Epitaful Prostituatei
Aici, ca-n viața toată,
Stau tot orizontală,
Dar fără-a fi blamată
Că n-am nici o morală.
epitaf epigramatic de Petru Bănești din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Epitaful prostituatei
Acum, este prima dată
De când fac orizontala,
Fără a mai fi blamată
Că am sabotat morala.
epigramă de Petru Bănești din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața, definiție
Drumul nostru, plin de vicii,
Între două... orificii.
distih de Petru Bănești
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cu ce am putea compara
viața noastră, aici, pe pământ?
Nu este oare asemeni unei bărci cu vele
care se-îndepărtează-n zori de zi
fără-a lăsa-n siajul ei nici o urmă de om?
poezie de Takaha Shugyo
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Obligatoriu în jos
Nu e un mister
Și nici vorbă-n vânt:
Drumul către cer
Trece prin pământ.
epigramă de Petru Bănești din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu mai stau aici
eu nu mai stau aici
o spun cu discernământul
celui părăsit de vrajă
poate nici nu am stat vreodată
am fost doar o altă pană de fluture
fără destin
descriind o parabolă din aduceri aminte
pe aburii unei ferestre
pe pereții odăii
pe o inimă înaltă de copac
eu nu mai sunt aici
în camera alb-albastră
nici tu nu ai fost lângă mine
desenând în întuneric
singurătatea
ai fost doar o altă închipuire
de dragoste
în același spațiu geometric
eu nu mai stau aici
și nici în camera alăturată
stau lângă un mesteacăn sur
pe marginea prăpastiei
și beau aerul tare
până la fund
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată viața noastră morală începe aici: între fiul risipitor și fratele lui. Ne pierdem și ne căim, sau ne păstrăm și ne împietrim inima. E rău să nu asculți, dar e la fel de rău să știi să asculți și să ții minte.
citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de Adriana Pleșca

Comentează! | Votează! | Copiază!
N-am drept să stau
N-am drept să stau, nici să privesc în urmă,
cât am un steag și un dușman înrăit
nu-n perii albi și-n viața ce se curmă,
ci-n jertfa mea se-arată cât am trăit.
Vrăjmașii vin năvală ne-ntreruptă,
hotarul lor se-ntinde an de an
și rând pe rând cei buni căzură-n luptă
cu fruntea sus, cu fața la dușman.
Tot mai grăbiți trec anii înainte
și-s tot mai rari vitejii luptători;
în loc de frați îmbrățișăm morminte,
jelim pe steaguri fără luptători.
N-am drept să stau, nu m-ar primi la moarte
nici în pământ și nici în cer ai mei,
de n-aș lupta să treacă mai departe
solia lor, cum au adus-o ei.
N-am drept să stau, o torță-mi fac ființa,
arzând, s-arăt pericolul străin,
să pot trezi eroic conștiința
în toți ai mei câți sunt și câți mai vin.
Când voi vedea că-nfrânt păcatul zace
și-ai mei uniți că merg desăvârșit,
abia atunci voi ști și eu că-n pace
am drept să merg spre-odihnă, liniștit.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui nechibzuit
Toată viața și-o trăi
Fără-a pune "punct pe i";
Și din astfel de greșeală
Strânse-o tonă de cerneală.
epigramă de Vasile Pleșu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Circumstanță atenuantă
Încerc sî-mi citesc viitorul în Calea Lactee,
Între timp, zilele-mi trec niște onomatopee;
O zi OF, o zi HI, o zi VAI... mai rar WOW,
Nici nu cresc, nici nu scad, nici nu merg, nici nu stau.
Vreau să-mi prelungesc viața; uite, azi-noapte n-am dormit,
A venit și răsplata, căci am mai prins un răsărit,
Apusurile, însă, le-apucăm toate,
Dar ele ne-anunță fie noapte, fie moarte.
De ce se spune că ni-e soarta-ntipărită-n stele?
Sunt prea departe... strălucesc, dar n-am nimic cu ele -
Destinul meu cred c-a fost scris pe Lună -
Nici habar n-au de viața mea smintită și nebună!
Dacă fără preambul, viața ne-oferă surprize,
Unele plăcute, altele-adevărate crize,
I-aș acorda o circumstanță-atenuantă,
De m-ar lăsa, când mor, să mor neanunțată!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-am petrecut toată viața planificând, organizând și anticipând, cu toate astea stau aici cu obrajii murdari de rimel și cu planurile spulberate.
Anna Todd în După ce am găsit fericirea
Adăugat de Bogdan Ion

Comentează! | Votează! | Copiază!

