Credo
Cât voi mai fi pe-acest pământ,
Eu cred în Dumnezeu Cel sfânt.
Cu popii însă e mai greu;
Ei nu au niciun Dumnezeu!
epigramă de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cât trăiești pe-acest pământ,
Și la bine, și la greu,
Strălucește ca un sfânt,
Ești Copil de Dumnezeu!
catren de Marius Alexandru
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șpaga - vechea poveste
Șpagă-am dat la toți mereu;
Dar, ajuns în fața gropii,
(Să mă ierte Dumnezeu)
Nu mai dau... nici ortul popii!
epigramă de Virgil Petcu din Eterna epigramă (30 mai 2008)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 5 comentarii până acum.Certitudine
Nu am sperat și nici nu sper
Să-l văd pe Dumnezeu din cer.
În schimb văd pământeni de-ai mei,
Care se cred că-s dumnezei.
epigramă de Virgil Petcu din ziarul "Prahova" (2009)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- femeie
- Făptura căreia Cel Sfânt
I-a dat întruchiparea sacră
Și, trimițând-o pe pământ,
A căpătat statut de soacră.
Femeia
definiție epigramatică de Virgil Petcu din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroi și... eroi
Pe-acest pământ știut de noi,
Avem adevărați Eroi.
Dar uneori ne ies în cale
Mulți descendenți... din Caragiale!
epigramă de Virgil Petcu din Festivalul de umor "Glume la... Masa Tacerii" Târgu-Jiu (mai 2009)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaful (definiție)
Oglinda vieții orișicui,
Ce i-o așezi la căpătâi,
Ca să-și privescă chipul sfânt,
La câțiva metri sub pământ.
epigramă de Virgil Petcu (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Groapa - Definiție
E locul sfânt spre care pleci,
De unde nu mai ieși în veci
Și unde Dumnezeu Prea Sfântul
Te face una cu pământul!
epigramă de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamne, iartă-ne!
Când uneori ne este greu
(Cum viața este tot mai crudă),
Ne mai rugăm la Dumnezeu,
Dar parcă nu vrea să ne-audă.
epigramă de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă
Cât trăim pe-acest pământ
Mai avem un lucru sfânt:
O câmpie, un sat natal,
O clopotniță pe deal.
Cât avem o țară sfântă
Și un nai, care mai cântă,
Cât părinții vii ne sunt -
Mai exista ceva sfânt.
Cât pădurile ne dor
Și avem un viitor,
Cât trecutu-l ținem minte -
Mai există lucruri sfinte.
Cât Luceafărul răsare
Și în cer e sărbătoare,
Și e pace pe pământ -
Mai există ceva sfânt.
Cât avem un sat, departe,
Și un grai ce n-are moarte,
Cât ai cui zice "părinte!" -
Mai există lucruri sfinte.
Cât durea-ne-vor izvoare
Ori un cântec ce dispare,
Cât mai avem ceva sfânt -
Vom trai pe-acest pământ.
poezie celebră de Nicolae Dabija
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Manifest de unire" de Nicolae Dabija este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Eu cred că omul e făcut de Dumnezeu și cred că Dumnezeu n-a instalat niciun drac în el. Nu pot să spun că Dumnezeu a făcut un om purtător de drac. Dacă omul e făptura lui Dumnezeu, dracul intră ocolit acolo, nu intră cu voia Lui.
citat clasic din Petre Țuțea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Traian Băsescu, (privindu-l la televizor)
Când îl văd pe-acest zbanghiu,
Învrăjbind mereu poporul,
Zău, că-mi vine-ntr-un târziu,
Sa fac praf televizorul...
epigramă de Virgil Petcu (martie 2014)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia - Definiție
Este ființa ce-a mai dragă,
Ce-o porți în gând o viață-ntreagă,
Ca pe un dar frumos și sfânt...
Până te bagă în pământ.
epigramă de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legenda greierilor
Dumnezeu, cu gândurile sale,
coborî pe Pământ
și mergând, și mergând,
nu observă că-n cale
toți și toate i se închinau
și-L preamăreau.
Obosit cum era
și cum noaptea cobora,
își întinse mantia de lână
și se lungi, cu capul pe o mână,
sub un copac. Dar liniștea prea mare,
deși nu era zi de sărbătoare,
era întreruptă de zgomotele mii
din jur, de prin câmpii.
Și-atunci, luă o mână de întuneric
din spectacolul nopții, feeric,
El, Dumnezeu cel Sfânt,
fărâmițând-o spre Pământ.
Și unde fărâmele cădeau,
cânturi izbucneau,
cânt de greierași,
negri îngerași.
