Sunt ca un erou de scenă; mereu în primejdie, mereu pe punctul de a pieri. Sper doar că finalul va veni; iar dacă sfârşitul piesei va fi norocos, vom uita restul.

Frederic cel Mare în scrisoare către marchizul d'Argens (18 ianuarie 1762)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată nu am crezut pe deplin în noroc. Cred că norocul te urcă pe scenă. Însă nu are nicio legătură cu a te menţine acolo. Cred că mă lupt cu asta pentru că niciodată nu mi-am spus că, dacă sunt norocos, s-ar putea să primesc un rol. Dacă sunt norocos, dacă lucrurile îmi ies în cale, s-ar putea să pot face un film.

citat din Eric Bana
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de mult te-am iubit înainte să te ştiu, înainte să am afecţiunea ta! Văd dragostea ta ceva ce rezistă când tot ce poate pieri va pieri - deşi încrederea mea este uneori amestecată cu frică, pentru că mă simt nedemn de iubirea ta. Dar, dacă sunt demn de tine iubindu-mă mereu, şi dacă există în mine ceva bun şi pur, voi dovedi-o iubindu-te întotdeauna.

citat din Nathaniel Hawthorne
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă nespusă sau... Daniel

Te vreau în poza de hublou
Te vreau mereu, te vreau din nou...
Să-ţi fiu etern, în zbor, erou
Te vreau mereu, te vreau din nou...

Să-ţi dau planajul de condor
Te vreau mereu, te vreau cu dor
Picaj de ai, în loc să-ţi mor
Te vreau mereu, te vreau cu dor...

Să-ţi fiu cuvântul numai eu
Te vreau cu dor, te vreau mereu
Să-ţi fiu culoare-n curcubeu
Te vreau cu dor, te vreau mereu...

Veşnic iubitul de liceu
Te vreau cu dor, te vreau mereu...
Să te iubesc şi-apoi să mor
Te vreau mereu, te vreau cu dor...

Du-mă la ochi să-ţi fiu o geană
Edith, Simona, Love, Ioană
Sau scrum din sufletu-ţi rimel
De-amor... Scris, nume; "Daniel"...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă mereu, dar nu uita niciodată, altfel vei fi mereu prizonierul urii tale şi condamnat să-ţi repeţi mereu greşelile.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatru suntem noi, eu, de pe scenă, noi de pe scenă şi dânşii din sală... E legătura vie dintre noi, cei de pe scenă şi dânşii, cei din sală, dintre dânşii şi noi... şi se simte această emoţie extraordinar... Emoţia pe care noi o generăm pe scenă, se duce către spectator, spectatorul se emoţionează, trăieşte aceste emoţii, şi această emoţie se întoarce încet, încet peste rampă, către noi, iar noi o simţim... şi acest schimb de emoţii viu, extraordinar de viu, acesta este minunea şi sper mereu că se va numi teatru...

Mircea Albulescu în revista Formula AS
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu uita

Prietene, nu uita al tău rost a-l căuta,
Trăieşte, munceşte, iubeşte şi visează
Şi teama de necunoscut numai aşa încetează,
În a ta călătorie, curajul să te însoţească,
Şi astfel vei dobândi implinirea sufletească.

Prietene, nu uita că -n al tău drum,
Vei întâlni vânt, furtuni şi ploi
Dar toate astea puteri sporite -ţi vor da
Şi-ţi vei găsi glasul şi-n ploaie a cânta,
Nebunia de unul singur de a dansa,
Şi speranţa că nu tot timpul va fi doar aşa.

Prietene, nu uita, caută şi caută mereu,
Să fii cât mai aproape de rostul tău,
Nu -ţi da voie ca frunza toamnei să te ofileşti,
Sufletul trăind în armonie să ţi-l întinereşti,
Alungă tristeţea ploii din mintea ta,
Să nu se instaleze prea mult liniştea.

Prietene, nu uita, alege pe cât poţi, doar bun să fii,
Dă întâietate şi curs simţirii inimii,
Să guşti mereu savoarea iubirii,
Ascult-o şi fredonează o dată cu ea,
Şi stropi de fericire în trup vor picura.

Prietene, nu uita, lăsă-ţi gândurile să zboare,
Înalţă-te cât mai sus odată cu ele,
Vei descoperi misiunea ta, adevărul din stele,
Şi năzuinţa ta de-o viaţă, dulcea libertate.
Fii încrezător în ziua ce va veni,
Ş toate gândurile rele se vor risipi.

poezie de Georgeta Ganea (22 noiembrie 2022)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul meu

Fiecare om din lume
A primit un dar anume
Unii ştiu să construiască,
Alţii să tămăduiască,
Unii pot să are glia,
Alţii-s cu negustoria...

