Problemă (la înălţarea unui monument celebrului X)

Sculptorul, maestru mare,
Macină gânduri adânci:
Cum să-l facă în picioare,
Dacă-a mers mai mult pe brânci.

epigramă de Vladimir Rusnac din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui reales

Nu-i un tip să-l pui pe rană,
Nici nu munceşte pe brânci
Dar e ca o buruiană:
Are rădăcini adânci.

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ceea ce mă priveşte, a trebuit să îmi asum într-un final faptul că sunt un maestru în arta eşecului, înţelegând că un maestru eşuează de un număr mai mare de ori, decât începătorul a încercat vreodată. Începătorilor într-ale eşecului le spun să încerce în continuare şi să facă din asta un joc cu ei înşişi, păstrându-şi calmul.

Dharma K. Tchobansky în Rupte din Seu (2016)
Adăugat de Tchobansky
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a urma calea priveşte spre maestru, urmăreşte-l pe maestru, mergi cu maestrul, uită-te prin maestru, devino maestru.

proverbe zen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coatele

Printr-o tristă conjunctură
Diferenţele-s adânci:
Se tocesc de-nvăţătură,
Sau de mult târât pe brânci.

epigramă de Ionel Iacob-Bencei din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul uriasului

Monstruos se-ntinde-oraşul.
Viciul joacă-n el pe brânci.
Are case, lanţ de stânci.
Dracii-n toate şi-au locaşul.

Rânjitor pândeşte-apaşul,
Floarea mlaştinii adânci,
Monstruos se-ntinde-oraşul.
Viciul joacă-n el pe brânci.

De cum n-ai ce să mănânci,
Face-ndată pe trufaşul,
Şi-n mocirlă dându-ţi brânci,
El rămâne uriaşul.
Monstruos se-ntinde-oraşul.

rondel celebru de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cuvânt gingaş e un maestru al minunilor minunate.

citat clasic din Vladimir Maiakovski
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infinitul mare

El şi Ea - un univers
Cu picioare drept proptele:
Lui îi folosesc la mers
Ea îşi face drum cu ele.

epigramă de Elis Râpeanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sculptorul pe litoral

A petrecut momente grele,
De nu credea c-o să reziste.
În "căutare" de modele,
L-a prins soţia la... nudiste!

epigramă de Valerian Lică din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Zădărnicie" de Valentin David

Şi dacă-a vrut să-i crească-aripa,
Cu braţul să despice norii
Şi să întreacă-n zbor cocorii,
Iar timpului să-i fure clipa,

Să-şi însuşească universuri
Şi luna s-o umple de vină,
Să fure soarelui lumină
Şi să-l pecetluiască-n versuri,

Şi dacă-a adunat avere
'N bijuterii şi-n alte bunuri,
Riscând şi apelând la tunuri,
La strategii şi revolvere,

A vrut să fie zeu şi rege
Şi nimeni altul să nu fie,
Stăpân pe-o-ntreagă geografie
Şi a-ncălcat oricare lege,

La ce i-a folosit tumultul,
Când zace-acum în somnul greu?
A vrut să fie Dumnezeu
Şi s-a ales doar cu mormântul...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporul către maestru

Când la TV, ai afirmat:
Teatrul nu e pentru-oricine!
Ţi-ai făcut mare păcat,
Nu te-ai gândit şi la mine.

epigramă de Vasile Iuşan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lao-Tzi

Acest maestru filozof,
Având al unităţii of,
A mers pe căi necunoscute
Considerând că-i o virtute!

epigramă de Mihai Enachi din O antologie a literaturii gălăţene contemporane
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corupţia în politică

Te îneci în ape adânci,
Chiar luptându-te pe brânci.
În politică-i ca-n apă:
Cine intră adânc... nu scapă.

epigramă de Adrian Timofte din Memoria clipei (septembrie 2017)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când e să facă un bine, omul cumpăneşte îndelung dacă să-l facă; atunci când e să facă un rău, cumpăneşte îndelung cui anume să-l facă.

aforism de George Geafir din Strigătul tăcerii (2009)
Adăugat de Cristina Paula Cristescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce tăvălug de gânduri

Ce tăvălug de gânduri, noapte zbuciumată,
Eu, trupul tău, Zeiţă, nu-l voi uita vreodată!
S-a spulberat iubirea ca şi cum n-ar fi fost
Şi nu mai am pe lume, de astăzi, niciun rost.

Ce tăvălug de gânduri, ce absurdă încercare
Să vezi iubirea vieţii topindu-se în zare,
Povara-i mult prea mare, mă simt abandonat,
Dar ştiu, de astă dată, doar eu sunt vinovat.

