Întoarcerea soțului acasă
Miroși a vin! gătindu-i patul,
I-a spus soția, cu fiori.
Păi ce să fac eu, dacă Statul
N-a pus în el apă de flori?
epigramă de George Caranfil din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Funeralii pentru flori
Ea a spus, "... pot avea oricât de multe flori dorește scumpa
mea inimioară și de orice culoare, desigur..."
Ea iubește florile
o mulțime de flori
flori parfumate
ale frumuseții și-ale culorii
mănunchiuri de flori
proaspăt tăiate și aranjate
să sugereze simbolic
că ea a fost întotdeauna
înzestrată pentru iubire
le păstrează aproape de ea
ele-i acoperă patul
pe care stă culcată...
atât de multe flori
flori parfumate
care să ascundă miasmele
unui suflet mucegăit
și muribund...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

STATUL PARALEL era și înainte de 1989
Noi practicam și zi și noapte,
Adesea, statul paralel:
Soția sta la rând la lapte,
Eu stam la oase de purcel!
calambur epigramatic de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiori de dor...
Fiori de dor răsar în noapte,
Râuri de șoapte, sub tâmple albe,
Din albia lor m-alintă ușor.
Fiori de dor, iubirea nostră,
Ca marea albastră schimbă culori,
Rătăcind spre vechea fereastră.
Fiori de dor, valuri de flori
Îmi mângâie visul, unor noi chemări,
Efemere păsări măiastre.
Fiori de dor, sub lună plină,
Nopți neuitate, ciorchini de fiori,
Miresme înflorate din lanul amintirilor.
Fiori de dor, gingășii dorite,
Veșnic neprețuite, la timpul lor,
Dar acum, la apusul vieții, adorate.
Fiori de dor, salcie de stele,
Lacrimile mele strălucesc fără vrere,
În absența ta, vis nemuritor.
poezie de Valeria Mahok (18 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiori de dor...
Fiori de dor răsar în noapte,
Râuri de șoapte, sub tâmple albe,
Din albia lor m-alintă ușor.
Fiori de dor, iubirea nostră,
Ca marea albastră schimbă culori,
Rătăcind spre vechea fereastră.
Fiori de dor, valuri de flori
Îmi mângâie visul, unor noi chemări,
Efemere păsări măiastre.
Fiori de dor, sub lună plină,
Nopți neuitate, ciorchini de fiori,
Miresme înflorate de roua amintirilor.
Fiori de dor, gingășii dorite,
Veșnic neprețuite, la timpul lor,
Dar acum, la apusul vieții, adorate.
Fiori de dor, salcie de stele,
Lacrimile mele strălucesc fără vrere,
În absența ta, vis nemuritor.
poezie de Valeria Mahok (18 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sexy troc
Păi norocul meu e statul
nici atât n-am priceput
îmi dă stele-mi face patul
și m-adoarme surdomut
Nici atât n-am priceput
de unde răsare luna
am dreptul la un sărut
dacă-s Iuda-ntotdeauna
După ce răsare luna
îmi dă stele-mi face patul
o tăcere-mi ia plus una
o norocul meu e statul
În sfârșit cine pricepe
statu-i calul între iepe
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 august 2011)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
■"Se vorbește intens de statul manipulator, de statul omniprezent în viața personală a cetățenilor, de statul subteran și statul polițienesc, dar în esență, statul s-a privatizat nemaiinteresându-l apărarea intereselor publice și asigurarea securității cetățenilor. Persoanele din mediile afacerilor private atacă statul ca organizație complexă publică, însă statul este dominat de entități private în majoritatea țărilor lumii."■
☆Ariadrian Ibiș
Adrian Ibiș în Adrian Ibiș în Cartea "Inyelligence. Studii de securitate", Editura Pansofia, București
Adăugat de Adrian Ibiș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Împlinire
Aș vrea să dorm în patul tău
să nu ne vadă luna,
aș vrea să fiu al tău flăcău
până mai totdeuna.
Aș vrea să stau la pieptul tău
să mă sufoc în perne,
aș vrea de-atâta bine zău
să mă săruți pe gene.
Aș vrea mireasă să îmi fii
să mă cuprinzi în brațe,
aș vrea așa în orice zi
să nu mai știu de-i noapte.
Mă lasă să te simt acum
cât ești de călduroasă,
să-ți simt minunea de parfum
de flori de chiparoasă..
Mă simt plutind pe albii nori
de-acolo îți iau stele,
și mă cuprind mai mulți fiori
până cobor cu ele.
Și sunt al tău dacă mă vrei
să îmi păstrezi inelul
și ți-am mai luat niște cercei
și flori din rămurele.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rețetă
Orice cuvinte de iubire
Au unduiri de madrigal,
Dacă sunt scrise cu-ngrijire
Pe un banal mandat poștal.
epigramă de George Caranfil din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
La policlinică
La tusea mea, o doctoriță
Mi-a dat ceva-ntr-un greu dozaj.
- Și n-am să mai tușesc, coniță?
- Tușește, dacă ai curaj!
epigramă de George Caranfil din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiori
Am să spun de mii de ori
Că femeile sunt flori
Care produc frecvent fiori.
tristih de David Boia (1 octombrie 2021)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poartă-n ochi seninul
Poartă-n ochi seninul. Poartă noaptea-n păr.
Nu i-am spus iubitei nici un adevăr.
M-a-ntrebat: "Afară viscolu-i buimac?
Să-ncălzesc căminul, patul să ți-l fac?"
Am răspuns iubitei: "Azi, prin vânt și ger,
Cineva flori albe leapădă din cer.
Poți așterne patul și sufla-n cămin,
Eu și fără tine sunt de viscol plin."
poezie celebră de Serghei Esenin, traducere de George Lesnea
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Soția frumoasă vs soția urâtă (pamflet)
Nu soția ce-i frumoasă
Face mâncare gustoasă,
Ci, cu drag și hotărâtă,
Ea, nevasta ce-i urâtă.
Tinere, îți spun fierbinte,
Când te-nsori tu ia aminte:
Dacă vrei s-o pui în ramă,
Ia-ți frumoasă, chiar de-i poamă;
Fără multă vorbărie,
Ia-ți urâtă de soție,
Dacă vrei să mănânci bine
Și s-o ai doar pentru tine...
pamflet de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (27 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui plagiator
Tinere cu trecut greu,
Cu mâini albe și monoclu,
Dacă tot mă furi mereu,
Șanse ai s-ajungi chiar soclu
Pentru monumentul meu.
epigramă de George Caranfil (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mânioasă
Soția mânioasă
Îi ținu o predică:
- Miroși a tămâioasă?
- Vin de la biserică!
epigramă de Ion Văleanu-Vâlceanu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ne amintim parabola despre un om care era pe patul de moarte și despre cei trei tovarăși ai lui. Primul i-a spus: "Eu te voi conduce numai până la groapă". Al doilea: "Eu voi aprinde o lumânare pentru tine", însă al treilea i-a spus: "Eu voi fi mereu cu tine, nu te voi părăsi nici după moarte". Omul a murit. Soția lui l-a condus numai până la groapă. Banii i-au aprins o lumânare, iar faptele bune l-au însoțit în veșnicie.
Ieromonahul Arsenie în Familia ortodoxă
Adăugat de mirela nicoleta

