Copăcel în viteză

Cum
m-am
născut

S-au
şi
grăbit
să
mă-ntrebe

Prin
diferite
semne
şi
semnale

Dacă
sunt
pentru

Dacă
sunt
contra

Copilăria
a
răspuns
în
locul
meu

Aşa
se pune
problema

Vai
eu credeam

Că
mersul
pe
valuri
e
tema

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (7 iulie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Semnale" de alegeri

Stele, cruci sau semilune,
Nu ne înşelaţi cu ele;
Orice "semne" vă veţi pune,
Pentru noi... sunt semne rele.

epigramă de F. Lobodă din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara acestei toamne

Ce chin dulce
şi această primăvară
Înfloreşte contra florilor

Zburdă contra mieilor

Zboară contra păsărilor călătoare

Cântă contra cucului

Luminează contra soarelui

Iubeşte contra îndrăgostiţilor

Ce primăvară contra primăverii

Asta da toamnă
nu-i aşa
frunzelor

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (15 iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mersul soarelui pe boltă

credeam că sunt o stâncă-n viaţa ta
dar stâncile sunt primele ce cad la datorie
căci vânturile, ploile, îngheţul
muşcă încet, încet din carnea sa

credeam că sunt cuvânt în poezia vieţii
dar poeziile se sting ca lumânarea în fereastră
mă strâng şi din tot versul mai rămâne doar un punct
ce va fi şters odată cu-amintirea sa

cândva credeam că lumea este bună
dar lumea îşi vedea de-ale ei
căldura soarelui topeşte ceaţa toamnei
sunt ceaţa ce curând va dispărea

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă m-am născut marinar

Dacă m-am născut marinar,
Dacă m-am născut fermier,
De ce-a trebuit să fiu aici,
Şi nu unde îmi place mie să fiu?
În cea mai frumoasă zi, oraş
Pe care te cunosc dintotdeauna,
În cea mai frumoasă zi – linişte! –
Voi fi dispărut.

poezie de Rafael Alberti, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aripile-mi sunt rupte

În zborul meu bezmetic, spre lumină,
aripile s-au rupt şi m-a durut.
Atât de mult m-am înalţat din tină
de am ajuns ranită, iar în lut.
Aripile s-au frânt şi m-a durut.
Mi-acopăr ochii, îmi acopăr capul
de oameni neputinţa să-mi ascund.
Atâtea răni ce sunt deschise încă
mă dor şi nu s-au vindecat.
Dacă aripile-mi sunt frânte
sunt doar un vierme într-un măr stricat!

poezie de Dorina Stoica (noiembrie 2008)
Adăugat de Dorina Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilăria este locul comun al tuturor amintirilor.

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

şcoală

Şcoala este locul unde copilăria se termină în fiecare zi.

definiţie aforistică de Costel Zăgan din Inventeme (5 aprilie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt îndrăgostit

Eu sunt îndrăgostit de nimeni
Şi totuşi m-am îndrăgostit
Dacă exişti, ce mult îmi semeni,
Chiar dacă nu te-am întâlnit

Presimt că şi tu te-ai născut
Şi încă n-ai murit, ca mine
Chiar dacă nu te-am cunoscut
Eu sunt îndrăgostit. De cine?

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alta-i problema: dacă am talentul de-a muri în această viaţă, nu în celelalte!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am născut în România

M-am născut în România,
Ţara unei guri de rai,
Unde Mioriţa-şi plânge
Oful pe-un picior de plai.

M-am născut în România,
Ţara Munţilor Carpaţi,
Cu-ale lor creste semeţe
Şi păduri cu brazi înalţi.

M-am născut în România,
Cu podişuri şi câmpii,
Râuri, Dunăre şi Mare,
Aur şi-alte bogăţii.

M-am născut în România,
Într-un sat ca multe alte,
Cu oameni de omenie,
Cum sunt oamenii la sate.

M-am născut în România,
Ţara mea cu mândru nume,
Ce-l port cu mândrie-n suflet,
De când rătăcesc prin lume.

M-am născut în România,
Lângă murmur de izvor,
Iar când mi-o veni sfârşitul,
Tot acolo, vreau să mor!

