Profesorului universitar Mihai Rusu, care a plagiat după cărţile mele; deşi l-am sesizat oficial, într-o comisie de concurs din 2009 a închis ochii asupra plagiatului şi incompetenţei lui R. Madjar: "corb la corb nu-şi scoate ochii"

Porunca opt din decalog
Ai încălcat (nu eşti milog),
Cu al meu text, un pic coafat,
Tu cartea, ştim, ţi-ai îngroşat;
Vai, Rusule, eşti vinovat,
Că m-ai furat!...

hexagramă de George Budoi din În Ţara lui Invers (12 septembrie 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu ucizi

Să nu ucizi, nici chiar duşmani
(Şi să nu laşi copii orfani),
Nici prunci ce-s nenăscuţi, valizi,
Şi nici să nu te sinucizi.

De eşti un om cu conştiinţă,
Să nu ucizi vreo fiinţă
Şi nici să nu o chinuieşti,
De vrei ca om să te numeşti.

Porunca cea "SĂ NU UCIZI",
Să nu fii printre homicizi,
Ţi-a dat-o însuşi Dumnezeu,
În Decalog, s-o ştii mereu.

poezie de George Budoi din Crimele şi criminalii în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (6 ianuarie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celor mici la suflet

Când eşti mic la înălţime, nu e vina ta,
Este starea multor oameni, nu te întrista!
Însă când eşti mic la suflet, tu eşti vinovat,
Fi'ndcă asta-i răutate; eşti de condamnat.

poezie de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (22 mai 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eşti mic la înălţime, nu e vina ta; însă când eşti mic la suflet, tu eşti vinovat.

aforism de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (22 mai 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porunca a 10-a "să nu pofteşti nevasta aproapelui tău!" este ultima din decalog, de-asta este prima care e încălcată şi e încălcată cel mai des.

aforism de George Budoi din Dicţionarul încornoraţilor (5 mai 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infidelitate (reproşuri în căsnicie)

- M-ai înşelat, eşti infidel,
Eşti un măgar şi un mişel!
- O iau ca pe un compliment,
Doar boul este consecvent!

epigramă de George Budoi din Dicţionarul căsătoriei (8 decembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi eu, ca orice-albastră visătoare...

Eşti vinovat de norii ce se-adună
Pe cerul meu, pe umerii mei goi,
Nu mai ajung, iubite, pân' la lună
Şi poeziei 'i-este dor de noi.

Eşti vinovat de toamna tatuată
Pe glezna unui vis neîmplinit,
Iar eu de ce-s, iubite, vinovată,
Că-n ochii tăi, iubiri, mi-ai răstignit?

Eşti vinovat de ploile de vară,
Ce sapă-adânc în suflete de maci;
Le-aş aduna durerea de fecioară
Pe buze-n aşteptare, dar tu taci.

Eşti vinovat de crimă şi trădare,
Că mi-ai ucis albastrul din priviri
Şi m-ai trădat ca pe-o nemuritoare
Sirenă îngropată-n amintiri.

Eşti vinovat de-nsingurea-n care,
M-ai condamnat, într-un deşert de dor;
Îmi plânge versu-n semne de-ntrebare,
La care nu găsesc răspuns şi mă strecor

În nopţile ce-mi sunt mereu aproape-
Nopţi albe, agonii, şi-nnebunesc;
În mine nicio zi nu mai încape
Şi-aş vrea pe trupul tău, să m-odihnesc.

Am obosit de-atâta aşteptare,
Ecouri îţi trimit, dar nu ajung;
La tine. Depărtarea e prea mare
Şi gerurile iernii mă străpung.

Şi de mai cred în false jurăminte,
E pentru că îmi place să mă mint,
Că sunt un adevăr printre cuvinte
Şi vreau minciunile să îţi dezmint.

