Pe mormântul unui autor de versuri
Aicea zace-un bard ratat,
Ce-a dus o viață fără rost:
A vrut să fie ce n-a fost
Și e ce-a fost ca literat!
epigramă de Florin Iordăchescu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Epitaf unui literat
Aicea zace-un bard ratat
Ce-a dus o viață fără rost:
A vrut să fie ce n-a fost
Și e ce-a fost ca literat!
epitaf epigramatic de Florin Iordăchescu din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Paul I. Papadopol
Mă faci mâzgălitor, calic,
Mă faci de toate și nimic.
Mă faci, în fine, bard ratat -
Eu nu te fac, eu te constat.
epigramă de Florin Iordăchescu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La groapa unui poet
A mai rămas atât: un pumn de oase
Din cel ce-a fost poet cum altul nu-i.
În fundul gropii reci și-ntunecoase,
E la nivelul operelor lui.
epigramă de Florin Iordăchescu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu nu uita, iubito...
Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
De vei putea, de vei putea, de vei putea,
Acel cuvânt ce-a fost șoptit poate pripit,
Dar fără rost nicicum n-a fost, nicicum n-a fost.
Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
Dacă ai vrea, dacă vei vrea, dacă ai vrea,
Trecutul timp, cu tot trecând în tot ce-a fost,
Poate cu-n rost, poate cu-n rost, poate cu-n rost...
Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
În viața ta, în viața ta, în viața ta,
Cum pe pământ purtați de vânt cad fulgi de nea,
Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita...
Vor trece ani, vor trece luni ca într-o clipă,
Și zilele ce-au fost cândva cad în risipă,
Nu le uita, nu le uita, nu le uita,
În viața ta, în viața ta, în viața ta!
poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă străveche
La început ce-a fost, oare...
Oul, sau găina; care?!
Întrebarea-i fără rost,
Căci cocoșu' primu'-a fost.
epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Azi, te iubesc! Te vei mira: "Și azi?"
- iar eu te voi privi cu bucurie-
"Cu tot ce-a fost? Cu tot ce va să fie?"
-Aș vrea ca, din ce-a fost, acum să scazi
tot ce-a fost rău. Renunță la trufie,
oprește-ți pașii singuri și nomazi!
Ce va mai fi? Doar eu și tu vom ști,
în viitorul nostru împreună
în viața ce-ar putea fi mult mai bună
atunci când vom fi doi și vom gândi
că Soarele nu va să mai apună
cât timp lumina noastră va zâmbi.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oul sau găina
Ce-a fost întâi e-o veche treabă
Cotcodocită fără rost,
La care, un cocoș se-ntreabă:
Dar eu, atunci, pe unde-am fost
epigramă de Nicolae Nicolae din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanță negativă
N-a fost nimic din ce-a putut să fie,
Și ce-a putut să fie s-a sfârșit...
N-a fost decât o scurtă nebunie
Ce-a-nsângerat o lamă, lucioasă, de cuțit!...
N-am fost decât doi călători cu trenul,
Ce ne-am urcat în tren fără tichete
Și fără nici un alt bagaj decât refrenul
Semnalului de-alarmă din perete!...
Dar n-am putut călători-mpreună...
Și fiecare-am coborât în câte-o gară,
Ca două veverițe-nspăimântate de furtună -
Furtuna primei noastre nopți de primăvară!
Și-atâta tot!... Din ce-a putut să fie,
N-a fost decât un searbăd început
De simplu "fapt divers", ce nu se știe
În care timp și-n care loc s-a petrecut!...
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Ce-a fost... a fost (Buzău, 2010)
Calul, cândva bidiviu
La stăpân, smerit, se roagă
- Te-aș ruga, cât încă-s viu
Să mă lași cu... "cea" mârțoagă!...
epigramă de Gheorghe Gurău (aprilie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 12 comentarii până acum.
Textul original este scris în limba română.Ce-a fost... a fost (3) (Buzău, 2010)
De foștii-actuali peltici
Nu poți decât atât să zici
Că-s măzgălici la ei în țară
Și-s măscărici pe dinafară!
epigramă de Gheorghe Gurău (mai 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cimitirul Bunei Speranțe
Destinul chiar mă știe pe de rost
eu însă nu-mi cunosc trecutul
cel ce va fi se-nchină la cel ce-a fost
dar Iuda la amândoi le dă sărutul
Eu totuși nu-mi cunosc trecutul
prin viață trec ca trandafirul
în zori sub rouă fac pe-a mutul
iar noaptea luna-mi taie firul
În zori o fac pe-a trandafirul
cel ce va fi se-nchină la cel ce-a fost
o zi îmi duc pe umeri cimitirul
și-apoi destinul mă-nvie pe de rost
Eu însă uit din nou trecutul
și Iuda din oglindă-mi dă râzând sărutul
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Trecut în viitor
E-o pagină din cele ce vor fi
Și nu pot, ce-i acolo, să citesc.