De-aia mă gândesc mereu
C-am şi eu un dar al meu
Să fac tinerii să-nveţe
Să le dau bune poveţe
Să-i ajut să înflorească
Şi toţi să mă depăşească.

Însă mă simt norocos
Că mai am un dar frumos
Mi s-a dat un suflet mare
Luminos precum un soare,
De aceea, pot să sper
C-o să am un loc în cer.

poezie de Octavian Cocoş (20 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatru nocturn

viaţa este o imensă scenă de teatru
eu am avut mereu un rol secundar
pe strada veseliei la numărul patru
scriu un scenariu sub bătrân lampadar.

se-aprind luminile în vechiul castru
rugăciunile se rostuiesc pe sărindar
viaţa este o imensă scenă de teatru
eu am avut mereu un rol secundar.

e linişte în orizontul meu albastru
trăiesc iubirea ca pe-un sublim dar
noaptea târziu mă mângâie un astru
colorând în roz file din calendar.

viaţa este o imensă scenă de teatru
eu am avut mereu un rol secundar.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre dor

Au fost, sunt şi vor mai fi
doruri ce nu vor pieri.
A fost, este şi va fi
mereu dorul inimii.
Dorul de mamă, de tată,
nu va pieri niciodată.
Dorul de frate, de soră
e prezent în orice oră.
Dorul de fata iubită
niciodată nu se uită.
Cu tot răul ce e-n lume în lume,
dorul de viaţă rămâne.
Au fost, sunt şi vor mai fi
doruri ce nu vor pieri.

poezie de Dumitru Delcă (10 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unicul gând al vieţii mele este el. Dacă totul ar pieri şi n-ar rămâne decât el, eu aş continua să exist; iar dacă totul ar rămâne şi el ar fi nimicit, universul s-ar transforma într-o uriaşă lume străină mie şi mi s-ar părea că nu mai fac parte dintr-însa. Iubirea mea pentru el e asemeni stâncilor eterne de sub pământ: nu prilej de încântare, ci necesitate. Eu sunt El. El e mereu, mereu în mintea mea, nu ca o plăcere, aşa cum nici eu nu sunt o plăcere pentru mine însămi, ci ca propria mea fiinţă.

Emily Bronte în La răscruce de vânturi
Adăugat de Faur Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu e azi va fi mâine: să ne amintim mereu că răbdarea e stâlpul înţelepciunii.

citat clasic din Frederic Mistral
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitul din liceu

Mereu cu tine stau in gând când fumez o tigară,
Şi doar gândul că te văd mă mai scoate afară,
Acum mă-ntrebi cine-s eu?
Sunt cel ce te iubeşte mereu....

Poate pare ireal, dar eu încă-s în gară,
Şi mă mulţumesc cu visul când aprind o ţigară,
Acum mă-ntrebi cine-s eu?
Sunt cel ce te iubeşte mereu....

Încă-s tipul din liceu, ce te-a curtat
o vară,
Încă eşti aceeaşi fată, ce-am sărutat în gară,
Acum mă-ntrebi cine-s eu?
Sunt cel ce te iubeşte mereu....

Mai am o lună şi mă-ntorc, şi-o să te-aştept la scară,
Amintirea despre noi sper să îţi reapară,
Vei şti din nou cine-s eu,
Amic, coleg si iubit din liceu!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsplată

Un mare adevăr am spus,
este cu-ntors, este cu dus:
"De mor sau scap, tot mai contez,
Mă lecuiesc de chin... visez!"
Îmi dau speranţă, îmi dau glas
să spun cu ce am mai rămas:
voinţa de-a avea pe-"nvinge!",
puterea de a şti convinge
că viaţa este un mister,
trăită rodnic, fără "sper...",
cu idealul înainte
că de-aia Domnul mi-a dat minte,
să sufăr dacă am căzut,
dar să o iau de la-nceput,
să rabd, oricât ar fi de greu
şi să perseverez mereu,
tot binele-i de partea mea,
numai să ştiu a-l aştepta,
că viaţa mereu mă învaţă,
necontenit îmi dă povaţă,
eu însumi fiu, nu contenesc
să lupt mereu şi să iubesc,
din dragoste şi omenie
clădesc doar pentru trăinicie
şi de-i ascult vieţii povaţa
cu har mă răsplăteşte Viaţa.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imprevizibil

Atunci când noul intervine ca un balsam vindecător
Iţi par adesea puerile, trecute zile care dor....

Cu patos smulgi de la viaţă atât cât poţi în dimineţi
Şi pe a timpului cărare priveşti cum înfloresc livezi!

Renaşti în fiecare clipă, înveţi mereu câte ceva
Imprevizibil e finalul, regia piesei nu-i a ta....

