Nimic nu este vrednic de o inteligenţă mare şi simplă! cel mai mărunt fenomen al naturii, dacă poartă-n sine mister, va deveni, pentru înţelept, fagure pururi izvorâtor de gândire. Şi dacă oarecine vede un măgar mâncând o smochină sau o smochină mâncând un măgar (aceste două prilejuri nu te întâmpină prea des, decât doar în poezie), fiţi siguri că după ce va fi rămas vreo două sau trei minute pe gânduri, ca să ştie încotro să încline, va părăsi făgaşul virtuţii şi o să se apuce să râdă ca un cocoş! Ci încă nu-i cu totul şi cu totul dovedit că ei, cocoşii, ar deschide înadins clonţul să se scălâmbăie aşa cum obişnuieşte omul şi să se dedea la cine ştie ce chinuită strâmbătură.

Contele de Lautreamont în Cântecele lui Maldoror. Cântul al patrulea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea lui Trei

Aceasta este "Legea lui Trei", legea celor Trei Principii sau a celor Trei Forţe. În conformitate cu această lege, orice fenomen, pe o anumită scală şi într-o anumită lume în care are loc, de la planul moleculelor până la planul cosmic, este rezultatul combinării sau interacţiunii a trei forţe. Gândirea contemporană recunoaşte existenţa a două forţe pentru producerea unui fenomen: forţa şi rezistenţa, magnetism pozitiv şi negativ, celule masculine şi feminine ş. a. m. d. Ea încă nu constată întotdeauna şi peste tot existenţa acestor două forţe. Cât despre a treia forţă, ea nu s-a preocupat niciodată de aceasta, sau dacă va sosi o zi în care va fi ridicată această problemă, nimeni nu a întrevăzut-o deocamdată. După cunoaşterea adevărată, exactă, o forţă sau două forţe nu pot niciodată să producă un fenomen. Este necesară prezenţa unei a treia forţe, pentru că doar cu ajutorul său primele două pot produce un fenomen pe oricare plan.

P.D. Ouspensky în Fragment dintr-o învăţătură necunoscută
Adăugat de Tibi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există niciun lucru care să fie veşnic plăcut, pentru că natura noastră nu este simplă, ci include şi un al doilea element, diferit de primul, în virtutea căruia suntem fiinţe coruptibile, astfel încât, dacă unul dintre aceste două elemente se află în activitate, această activitate este, din perspectiva naturii celuilalt element, contrară naturii; când cele două elemente se află în echilibru, actul ce rezultă nu ni se pare nici plăcut, nici neplăcut. Dacă ar exista o fiinţă cu o natură simplă, aceeaşi activitate ar fi pentru ea totdeauna cea mai plăcută. Dar, pentru noi "schimbarea în toate ne este plăcută" din cauza unei laturi rele a naturii noastre; căci, la fel cum omul rău este schimbător, şi natura care are nevoie de schimbare este rea, ea nefiind bună pentru că nu este simplă.

citat celebru din Euripide
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, pentru că în suflet-care este partea cea mai bună a omului, mai degrabă care este omul însuşi-au fost chipul şi asemănarea. Chipul după raţiune, asemănarea după iubire;chipul după cunoaşterea adevărului, asemănarea după iubirea virtuţii. Chipul după ştiinţă, asemănarea, după substanţă. Chipul pentru că totul este în el după înţelepciune;asemănarea pentru că este una şi simplă după esenţă. Chipul, pentru că este raţional, asemănarea, pentru că este spirituală; chipul corespunde figurii, asemănarea naturii.

citat din Avicenna
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două-trei

Două dimineţi:
Un soare.
Trei dorinţe
La picioare.

Două căşti:
O melodie.
Două mâini:
O veşnicie.

Trei păreri:
O ipoteză.
Două inimi
O viteză.

Două guri:
O nostalgie.
Două vieţi:
O bucurie.

Trei minute:
O pendulă.
Trei motive:
O credulă.

Două stele:
O poveste.
Trei săruturi
La ferestre.

poezie de Gabriela Chişcari (9 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care nu ştie, dar nu ştie că nu ştie, este periculos - să te fereşti de el; Omul care nu ştie, dar ştie că nu ştie, este neputincios - ajuta-l, învaţă-l să ştie; Omul care ştie, dar nu ştie că ştie, este adormit - trezeşte-l; Omul care ştie şi ştie că ştie, este înţelept - urmează-l!

proverbe sanscrite
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picături de poezie

Picături de poezie

Dacă ai pune frunza
să facă poezie,
atunci frunza
cu ce oare ar scrie?
Nu ştie nici ramul,
nici codrul nu ştie
în freamăt şi-n valmă,
cu ce oare frunza ar scrie
când iată, aproape-i de toamnă.