Ce tăvălug de gânduri, mintea împresoară
Şi-n depărtări, ce jalnic se-aude o vioară,
Dar marea fremătândă, cu al său rece val,
Parcă mă trezeşte din cel absurd coşmar.

Ce tăvălug de gânduri zac pe nisipul fin,
Cătând pe cerul nopţii o urmă de destin
Pe care să-l invoc, în cel din urmă ceas,
Mă amăgesc, desigur, e tot ce mi-a rămas.

poezie de Alex Dospian (mai 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versul toamnei

Mi-a şoptit, aseară, vântul,
La ureche, ca o boare:
"Mâine dorm, îţi dau cuvântul,
Va fi vreme de plimbare."

Şi a fost o zi de toamnă
Ca de vară – ce să zic? –
Păi, când vântul te îndeamnă,
Ştie el ce ştie, zic.

Mi-am luat în parc amicul
Şi am mers, am mers, am mers,
De simţeam prin auricul
Că mă chinuie un vers.

O să-l spun, dar mai încolo,
Iar acum – ce-o fi o fi! –
Recunosc: voiam mai solo
Pe-o alee cu copii

Şi cu-atât de colorate
Frunze, bone şi mămici
Tinere aproape toate,
De-aveam gândurile... ghici!

Ne-am oprit, că am tot mers
Într-un ritm mult prea vioi
Şi, în gând, cu-acelaşi vers:
"... Ce e scris şi pentru noi...".

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Gânduri senine
În clipa ce vine.
Gânduri de stele
În visele mele.
Gânduri sirene
Peste un car de vreme.
Gânduri curate
În lacrimi săpate.
Gânduri şuvoi
Între mine şi voi.
Gânduri vărsate
În viaţa-ne toată!
Gânduri năluci
În arşiţi de lunci.
Gânduri bizare
Între o lună şi-o mare.
Gânduri străine
În vremea ce vine.
Gânduri fierbinţi
Între rude, părinţi.
Gânduri rebele
Între o lume şi stele...
Gânduri frumoase
Acasă, la masă!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui avocat maestru în amânări

Dânsul pierde când câştigă,
Faptu-acesta îl intrigă:
Un proces mult prelungit,
E o sursă de venit.

epigramă de Sandy Cristescu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rândunica

Copile, rândunica cât e de mică
Are şi ea casa ei.
E harnică ca o furnică,
A fost înzestrată cu mult har de către zei.

Ea vine din ţări îndepărtate,
Zburând peste pustiu fără ploaie,
Ca să vie la noi în ţară
Şi să facă casa ei din lut şi paie!

Cuibul ei e-o casă mare
Pentru puii ei micuţi.
Rândunica e o mamă iubitoare,
Copile, asta niciodată să nu uiţi!

poezie pentru copii de Vladimir Potlog (4 mai 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie de dragoste

Iubirea-mi pentru tine atâta e de mare,
Că lumea-ntreagă ţie ţi-aş pune-o la picioare.
Făptura ta divină şi legănatu-ţi mers,
Privirea, vocea blândă, le nemuresc în vers.

poezie de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (23 ianuarie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei crai de la răsărit

Trei crai de la răsărit
Cu steaua-au călătorit
Şi-au mers, după cum cetim,
Până la Ierusalim

Acolo dac-au ajuns
Steaua-n nori li s-a ascuns,
Prin oraş ei au căutat
Şi pe toţi au întrebat

"Unde s-a născut", zicând,
"Un crai mare de curând?
Ca să mergem să-l vedem
Şi lui să ne închinăm"

Iară Irod împărat
Auzind s-a tulburat,
Pe crai la el i-a chemat
Şi în taină i-a întrebat

Zicând: "Mergeţi de aflaţi
Şi venind mă înştiinţaţi
Să merg să mă-nchin şi eu
Ca unuia Dumnezeu"

Craii dacă au plecat
Steaua iar s-a arătat
Şi-au mers, până a stătut
Unde Hristos s-a născut.

Cu daruri s-au închinat
Şi cu toţi s-au bucurat
Iar 'napoi dac-au purces
Pe altă cale au mers.

Irod rău s-a necăjit,
Oaste mare a pornit
Şi-n Viflaem a intrat
Pe toţi pruncii i-a tăiat

De la doi ani mai în jos,
Să-l taie şi pe Hristos.
Pe Hristos nu l-a tăiat
Domnul sfânt l-a apărat.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!