Eşti vinovat, iubite, şi mă doare
Că suntem, totuşi, sub alcelaşi soare...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti un prost, eşti un incult, eşti un bădăran, eşti un om josnic, eşti... Nu te insult, te definesc.

aforism de George Budoi din Dicţionarul prostiei (20 iunie 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imn cărţii

CARTEA – Inimă de Mamă,
CARTEA – Soare-n răsărit,
CARTEA – Foc ce încălzeşte inimi tinere
Şi Sfânt Cuvânt,
Ce-aripi prinde-n orice clipă,
Porumbel cu ramuri verzi în cioc,
Care zboară peste ape-nvolburate
Şi vine la-mpărat
Cu veste bună şi cu inimă de foc.

CARTEA – raza mea de Soare,
LUMINĂ din Astrul Sfânt,
Tu eşti steaua ce răsare,
Iarbă verde pe Pământ,
Tu eşti Cerul, eşti Poveste,
Eşti Soare din Univers,
Tu eşti floarea ce-nfloreşte,
Fericire eşti şi vers!

Tu eşti cântec şi Lumină,
Eşti IZVOR vindecător,
Eşti o floare în grădina
Înţelepciunii şi eşti dor,
Dor de cântec şi visare,
Pace, zâmbete şi vers,
Eşti lumina cea Divină,
Ce planează-n Univers!

Când deschid filă cu filă
Şi cuvintele se-nşiră,
Pline de intelepciune –
Se-umple casa de LUMINĂ.

poezie de Valentina Moroşanu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că Tu eşti Lumina

În pustiul vieţii, când am rătăcit,
M-ai ajutat, Doamne, şi mi-am revenit.
Mi-ai arătat calea, care-i de urmat,
Cu iubire, Doamne, m-ai înconjurat.

Cum să trăiesc viaţa, Tu m-ai învăţat.
De răul din lume, Tu m-ai apărat.
De-atunci, cu credinţă, te slujesc mereu,
Că Tu eşti Lumina, Tu eşti Tatăl meu.

poezie de Dumitru Delcă (25 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zero

Aici eşti un zero pe cerul absurdului
Nici măcar nu ştii de ce
Ai greşit? Nu!
Ai ucis? Nu!
Ai furat? Nu!
Eşti curat, neîntinat,
Dar ei te socotesc un jidan murdar şi vinovat
Te pun să plăteşti
Nu cu arginţi, ci cu viaţa:
A ta, a părinţilor şi copiilor tăi
Eşti oripilat, subjugat, dezonorat
Şi n-ai niciun mijloc de apărare
Nici cerul, nici pământul
Nici zidurile din jur
N-au urechi să te asculte
Te poţi jelui la infinit,
Dar e în zadar!
Eşti condamnat:
Vei fii ucis şi gazat
Hitler, călăul, aşa a comandat.

poezie de Harry Ross din Auschwitz, ţara morţii: eu nu pot să uit şi nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui măgar

Flecarii spun că eşti curvar,
Curvarii zic că eşti flecar,
Escrocii că eşti dobitoc,
Iar dobitocii: "E-un escroc",
Ba chiar că eşti o nulitate;
Eu spun că au cu toţi' dreptate.

hexagramă de George Budoi din Aforisme şi epigrame despre măgari şi măgării (16 februarie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istorie

Nu m-ai iubit; eşti un Don Juan interesat de glorie;
Am suferit, dar mi-a trecut; te-anunţ că eşti "istorie"
Din răni adânci ce mi-ai făcut, mi-au curs lacrimi de sânge
Şi ai privit indiferent cum sufletul îmi plânge!

Ce ţi-ai dorit, încă nu ştiu; dar nu m-ai vrut pe mine,
Deşi credeam că pot orice, să-ţi fie ţie bine
M-ai învăţat gustul amar, gustul dat de acel macaz,
Ce-mi schimba mereu iubirea din agonie în extaz!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui politician cu vise de mărire

Haide, plimbă ursul,
Omule flecar,
Ţi-ai schimbat discursul,
Dar eşti tot măgar!

epigramă de George Budoi din Politică şi politicieni (9 noiembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deputatului Remus Cernea, care cere separarea bisericii de stat şi legalizarea cuplurilor homosexuale

După coadă eşti fetiţă,
După barbă eşti băiat;
Spune-ne cu-a ta guriţă:
Ce eşti tu când eşti în pat?...

epigramă de George Budoi din Pamflete şi satire (8 iunie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi vei corecta mult mai uşor greşelile dacă, după ce ţi-ai expus cauza în faţa ta însuţi, vei recunoaşte că eşti vinovat.

citat clasic din Casanova
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un tangou de vis

În tangoul privirii tu ai fost ca un vis,
Te-am privit în adâncuri... M-ai privit, m-ai atins...
Am simţit ca o umbră braţul timpului tău,
Coborând pe corsetul plâns al gândului meu.