Dacă ai pune iarba
să facă poezie,
atunci iarba
cu ce oare ar scrie?
Nu spune cuvinte,
creşte, se ofileşte,
se frânge-n două,
cu ce oare iarba ar scrie
când uite, vara trece
şi nu mai plouă.

Dacă ai pune steaua
să facă poezie,
atunci steaua
cu ce oare ar scrie
de acolo, din nemurirea ei?
Numai Dumnezeu ştie
care-a facut-o ca pe noi din iubire
şi din dor de poezie.

Dacă ai pune Fiul Lui
să facă poezie,
atunci Fiul de pe cruce
cum şi-ar scrie poezia?
Nu ştie nici Maica Preacurată Maria,
nu ştie nici Pilat
cel pe mâini spălat,
nici Baraba cel vorbăreţ,
nu ştiu nici oştenii romani
care fac de pază
şi se-ncălzesc la foc.
Ştiu însă totul
cele doua cuie
bătute în palme,
dar ele nu pot scrie
din care şi ani mai cad
picături de poezie.

Inviato dall'app Tiscali Mail.

poezie de Iurie Bojoncă (2021)
Adăugat de Iurie Bojoncă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Usturoi stricat

Pentru că râvneşti o amărâtă de smochină dintr-un pom oarecare,
tu nu sesizezi grădina;
nu întâlneşti femeia fermecătoare.
Te amuzi cu o hoaşcă slută.
Felul în care te supune mă face să plâng,
gura ei urât mirositoare, suta ei de gheare,
felul cum îşi apleacă peste streaşina casei capul să te strige;
smochină searbădă, zbârcită, goală
ca o căpăţână de usturoi stricat.
Te ţine strâns de centură,
chiar dacă în trupul ei
nu se află flori şi nici lapte.
Moartea îţi va deschide ochii
şi vei vedea ceea ce este faţa ei: solzi de pe spinarea
unei şopârle negre. Gata cu sfaturile.
Lasă-te în tăcere atras
de chemarea adâncă şi intensă a ceea ce înseamnă cu adevărat iubire.

poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui măgar

Un măgar, precum se ştie,
Chiar de-i ţii o liturghie,
De-l vei duce şi la Mecca,
De-i citi-vei din Seneca,
Dacă-l duci la facultate,
Să-i predea minţi luminate,
Sau îi ţii oricât morală,
Ori îi dai o ciomăgeală,
Orice-ai face, orice-ai spune,
Tot măgar rămâne!...

poligramă de George Budoi din Aforisme şi epigrame despre măgari şi măgării (27 iulie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul face parte din Jocul Divin. Totul este Divinul. Totul apare şi este jocul Lui. Dar, dacă tu rămâi ancorat în ceea ce este trecător, temporar, schimbător, atunci vei cunoaşte suferinţa. Vei avea sentimentul de pierdere - viaţa, moartea, boala, toate aceste lucruri, vor deveni pentru tine concepte puternice. Dar, dacă rămâi ca şi Conştiinţa însăşi, vei vedea că totul trece.

Mooji în Învăţătura înţelepţilor
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate bunurile care sunt supuse sorţii devin rodnice şi plăcute dacă cel ce le ţine în stăpânire se are şi pe sine în stăpânire şi nu este în voia lucrurilor. Este o greşeală, să te gândeşti că soarta te lasă să ai ceva bun ori ceva rău: ea ne dă plămada pentru bine şi pentru rău şi temeiurile a ceea ce va deveni pentru noi un rău sau un bine. Spiritul este mai puternic decât orice soartă, rânduieşte de la sine lucrurile într-o direcţie ori într-alta şi este cauza propriei sale fericiri ori nefericiri. Dacă este rău, le întoarce pe toate în rău, chiar şi ceea ce părea să fie cu totul bun;dacă este drept şi pur, îndreaptă relele sorţii, îndulceşte greutăţile şi necazurile şi ştie să le îndure, iar pe cele potrivnice le acceptă cu tărie şi curaj.

