
Dacă nu am fi superstițioși, am fi numai niște mașini.
Nichita Stănescu în Fiziologia poeziei (1990)
Adăugat de George Geafir

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

- Stănescu, Nichita
- Nichita Stănescu este cel mai frumos sentiment al României Mari.
definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme (12 decembrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Ecou
Apa care este moale
dacă curge tot timpul este trainică.
Să ne facem case
numai pe ceea ce se repede.
Ecoul este trăinicia noastră.
Dacă luăm aerul și-l facem
să fie numai și numai și numai respirare
ah, păsările ne-ar cădea în brațe
și nu numai din lipsă de aer
ci și din îmbrățișare.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!
- Stănescu, Nichita
- Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei.
definiție celebră de Ștefan Augustin Doinaș (1995)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Câmp nou
Texte de același autor
Traduceri ale acestui text
0
Comentariile membrilor
print e-mail
Vizionări: 5207.
Câmp nou
poezie [ ]
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Nichita Stănescu [Nichita_Stanescu ]
2002-10-27 | | Înscris în bibliotecă de Stoicovici Cristine
E-o liniște ca la-nceput. Printre nouri,
stelele le număr, toate căte sunt.
Bătaia inimii se sparge-n pământ
și se-ntoarce-n ecouri.
De-acea, aici, soarele râsare vibrând:
crivățul lui îmi flutură pletele și-ncinge danțuri!
Câmpul, în flux, și-azvârle, pe rând,
hăturile, ca pe niște lanțuri.
Da, și le-azvârle ca pe un fum,
ca pe niște gratii de carcere,
și ele se prefac în berze, și plecă pe un drum
fără întoarcere.
poezie clasică de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
L-am rugat
pe nichita stănescu să mă lase
în locul lui în poezia românească
și nu s-a supărat pe versul meu
nescris din motive obiective
nu s-a arătat deranjat de poeziile
scrise de urmașii urmașilor lui
cu creionul ascuțit pe retina
cititorilor înfometați de nichita
l-am rugat pe nichita stănescu
să privească în ochii mei noua
poezie ca ultima speranță
pentru tinerii care se vor naște
cu stiloul în mână
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

De poeți numai de bine, ca să zicem așa.
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai cuvintele au ființă, numai ele există, există fugind speriate de moarte, de lucruri.
Nichita Stănescu în Obiectele cosmice (Alfa), O, lucrurile (1967)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Auzi, bă, Gore, ei o să rămână niște ziariști toată viața, noi o să rămânem poeți toată moartea!
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Dan Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitați-vă numai la Sărutul lui Brâncuși să vedeți că îmbrățișarea este însăși poezia.
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Enache Andreia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poți să vezi zâne dacă nu ești zănatic.
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Mona

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia Nichita
In memoriam Nichita Stănescu
Scrijelind pe creierul meu pulsul aripii,
altoind sufletului muguri din lumina rodnică,
POEZIA NICHITA îmi umple setea de cuvânt
cu șoapte fierbinți, spre a-mi țipa zborul.
Ducându-mi umerii viselor spre împlinire,
sprijinind scara mântuirii prin Cuvânt,
clopote de VERS NICHITA bat în tâmplă
cu insomnia îngerilor, a trezire perpetuă.
POEZIA NICHITA este icoana ochilor mei,
ce uită irisurile încremenite, a nu strivi uimirea,
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Din nou ni se va face dor de ceva sau de cineva, din nou vom tăcea numai din spaima aceea că ar putea un liliac să zboare peste litera A.
Nichita Stănescu în Măreția frigului (romanul unui sentiment), Intimidare (1972)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Imagine urbană
Mașini, mașini, mașini,
Mașini peste tot,
Mașini pe șosea,
Mașini pe partea mea.
Mașini și câini,
Câini zgribuliți,
Câini pe trotuare,
Câini cu două picioare.
Câinii și mint,
Mint de la ei,
Mint de constituție,
Hal de revoluție!
poezie de Bebică Ghiță din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Din parfumatele seve rusești, Nichita Stănescu nu a moștenit numai setea de vodcă, ci și aburii rafinați ai marii poezii.
aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (mai 2011)
Adăugat de Vasile Ghica

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nichita Stănescu nu a fost poet, ci un fenomen literar: întemeietor al cuvintelor fără grai numite N e c u v I n t e l e - păsări de aer născute din energia universului, și care au locuit în ființa lui Nichita.
aforism de Ștefan Radu Mușat
Adăugat de Adrian Mușat

Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii nu sunt mașini, dar în toate situațiile în care li se oferă posibilitatea, se vor comporta ca niște mașini.
citat din Ludwig von Bertalanffy
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenii tăi, prietenele mele ne fac loc. O tonă de zăpadă peste noi se răstoarnă. Murim înghețați. Din nou numai pletele în primăvară ne-mpodobesc scheletele.
Nichita Stănescu în Oul și sfera, Ritual de primăvară (1967)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scurtă baladă
Numai fereastra ta nu se stinge, nu.
Singură sus, lângă cer, orbitoare,
ca un ochi mă fixează când trec
bolnav de vini imaginare.
Numai arborii tăi nu-și pierd în iarnă
frunzele verzi, pieritoare,
când trec cu ninsoarea sub ei
bolnav de vini imaginare.
Nici câinele tău schelălăind printre mașini,
cel cu patru picioare,
nici el nu mă latră când trec
bolnav de vini imaginare.
Nici faptul că exist și tu o știi
nici faptul că sunt, nu te doare,
când invizibil mă agăț de cuvinte
bolnav de vini imaginare.
Hai judecă-mă, hai pedepsește-mă cu nepăsarea ta, oarecare,
din ce în ce cum sunt mai bolnav
de vini imaginare.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva

Comentează! | Votează! | Copiază!

Câmp nou
E-o liniște ca la-nceput. Printre nouri,
stelele le număr, toate căte sunt.
Bătaia inimii se sparge-n pământ
și se-ntoarce-n ecouri.
De-acea, aici, soarele râsare vibrând:
crivățul lui îmi flutură pletele și-ncinge danțuri!
Câmpul, în flux, și-azvârle, pe rând,
hăturile, ca pe niște lanțuri.
Da, și le-azvârle ca pe un fum,
ca pe niște gratii de carcere,
și ele se prefac în berze, și plecă pe un drum
fără întoarcere.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!