-am privit aproape-o sară -
Se-ntâmplase astă vară -
Şi pornit-am îngheţat!

epigramă de Gheorghe din Moldova
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare clipă din viaţă o petreci în propria-ţi companie. De la începutul până la sfârşitul vieţii eşti tu cu tine însuţi, neîncetat. Ce fel de companie îţi eşti? Îţi plac gândurile tale, îţi plac stările tale, ai încredere în tine, în resursele şi în forţele tale? Te apreciezi, te iubeşti, te respecţi? Sau fugi de tine însuţi, te refugiezi în zgomot şi agitaţie, în compania altor oameni sau în alcool? Vezi tu, fuga nu poate fi decât o soluţie temporară. Până la urmă rămâi tot tu, singur cu gândurile tale. Încetează să te mai critici, să te mai devalorizezi şi începe prin a-ţi vorbi ca şi cum ai fi prietenul tău cel mai bun. Când cortina se trage, relaţia pe care o ai cu tine însuţi este tot ce iei mai departe.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

IARTA-MA !

Părinte ceresc mă iartă,
Am greşit, căci sunt un om
Chiar conştiinţa mea mă ceartă
Dar tu eşti mare şi eşti domn.

Sincer să fiu greşit am început,
Zi de zi încerc să nu greşesc
Privind la mine în trecut,
Iartă-mă te rog, mai îndrăznesc.

Greşelile au fost umane,
Altfel poate n-ar fi fost,
Greşesc doar suflete sărmane
Precum săracii mai ţin post.

Persist şi astăzi în greşeală
Îmi place tot ce-i pământesc,
Trăind în lumea mea reală
Cum aş putea să nu greşesc?

28 decembrie 2000 Moldova Veche

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisim de asemenea că ne surprinde afirmaţia cum că, în "epoca de aur", criteriul afirmării operelor ar fi fost – din partea ambelor tabere la fel – valoare estetică.

Gheorghe Grigurcu în Din nou despre postbelic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cand mor...

Lumina altor stele
Mai staruie,
Minunea altor veacuri
Supusa mi se-arata,
Durerea altor eu
O simt din nou,
In clipa cea din urma,
Cand noaptea altor stele
Ma-nvaluie.

poezie de Laura Sylvia Dragomir
Adăugat de Violeta Raica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti un nebun şi-un zeu!

Eşti un nebun şi-un zeu!
pe panta minţii tale nasc himere,
a dat la oameni focul Prometeu
de-aceea eşti etern şi sclav dorinţei rele.
Cu tragedia lui Eschil din tine,
un Principe tu eşti, păgân
în fiecare zi te baţi cu pumnii-n piept
şi spui la toţi că te-ai născut român.

Eşti un nebun şi-un rege!
Povara lui Atlas ţi-e astăzi laitmotiv
să fii titan fărădelege -
şi răzvrătit să mori ca un tâlhar,
stăpân Parnasului şi setei - fără har
străjer pe malul mării solitar
ca martor veşniciei, purtând nainte
mereu, aceleaşi doruri nesfârşite de cuvinte.

poezie de Dănuţ Cepoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheorghe la spovedanie

- Am păcătit, că-s fără minte!
- Cu Ana şi Mărie-ntre gutui?...
(aşa-m aflat de la părinte
două adrese clasa-ntâi.)

epigramă de Vasile Iuşan din Fă-mă, Doamne, ce mi-i face! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urziceni: Reprezentanţilor altor oameni de cultură

Scriitorii ca şi-actorii,
Prin reprezentanţii lor,
Vor ciocni cu făcătorii
... de Umor.

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Revelionul Caricaturiştilor (noiembrie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti tu...

Tu eşti singurul,
care face desenul vieţii tale,
tu eşti cel care-ţi colorezi calea,
ca şi apa care-ţi împrospătează ziua,
eşti muzicianul muzicii tale,
scriitorul poveştii tale,
pictorul picturii în care trăieşti,
tu eşti totul în jurul tău,
viaţa este a ta,
restul este doar un contur
din tabloul în care trăieşti.

poezie de Eugenia Calancea (17 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţământ de părinte

Dorinţă cuceritoare,
Rămâne să fii părinte,
Ai pornit pe drumul care
Generos mergi înainte.

Porţi răspunderea de tată,
Ai chemare către faptă,
Un model de-nţelepciune
Copiilor tăi vei rămâne!

Răsfăţaţi nu-i vrei să fie,
Ai prins drag a fi părinte,
Nu cedezi la bucurie,
Grija merge înainte,
Un simţământ de părinte!

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

părinte

Nu e părinte cine naşte, ci e părinte cine creşte un copil.

definiţie clasică de Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de metafizică

e marea şi dincolo de mare
e moldova
şi dincolo de moldova
e voroneţul
cu albastrul ochilor mei
nu e chiar aşa de greu
de înţeles (?!) moldova
coboară după ce şi-a colorat apa
cu voroneţul cel albastru
cel metafizic
şoimul zboară în volte
dincolo de mare dincolo de râu

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fior

Poate-am visat ceva rău şi-am uitat,
Poate-i doar pentru că vişinii s-au înflorat,
Poate-i doar vântul ce limpede sună,
Ori pentru că au muşcat astă noapte din lună
Vârcolacii, ori stele prea multe pe faţă
Mi-au picurat o otravă de gheaţă,
Ori poate e dimineaţă.

Cine eşti, ori ce eşti,
Abur ori duh străveziu de poveşti,
Care-ai pătruns şi îmi macini mereu
Trupul şi sufletul meu?

Privesc în oglindă – acelaşi mi-i chipul
Şi buzele groase tăiate ca-n lemn.
Pe pavăza frunţii văd bine că nimeni
N-a scris, încă nu, nici un semn.

Dar vorbele-mi murmură: sună-ne,-ncearcă-ne,
Sufletu-şi pâlpâie albe chemări,
Ochii îmi ard rotunjiţi peste cearcăne,
Inima-şi bate ecoul de zări.

Cine eşti, ori ce eşti,
Abur ori duh coborât din poveşti,
Undă prelinsă să mă învenine,
Stea fulgerată în mine?

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!