Dansu-acesta mirific, ireal, m-a captat...
Alte timpuri m-au prins, din alt timp am plecat,
Cerul buzelor mele sângerii, ţi-a şoptit
Must de taină amară, un poem învechit.

Eşti atât de departe... Ce aproape îmi eşti!
Lumea mea cu iubire o-ncununi... Unde eşti?
Tu, quasar, fericire, tu, lumină şi cânt...
Eşti o clipă?! Eşti vrajă?! Eşti poem?! Eşti cuvânt?!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către cel străin de ţară

Eu trăiesc în rând cu ţara, tu (ciocoi împins de bani)
Vei pieri într-o furtună, nu rămâi trecând prin ani
Ca un faraon în piatră, să te ţină minte: cine?
Ţi-ai vândut întâi credinţa, m-ai vândut apoi pe mine.

Nu-s monedă să mă schimbi pe un tulbure capriciu,
Ceilalţi au zis: REZIST peste ani de sacrificiu.
În decenii de hoţie ceafa mult ţi-ai îngroşat,
Că nu încapi nici în mormânt, ciocoi aprig, îndesat.

De ţi-ai pus în buzunare averi multe să te ţină,
Putrezeşti tot în pământ cât îi punga ta plină.
Nicio floare n-o să crească peste tine cât îi vară,
M-ai minţit şi m-ai vândut pentru a nu stiu câta oară.

Ţara nu e târg – e mumă. Nu rămân un martor mut;
Cât crezi tu că o să rabd, lacrimi multe să le ascult?
Unde calc nu sunt legitim, toate le-ai înstrăinat,
Iar din lume îmi vine veste plânsul fiului plecat.

În blestemul celuilalt sună acelaşi glas de piatră
Care-şi varsă umbra morţii peste floarea din fereastră.
Câte ierni îi vin de-acasă străbătute de ninsoare,
Cei bătrâni rămân restanţi la impozitul pe soare.

Ţara mea e ţara mea... Pentru tine este marfă.
Truda celor ce-au sperat în averea ta se află.
Nicio piatră nu e piatră să te scrii pe ea, că-i goală;
Cât eşti tu de îndesat, umbra-ţi este prea uşoară.

Cum din viscol se ridică glasul inimii de gheaţă,
Nu accept să trec murind, că nu-mi eşti stăpân pe viaţă.
Câte sunt şi câte-ţi scriu despre vatra milenară,
Eşti un spin adus de vânt, rădăcina ta nu-i ţară.

poezie de Ştefan Radu Muşat din Exerciţiu de Patriotism (Constelaţii Diamantine - feb. 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoaşte-te vinovat, iar toate încurcăturile se vor limpezi imediat. E mereu uşor să te recunoşti vinovat în faţa lui Dumnezeu, în faţa celei mai bune părţi din tine. Iar pe oameni lasă-i să creadă că eşti vinovat în faţa lor. Dar eu, de caut, de bună seamă sunt vinovat faţă de ei.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti poetul

cu cartea de lacrimi
care scoate un scâncet
la fiecare pagină citită
ca o formulă de matematică

tu eşti poetul care a scos
cartea care-ţi creşte
un gol în inimă

tu eşti poetul care scrie
despre singurătatea iubirilor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoştinţa

Aşa cum din strămoşi se ştie,
Recunoştinţa-i datorie.
De eşti ingrat şi duşmănos,
Înseamnă că eşti ticălos.

poezie de George Budoi din Ingratitudinea şi recunoştinţa (7 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!