Și în țârâit șoptit
toată lumea-a adormit,
chiar și Dumnezeu cel Sfânt
ce venise pe Pământ.
poezie de Gheorghe Vicol
Adăugat de Gheorghe Vicol
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu e în toate
Dumnezeu e în glasul ce firav gângurește,
Dumnezeu e-n copacul ce din nou înflorește,
Dumnezeu e în râsul gingaș de copil
Și în floarea plâpândă ce-o săruți în april'.
Dumnezeu te mângâie cu-ale mării talazuri
Când te rogi pe-al său mal, doborât de necazuri.
Dumnezeu e în falnicul brad de la munte,
Dar și-n ochii bunicii, cu tâmple cărunte.
Dumnezeu e în ploaia, de rod dătătoare
Și în raza fierbinte, venind de la Soare.
Dumnezeu e-n omătul așternut în troiene,
E în iarba crescând luminos prin poiene.
Dumnezeu e în vântul ce-adie ușor,
E în Luna ce-o scrii în poeme de dor.
Dumnezeu e în codrul ce freamătă lin,
E în apa curgând și-n potirul de vin.
Dumnezeu e în ruga, spre cer înălțată
Pentru semenii tăi, cu iubire curată.
Dumnezeu e-n eroul, niciodată înfrânt
Apărându-și cu viața idealul său sfânt.
Dumnezeu e în sufletul ce te-alină la greu,
Dumnezeu e în toate, chiar și-n omul ateu.
Dumnezeu e în nufărul înflorind în noroi,
Dumnezeu e în tine, Dumnezeu e în noi!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să cred
a fi sau nu.... să cred in ce?
in ursitoarele din cer?
să cred că undeva există
un alter ego? un Dumnezeu?
să cred in ce? in viața mea?
azi e... și mâine nu există
si rai si iad sunt pe pământ
si intrebarea mea persistă
să cred in soare? se va stinge
să cred in spirit renăscut?
să cred in viața fără moarte?
să cred in ce? tot e pierdut...
să cred in timp? el se contractă
să cred in spațiu? e infinit
să cred in ce? privesc spre stele
sus e un cer... si jos pământ
a fi sau nu... e o-ntrebare
cu multe secole in urmă
răspuns nu vom afla nicicând
și gândul meu se curmă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unii zic că cred în Dumnezeu, alții încearcă să facă ce zice Dumnezeu, iar o parte, din ce în ce mai puțini, se străduiesc din greu să facă ce ar fi bine, rugându-se să-i ajute-n strădania lor Dumnezeu.
Viorel Muha (mai 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Românii cred
Când dușmanii stau la pândă
Să le facă traiul greu,
Românii cred în izbândă
Și în bunul Dumnezeu.
Dacă ei cred în izbândă,
Dumnezeu îi ocrotește.
Îi ferește de osândă,
Îi înalță sufletește.
poezie de Dumitru Delcă (15 ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Iubirea pentru Dumnezeu a celui mai mare sfânt de pe pământ este infinit mai mica decât iubirea lui Dumnezeu pentru ultimul ticălos de pe pământ.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Andreea Trifu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceastă seară
Ceastă seară-i seară mare,
O, Domnul
Tocmai seara de Crăciun,
S-a născut și Fiul sfânt,
Dumnezeu pe-acest pământ
Mititel înfășăcel,
În scutec de bumbăcel,
Fașă de mătase albă,
Leagăn de mătase dalbă.
Dar în leagăn cine șade?
Fiul sfânt, el adormit
Iar Maica Sfântă Maria
Poale sfinte răsucite
Ea din poale l-a luat,
Sus la plai l-a ridicat,
Când a fost la vârf de plai
Puse jos și odihni
Și din grai așa grăi:
"Uite maică jos la țară
Nici nu ninge, nici nu plouă
Nici nu-i dalbă de pământ,
Dar nici ninge, dar nici plouă
Dar nici dalbă de pământ
Nici nu vin cum au venit
Vin ca porcii-ngrămădind,
Cu Dumnezeu s-au întâlnit
În sulițe l-au luat,
Sus la plai l-au ridicat
Și-n paloșe l-au tăiat
O, Domnul
Pentru mândra de colindă
De la noi de la vreo doi
O, Domnului
Domn de-al meu
Mai vârtos
De la Hristos
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un sfânt
De când mi-au dat dinții de lapte
Păcătuiesc pe-acest pământ,
Da'n luna lui Gerar, pe șapte,
În fiecare an... sunt sfânt.
epigramă de Ion Romanescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!