Comentează! | Votează! | Copiază!

În comunism, era STATUL LA COADĂ, azi, în capitalism, STATUL PARALEL și, în ambele, STATUL DEGEABA!
aforism de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
1. Statul neutru e statul burghez. 2. Statul român nu poate fi neutru, când 80% din populația acestui stat chiar dacă n-ar fi vorba decât de cea de la sate, credincioșii creștini în orașe (fiind) o mică comunitate față de indiferenți -, trăiește într-o ierarhie de valori care-și găsește integrarea în Biserică.
citat din Mircea Vulcănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

N-o să vă vină să credeți...
Chirurgului meu, de Ziua Mondială a Sănătății
M-a luat de subsuori
Și mi-a spus... mergi sănătos!
Eu i-am dus un braț cu flori
Și i-am spus... mulțam frumos!
epigramă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Statul
Prin vremi ce-aleargă ne-ntrerupt
Un adevăr să înțelegi:
În Statul care-i mai corupt
Sunt și cele mai multe legi.
epigramă de Victor Tătaru
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mirosul tău mă înnebunește
miroși a struguri striviți
a seară de toamnă
călduță cât s-o încerci
cu degetul mare
de la piciorul tău mic
delicat și alb
miroși a gutuie galbenă
a noapte înstelată
în care vântul
șoptește istorii de amor
cu mult suspans
și lacrimi de cristal
miroși a ciocolată cu lichior
a iubire
a tangou languros
te-aș mușca cu poftă
cu dinții mei de lapte
dar mă tem să nu te termin
dintr-o gură nesătulă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!