Toate contradicţiile mele vin din faptul că iubesc viaţa mai mult ca oricine, simţind totodată şi aproape neîncetat un sentiment de neapartenenţă, de exil şi de abandon. Sunt ca un mâncău care, tot meditând la inaniţie, şi-ar pierde pofta de mâncare.

Emil Cioran în Caiete I. 1957-1965
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acelaşi sentiment de neapartenenţă, de joc inutil, oriunde aş merge: mă prefac că mă interesez de ceva de care nu-mi pasă deloc, mă agit din automatism sau milă, fără să particip vreodată, fără să fiu vreodată prezenţă undeva. Ceea ce mă atrage se găseşte altundeva, şi acest altundeva nu ştiu ce înseamnă.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Lorena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două lucruri care au contat enorm în viaţa mea: muzica şi mistica (deci extazul) – şi care se îndepărtează... Între douăzeci şi douăzeci şi cinci de ani, orgie a amândurora. Pasiunea pentru ele era legată de insomniile mele. Nervi incandescenţi, întinşi să plesnească în fiece clipă, pofta de a plânge dintr-o fericire insuportabilă. Toate au fost înlocuite de acreală, de zbucium, de scepticism şi de anxietate. Pe scurt, o scădere a temperaturii lăuntrice – singura explicaţie că mai sunt în viaţă. Căci dacă era să rămân în starea aceea de ebuliţie, de mult mi-aş fi ieşit din minţi.

Emil Cioran în jurnal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea apare după toate fenomenele prin care viaţa pierde din ea însăşi.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut, mai mult ca oricine altcineva, exact viaţa pe care am vrut-o: liberă, fără constrângerile unei profesii, fără umilinţe usturătoare şi griji meschine. O viaţă de vis, aproape, o viaţă de leneş, cum nu sunt multe în acest veac. Am citit mult, însă numai ce mi-a plăcut, şi dacă m-am străduit să scriu şi eu cărţi, efortul mi-a fost răsplătit de satisfacţia că nu m-am abătut, în ele, nicio clipă de la ideile şi gusturile proprii. Dacă sunt nemulţumit de ce am făcut, genul de viaţă pe care am dus-o, în schimb, nu mă nemulţumeşte. Şi asta înseamnă enorm... Marele succes al vieţii mele e că am reuşit să trăiesc fără o meserie. În fond, mi-am trăit viaţa destul de bine. M-am prefăcut că a fost un eşec. Însă n-a fost.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţa mea, am trişat la fel de mult şi poate mai mult decât alţii; dar cred că am fost sincer în "scrierile" mele - sunt chiar sigur de asta.

Emil Cioran în Caietul de la Talamanca (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt poate singurul care a priceput dimensiunea shakespeare-ană a fiinţei tale, precum îmi place să cred că eşti singurul care ai pătruns incurabilul trecerii mele printre dobitoace. Îţi scriu din oraşul în care toate îndoelile sunt permise, şi care adaugă umbrelor mele un parfum de cangrenă. Sunt fericit că pot să stau aici singur, neînchipuit de singur, şi că sunt departe de Balcanii în care numai tu justifici apariţia soarelui. Cu vechea dragoste, a lui E. Cioran.

Emil Cioran în scrisoare către Petre Ţuţea (25 noiembrie 1937)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori citesc câte un lucru inteligent mă gândesc la tine, iar claritatea ta vizionară, accentul patetic al înţelegerii tale, îmi trezesc imaginea unui secol al XVIII-lea meditând Apocalipsul. De când sunt în Franţa am început să iubesc acest secol, pe care nu-l putem dispreţui fără să evacuăm inteligenţa din istorie.

Emil Cioran în scrisoare către Petre Ţuţea (19 ianuarie 1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rostul gânditorului este să întoarcă viaţa pe toate părţile, să-i proiecteze feţele în toate nuanţele, să revină neîncetat asupra ascunzişurilor ei, să-i bată în jos şi-n sus cărările, de mii de ori să privească acelaşi aspect, să nu descopere noul decât în ce-a văzut nelămurit, aceleaşi teme să le treacă prin toate membrele, amestecându-şi cugetele-n trup - să zdrenţuiască astfel viaţa gândind-o până la capăt.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi nu mă surghiuniţi în legende (ce minunat exil), nu-mi atribiţi frumuseţi care nu sunt ale mele...

citat celebru din Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât îi citesc pe pesimişti, cu atât iubesc viaţa mai mult. După lectura lui Schopenhauer, îmi pare rău că nu-s logodnic.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu rare excepţii, trăiesc sub capacităţile mele, cu conştiinţa apăsată de un sentiment de vină şi de ruşine violentă.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine s-ar mai lăsa vlăguit de sexualitate de n-ar nădăjdui să-şi poată, prin ea, pierde minţile pentru mai mult decât o clipă, pentru toate zilele pe care le mai are de trăit?

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Vitalitatea dragostei (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scepticismul este aproape punctul central al interogaţiilor mele retorice. Cel care ar vrea să scrie ceva corect despre mine ar trebui să analizeze funcţia pe care a îndeplinit-o în ansamblul preocupărilor şi obsesiilor mele.

Emil Cioran în Caiete III, 1969 – 1972, traducere de Emanoil Marcu şi Vlad Russo
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incredibila fascinaţie pe care o exercită asupra mea decăzuţii, solidaritatea cu ei, faptul că mă consider şi chiar sunt decăzut - toate astea îmi vin din adolescenţă, de la nopţile albe, de la voinţa vătămată, de la nepotrivirea mea cu lumea.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt sătul să fiu eu şi totuşi îi rog neîncetat pe zei să mă redea mie însumi.

Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făcut-am multe bisericuţe în trecutul nostru, toate triste şi mici. Improvizaţii de credinţă. Ştefan cel Mare şi-a exercitat ocazional un sentiment de pietate şi ne-a construit pe loc atâtea şi atâtea biserici, locaşuri minore şi amărâte ale dezerţiunii din lume şi nicio construcţie monumentală care să intensifice un sentiment de viaţă.

Emil Cioran în Schimbarea la faţă a României
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul: un şiret care-şi îngăduie să lâncezească după pofta inimii, care se încrâncenează în perplexitate, străduindu-se s-o obţină prin toate mijloacele. Apoi, naivă, posteritatea se înduioşează şi-l compătimeşte.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Atrofia cuvântului (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape toate operele sunt făcute cu străfulgerări de imitaţie, cu fiori deprinşi de la alţii şi cu extaze furate.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Atrofia cuvântului (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

mâncău

Mâncău. O persoană care scapă de relele moderaţiei făcând indigestie.

definiţie aforistică de Ambrose Bierce din Dicţionarul Diavolului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fie oare pentru noi existenţa un exil şi neantul o patrie?

citat celebru din Emil Cioran (1932)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!