Şi-aşa trecând, meteorit, lumină ai, lumină dai,
Te naşti venind din infinit şi pleci în nu ştii care rai!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Excelsior

Veghează, spirite, veghează,
nu pierde niciodată al tău nord,
fii printre cei ce nu ancorează
în apa liniştită a nici unui port.

Dă roată, roată cu privirea-mprejur,
nu te uita la ţărmuri în ruină,
ridică-ţi fruntea spre văzduhul pur,
mereu, mereu, în larg, în a mării cortină.

Mereu cu velele întinse
din cer la transparenta mare,
la aste ape necuprinse
cu a lor veşnică mişcare.

Fugi de pământul încremenit,
cu zare îngustă, meschină,
în nobil freamăt, neobosit,
mereu, mereu în larg, în a mării cortină.

Lasă ţărmuri, pământ
de orice-ntoarceri uitând:
nu se curmă-al tău drum sub vânt
şi nu se va curma, nicicând.

poezie de Joan Maragall (1895), traducere de Nicolae Coman
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă vei uita

Te măriţi, şi ştiu, vei naşte prunci,
Veţi avea cămin şi alte cele
Dar aşa frumoasă ca atunci
Când erai stăpâna vieţii mele
Nu vei fi tu niciodată,
Niciodată.

Anii vor veni mereu şiraguri
Ca soldaţii la cazan flămânzi.
Din viaţa ta de miez şi faguri
N-o să aibă Moartea nici de prânz
Poate doar o simplă, tristă cină,
Tristă cină.

Ce bătrână, palidă şi goală
Vei rămâne peste trei decenii!
Sângele tău, astăzi în răscoală,
Va fi rece, rece. Doar vedenii
Despre tot ce-a fost vei mai avea,
Mai avea.

Ca strigoii vor veni la tine
Din iubirea noastră ne-ntâmplată
Gândurile, visele haine.
Nu mă vei uita tu niciodată;
Sufletul cu altul ţi-i zadarnic
Darnic.

poezie celebră de Mihai Beniuc din volumul Poezii -Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1960
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşitul lumii, un proiect mereu amânat, mereu în lucru...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2015)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te irită, te supără egoismul oamenilor. Dar gândeşte-te numai, şi vei vedea că sunt de compătimit. Sunt lipsiţi de binele cel mai mare, care nu se compară cu nimic, binele conştiinţei de sine a ceea ce e mereu liber, mereu bucuros, mereu în afara timpului şi constrângerilor materiei.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii bun

Fii bun în fiecare zi
Atîta timp cît pe pămînt tu vei trăi
Fii bun în fiecare clipă
Chiar dacă simţi că nu vei reuşi

Fii bun cu cel ce te stimeaza
Învaţă să-l respecţi şi tu pe el
Fii bun cu cel ce încurajeaza
Şi tu mereu să faci la fel

Fii bun cînd soarele răsare
Învaţă mereu să zîmbeşti
Fii bun cînd rău te doboară
Învaţă ca să poţi să te ridici

Fii bun cu toţi şi fiecare
Prieteni buni încearcă să ţii faci
Fii bun cînd norocul îţi surîde
Şi nu uita de oamenii cei dragi

Fii bun la bine şi la rau
Că nu ştii ce-ţi rezervă viitoru
Fii bun cu cel ce ajutorul îţi cere
Ajută-l, că vei fi şi tu ajutat

Fii bun şi nu judeca omul
Indiferent de-ţi pare rău sau bun
Fii bun şi ajută-ţi aproapele
Că si el te va ajuta cîndva

Fii bun chiar dacă puţini te apreciază
Şi nu ceda cînd cu rău eşti răsplătit
Fii bun şi lasă-ţi sufletu să vorbească
Că-n suflet oamenii mereu sunt buni

Fii bun şi iartă-l pe cel ce greşeşte
Că doar aşa îi arăţi că eşti deosebit
Fii bun chiar daca timpu trece
Că timpu niciodată nu-l putem opri

Fii bun şi nu uita de bine
Chiar dacă binele nu este observat
Fii bun şi dăruieşte bunătate
Cu bunătatea ta, poţi schimba lumea.

poezie de Serghei Ţurcan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unicului Căpitan

Astăzi trebuia să-ţi facem doar urări,
Dar Domnul a avut alte planuri cu tine.
La mormânt venim cu lumânări şi flori
Ai plecat aşa de devreme, Cătăline...

Căpitane, noi nu te vom uita vreodată,
Iar astăzi este o altă zi extrem de tristă.
Gândul la tine şi spre Cer din nou poartă
Cu lacrimi în ochi... suflarea dinamovistă.

Buldogule, tu până la ultima suflare
Ai purtat zâmbind un roş-alb tricou
Mereu vei fi îngerul din "Ştefan cel Mare"
Unicul căpitan, al nostru sfânt erou!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (30 ianuarie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!