Leul se cunoaște după gheare
Eu am scris niște versuri, anume,
Fără-a spune că sunt ale mele.
Un bufon a notat despre ele,
Fără-a pune-n gazetă vreun nume.
Dar aceste isprăvi, nu prea vechi,
Să le-ascundem noi n-am fost în stare:
El m-a cunoscut după gheare.
Eu pe el, după urechi.
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima dată...
n-am nici tată nici mamă n-am nici soră nici frate
am doar vreme de-o seamă cu nimic și cu toate
n-am nici mamă nici tată n-am nici frate nici soră
doar o notă uitată-n suita de horă
n-am nici soră nici frate n-am nici tată nici mamă
nici noroc nici dreptate nici curaj și nici teamă
n-am nici frate nici soră n-am nici mamă nici tată
dar mai am înc-o oră pentr-o ultimă dată...
poezie de Iurie Osoianu (28 iunie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată viața
Fără nici un preaviz
A căzut idebu-n pană
Și ne zbatem de pomană
Ca orbetele la kwiz
N-am lumânare, n-am opaiț
Iarna nopțile-s mai lungi
Și nu ai acum s-o alungi
bezna. Și să-i dai cu baiț
Nu am gaz, și-mi este greu
N-am feștilă, ce să ard
Mă lovesc de zid ca de un gard
Stând în calea mea mereu;
Somnul iarăși mă evită
Din partener mi-a devenit rival
Furând din spațiul meu vital,
În tâmple sângele-mi palpită
Și casa mea îmi e străină
Cu pereți care se schimbă,
Și cu ferestre ce se plimbă,
Ferindu-se întruna de lumină
Un obscur ținut eteric
Despărțit de o cortină:
Toată viața alergăm după lumină,
Dar de trăit, trăim în întuneric!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii oameni iubesc toată viața același om. Alții fac toată viața trotuarul de la o inimă la alta până când devin morți pe dinăuntru.
aforism de Gabriel Petru Băețan din Cotloanele ironiei
Adăugat de Gabriel Petru Băețan

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Sonete pluvioase (II)
Sunt izolat ca Robinson Crusoe,
Nu vine nime-n ușa mea să bată,
Și dacă stau cu ușa încuiată
E că nici eu de nime n-am nevoie.
Mai fericit ca legendarul Noe,
Din toată omenirea inundată,
În arca mea nu am decât o fată...
Deasupra lumii noi plutim în voie...
Degeaba vă-ndesați ca la pomană,
Reprezentanți ai faunei terestre,
Nu iau cu mine nici o lighioană!
Căci e destul o singură pereche:
Un trubadur și-o fată fără zestre,
Ca să refacă toată lumea veche!
sonet de George Topîrceanu din Migdale amare (1928)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără îngăduință
Și n-am cerut să fiu sămânță,
și n-am cerut să fiu Adam
să gust din mărul cel mai dulce
năpasta lumii an de an.
Și n-am cerut privirea-albastră
și nici o inimă de leu,
și nici statura cea semeață,
și mâinile muncind din greu.
Și n-am cerut nici cugetarea
și nici iubirea n-am cerut,
m-ai pus fără de voie marea
deasupra a tot ce-ai făcut.
Și n-am cerut nici răzbunarea,
mânia Ta nu am cerut
și n-am cerut nici boală, moartea,
și nici trăirea într-un trup.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Locații stabile
În vin e adevărul,
În păsări ciripitul,
În stradă semaforul,
În pensie... sfârșitul.
epigramă de Petru Bănești din Adevărul și minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dantescă
Ea - suavă damicelă,
El - în devenire fante,
Ea - în mână cu un Dante,
El - cu mâna sub dantelă.
epigramă de Petru Bănești din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătută-n cuie
În vin e adevărul
Iar în păcat e mărul,
În păsări ciripitul,
În pensie sfârșitul.
epigramă de Petru Bănești din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2003)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare din sanatoriu
Aici viața nu-i prea brează,
Să mai stau îmi e urât
Boala foarte greu cedează,
Asistenta, nici atât.
epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!