Tu poți citi? E scris că te iubesc?
Nu poți vedea nici peste, doar, o zi?
Ei, lasă, nu-i nimic, citim ce-a fost!
Vezi? E frumos, e-al nostru, bine scris,
Și e adevărat, nu e un vis
Cu întâmplări ce-n viață nu-și au rost.
Am o idee: ce ar fi ca noi,
Din ce s-a scris, din tot ce am trăit,
Să ne alegem doar ce ne-a unit?
Vom retrăi ce-a fost și... mai apoi!
Iubita mea, să scriem, amândoi,
În viitor, trecutul cu noi doi.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu
Nu știu de ce zăbrelele-ai tăiat
Și ai dezlănțuit atâtea Furii
Din adâncimea-ntunecată -a urii
De care, de o viață, am uitat.
Ce-ai vrut să schimbi? Era mai alb ceva
Decât un zbor de înger pelegrin
Pe cerul încărcat de-atât senin
Încât iubirea de sub el cânta?
A fost o răbufnire-a unui vânt
Ce-și amintea corolele plecate
Și setea din petalele uitate
De ploi ascunse-n margini de pământ?
Ce-a fost? Ce s-a-ntâmplat? Ce-a fost apoi?
Un trai intens? Atât? Niciun regret?
O foaie albă, cu un alt antet,
Sub care-aceleași versuri par mai noi?
Nu știu ce-ai încercat, ce-ai vrut să ai
Mai mult decât în mine ai avut
Și-am șters orice întoarcere-n trecut,
Căci timpul înapoi n-ai cum să-l dai.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sinceritate
Când tot o ia la întrebat
Cu câți anume l-a-nșelat,
Ea zice că ce-a fost a fost,
Dar nu-i mai știe pe de rost.
epigramă de Neculai Darie din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a fost copt s-a scuturat.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-a fost... a fost (2) (Buzău, 2010) - Loialitatea calului
Stăpânului să îi arate
Că nu-i mârțoagă depășită
I-a tras, convingător, în spate
Un car; și-o zdravănă copită!
epigramă de Gheorghe Gurău (aprilie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Ce-a fost n-a fost
Ce-a fost n-a fost. Pădurea și vechea mânăstire.
Trecutul meu adoarme în neștire.
Nici aerul, nici noi nu ne-am opus.
Cine-a învins și cine-a fost supus
nu știm nici noi,
nici firul de trifoi.
Ce s-a-ntâmplat nu s-antâmplat,
ce-am blestemat n-am blestemat
și-a fost păcat ce-am binecuvântat.
Ce înțeleg nu înțeleg.
M-am rupt în două și-am rămas întreg.
poezie de Tiberiu Utan
Adăugat de Yigru Zeltil
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fost ce nu ați fost
Nu o să mai fiu ce am fost să fi fost
Pierzându-mi lacrima de tuș făr rost
Totul are-n răni ascunse crud cost
De-as fi ce și voiți să vă fi fost
Pentru ce să mă schimb în acest anost
Ce ucide fila într-un petmafrost
Să vă fiu un fost ce voi nu ați fost
Dorintă turmei de fi fără vreun rost
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet arzând...
De câte ori n-am suspinat,
După ale tale gânduri reci...
De-atâtea ori m-am resemnat,
Din inimă să nu-mi mai pleci.
De câte ori nu am strigat,
La stelele ce mă-nconjoară...
Ca tu să-mi fii inveterat,
Cu inima ca o vioară...
De câte ori n-am vrut să-mi stai,
În brațele ce te-au iubit...
De-ai fi știut, azi îmi erai
Un trandafir neofilit...
Și zbucium vast străpunge seara,
Când gândurile se adună...
Ca florile din primăvara
Unei iubiri ce-a fost nebună...
Și fost-ai primul ce-a venit,
În a mea inimă fierbinte...
Și primul care m-a lovit,
Călcându-și false jurăminte.
Ce-a fost, a fost... trecut să fie!
Dar urma ta, adâncă pare...
Când sufletu-mi ca o hârtie,
Mi-ai ars cum arde și o floare...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Ce-a fost nu se mai poate...
mi-e dor de tine draga mea,
mi-e dor de-a noastră tinerețe,
de focul care ne ardea,
de tot ce azi nu ne mai este
e totul vis și nu mai știu,
de-a fost vreodată a mea poveste,
la ceasul ăsta de târziu,
îmi deapăn totul și nu-mi tace,
mă doare trupul de-amintiri,
mă dor săruturile tale,
le simt și-acuma fir cu fir,
pe iarba bătrâneții goale
mi-e dor de tine draga mea
și-acum adorm în gând cu tine,
e mult de-atunci și aș mai vrea,
să-ntoarcem timpul care vine
dar știu că totu-i fără rost,
căci timpul ăla e departe,
e mult de-atunci și-așa socot,
ce-a fost atunci nu se mai poate
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!