M-am născut în România,
Ţara strămoşilor mei,
Şi vreau, când va fi să fie,
Să putrezesc lângă ei...

poezie de Nicu Andriţa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un răspuns pe care-l dai trebuie să exprime ceea ce înţelegi tu, ceea ce crezi tu, nu ceea ce poate să înţeleagă sau să creadă altcineva. Un răspuns pe care-l dai trebuie să fie o lămurire de sine, pentru sine, nu pentru altcineva. E mai bine să nu dăm un răspuns, dacă celălalt nu-i pregătit să-l primească ca atare şi să-l preţuiască. Să nu dăm un răspuns celor care sunt convinşi că îl cunosc deja. Să nu dăm un răspuns celor care-şi fac iluzii şi nu vor să le fie spulberate. Să nu dăm un răspuns, dacă interpretarea lui poate crea false aşteptări. Să nu dăm un răspuns ca să rănim sau să pedepsim

Silvia Velea în Memoriile păsării Phoenix (2020)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

copilărie

Copilăria este locul unde Dumnezeu poate fi substituit c-un simplu surâs.

definiţie aforistică de Costel Zăgan din Inventeme (august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia

Poezia
O emisie de cuante
de inspiraţie aleasă
dacă se pune în arc
devine coardă
dacă se pune în tolbă
devine săgeată
dacă se pune în teacă
devine sabie
dacă se pune în lacăt
devine cheie
dacă se pune în plic
devine mesaj
dacă se invocă
devine incantaţie sacră
dacă se pune în univers
devine eternă
dacă se transcrie
în cartea vieţii
va fi o splendoare.

poezie de David Boia (19 mai 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Născut pentru a scrie

Prin venele mele curge sângele tău Poezie

monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (21 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiducul lui Peşte

Foaie verde sălcioară
m-am născut colea la ţară
într-o joi de primăvară

Şi-am zis verde de năut
de ce naiba m-am născut
plânge-un clopot surdomut

Dau să mă ridic din pat
facebooku-însă-i blocat
cum dracu să fiu bărbat

Foaie verde foaie lată
mândra mea însă-i bărbată
cum Doamne să fie fată

Şi-am pus mâna pe topor
îmi spuneam aşa de zor
că sunt copil din popor

Restu-i dragă cum se ştie
pretutindeni bucurie
dar-ar boala-n ea de vie

poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sisif pe orizontală

Să nu mă nasc a doua oară
să-mi placă ziua-n care m-am născut
să-mi fie pieptul Doamne o vioară
iubirea cu arcuşul ei să-mi dea sărut

Să-mi placă locu-n care m-am născut
ca satul meu nimic nu-i mai frumos
să am Carpaţii-n braţe şi pe scut
când merg spre fericire vai pe jos

Ca satul meu nimic nu-i mai frumos
să-mi fie pieptul Doamne o vioară
să-ntorc şi fericirea chiar pe dos
să nu mă nasc a doua oară

Îmi place neamu-n care m-am născut
şi dacă e nevoie o iau de la-nceput

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (18 ianuarie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inocenţa seamănă din multe puncte de vedere cu paradisul pierdut. N-o descoperim decât prin nostalgie, după ce am pierdut-o, ca şi copilăria. Ce ştiu despre inocenţă inocenţii? Ce ştiam despre paradisurile candorilor când locuiam în ele? Mă tem că mai nimic. Copilăria şi inocenţa sunt descoperiri târzii, când amintirile şi greşelile îşi alungesc umbrele. Ni le apropiem prin regret. Nemaiavându-le, ştim ce am pierdut. Nu e tema copilăriei o obsesie a maturilor? Şi poate că anumite lucruri trebuie să le pierdem ca daruri pentru a le cuceri ca virtuţi. Trebuie să ieşim din copilărie pentru a o iubi.

Octavian Paler în Un muzeu în labirint (Istorie subiectivă a autoportretului), Victoria învinşilor
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt o operă literară

Aud Bacovia

văd Eminescu

miros Macedonski

pipăi Arghezi

lăcrimez Esenin

cânt Baudelaire

exist Shakespeare

picur Verlaine

în fine

doar Maiakovski

pune la cale

altă poezie

invadatoare

însă

mă descurc

Costel Zăgan

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradoxul zilei de naştere

Înaintea
lui
Eminescu

S-a
născut
fiul meu
cel
mai
mic

După
Eminescu

M-am
născut
eu

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (14 ianuarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn la întunecare

Iubeşte-mă
cerecetează-mă cu mângâieri
caută-mă cu sărutări luminoase
nu-ţi mai pune întrebări
sunt un răspuns la îndemâna ta
Iubeşte-mă caută-mă cerecetează-mă
Înalţă-mă pe crucea iubirii absolute
însângerează-mă odată şi du-te

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!