Seneca în Scrisori morale către Lucilius
Adăugat de Traian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerii au pasiuni puternice şi tendinţa de a şi le satisface chiar şi într-un mod nechibzuit. Au sângele fierbinte şi sunt iuţi la mânie. Datorită dragostei lor faţă de onoare nu pot suferi să fie jigniţi şi se indignează dacă li se pare că n-au fost trataţi cum se cuvine. Ţin prea puţin la bani pentru că n-au învăţat încă ce înseamnă să fii lipsit de ei. Au principii foarte înalte, pentru că viaţa nu i-a umilit încă, sau pentru că nu s-au deprins încă cu inevitabilele ei îngrădiri. Ar prefera să facă mai degrabă fapte nobile decât altele folositoare. Vieţile lor sunt orânduite mai degrabă după sentimente decât după raţiune. Ei cred că ştiu totul şi sunt absolut siguri de asta. De fapt, tocmai de aceea ei fac lucrurile într-o măsură prea mare.

citat celebru din Aristotel
Adăugat de Emil Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu repet la vioară o zi, ştiu doar eu; după două zile, află şi criticii; după trei zile, ştie şi publicul.

citat din Jascha Heifetz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inés (Ieşindu-i în întâmpinare): Eduardo!... Eduardo!
Eduardo: Inés, viaţa mea!
Inés: La ora asta se vine?!
Eduardo: Întotdeauna vin la două. (Cu un ton smerit.)
Inés: Şi acum e trei.
Eduardo (Arătându-i ceasul): E două fără un sfert. Vrei să te convingi? (Arătă spre ceasul de pe şemineu) Uite, şi ăsta arată aceeaşi oră.
Inés (jignită): Mă rog, mă rog: ai dreptate. Ce iubit delicat, care se târguieşte cu mine pentru fiecare minut! Oricând i se pare prea devreme să vină şi totdeauna târziu, când trebuie să-şi ia rămas bun de la Inés a lui; iar bătăile inimii şi le programează după tic-tac-ul cronometrului său!
Eduardo (Rugător): Inés!
Inés: Du-te... Du-te... Nu e încă ora două... Mai sunt cinsprezece minute... Du-te pe strada San Jeronimo; faci o plimbare căscând gura la trecători şi la două fix te întorci.
Eduardo: Inés!
Inés: Păi dacă asta e ora la care vii de obicei! Asta ar mai lipsi! Ce-ar spune Observatorul Astronomic dacă ai sosi în avans?
Eduardo: Iartă-mă, pentru numele lui Dumnezeu!... Am greşit.

replici din piesa de teatru Sau nebunie, sau sfinţenie, Actul I, Scena a 5-a, scenariu de Jose Echegaray (1877)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care este pesimist înainte de 48 de ani ştie prea multe; dacă este optimist după această vârstă, înseamnă că ştie prea puţin.

citat celebru din Mark Twain
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este mult mai deştept decât Dumnezeu, el ştie totul despre bine şi rău, corect sau greşit, superior şi inferior, păcat şi virtute. Dumnezeu nu ştie nimic despre toate acestea. DUMNEZEU DOAR EXISTĂ.

citat din Swami Muktananda
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai măgar măgar este acela care nu se crede măgar...

citat celebru din La Fontaine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

plăcere

Plăcerea este muzica armoniilor interioare; simţurile nu sunt decât instrumentele care sună fals în contact cu un suflet degradat. Cei răi nu pot simţi nimic, pentru că nu pot să iubească nimic. Pentru a iubi trebuie să fii bun. Pentru ei, deci, totul este pustiu şi li se pare că natura însăşi este neputincioasă, pentru că ei sunt neputincioşi; blasfemiază totul pentru că nu se bucură de nimic: dacă mângâie, veştejesc, dacă beau, se îmbată, dacă se trezesc, se plictisesc de moarte. Aşa vor trăi sau mai degrabă vor muri în fiecare zi cei care calcă legea şi datoria pentru a deveni sclavii fanteziilor lor. Lumea şi eternitatea sunt inutile celui care este inutil lumii şi eternităţii.

definiţie clasică de Eliphas Levi în Cheia marilor mistere
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un măgar rămâne tot măgar, chiar dacă Îl poartă în spate pe Iisus.

aforism de George Budoi din Măgarii şi măgăriile în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (17 iulie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf pentru un măgar

Aici zace un măgar,
Decedat de prea mult har!
Dormi în pace! Zice-ţi-aş,
Că mai ai şi azi urmaşi.

epitaf epigramatic de Ion Nijloveanu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

A te mira de toate este, desigur, o prostie, şi a nu te mira de nimic e mult mai frumos şi, cine ştie de ce, este recunoscut de bonton. Dar e prea puţin probabil să fie aşa în realitate. După părerea mea, a nu te mira de nimic e o prostie mult mai mare decât a te mira de toate. Pe deasupra, a nu te mira de nimic e aproape acelaşi lucru cu a nu stima nimic. De fapt, prostul nici nu ştie să stimeze.

Dostoievski în Jurnal de scriitor (1873)
Adăugat de Iorgu Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!