Ce sa fac, Utnapistim, încotro să mă duc? Un demon a pus stăpânire pe trupul meu; în camera în care dorm locuiește moartea, și oriunde aș pleca moartea e lângă mine!
în Epopeea lui Ghilgameș
Adăugat de Hecate

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
La moartea unui mincinos
Mincinos până să moară,
Eu îi vreau moartea eternă,
Ca să nu mă mintă iară,
Dorm cu urna lui sub pernă.
epigramă de Paul Constantin (18 august 2008)
Adăugat de Paul Constantin

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu am cu Moartea întâlnire [I have a rendezvous with Death]
Eu am cu Moartea întâlnire
Pe-o baricadă disputată,
Căci primăvara vine îndată,
Miros de meri se înalță-n sus.
Eu am cu Moartea întâlnire,
Când zilele au cam apus.
Poate de mână mă va lua
Ca să mă ducă-n lumea sa
Suflul să-mi ia și-a mea privire
Dar s-ar putea să o ignor,
Eu am cu moartea întâlnire
Pe-un deal abrupt, necruțător,
Când primăvara va veni
Și pe imaș doar flori vor fi.
O, Doamne, dar ar fi mai bine
Să dorm pe-o pânză de velură,
Unde Iubirea strâns mă ține
Puls lângă puls, gură la gură,
Și unde ador să mă trezesc.
Dar am cu Moartea întâlnire
La miezul nopții, e firesc,
Când primăvara-mi dă de știre.
Mi-am dat cuvântul și-l cinstesc
Și la-ntâlnire nu lipsesc.
poezie de Alan Seeger, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce nu știe moartea despre mine e partea pe care dorm, nu întotdeauna aceeași...
Teodor Dume în Temnița de sub rană (2017)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce nu știe moartea despre mine e partea pe care dorm, niciodată aceeași.
aforism de Teodor Dume din Umbre și cercuri (2018)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Ceea ce nu știe moartea despre mine e partea pe care dorm, nu întotdeauna aceeași.
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

|Ceea ce nu știe moartea despre mine e partea pe care dorm, nu întotdeauna aceeași.
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea există, viața e aici, moartea e dincolo. Eu sunt aici, nu dincolo. Moartea nu mai era la polul opus vieții, ea era în mine, fusese întotdeauna în mine.
Haruki Murakami în Pădurea norvegiană
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea are miros. Moartea are gust. Moartea are culoare. Moartea are subiect.
Claudiu Ovidiu Tofeni în Alfabet din Viață (2009)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea este înfricoșătoare întrucât o privim ca pe ceva exterior, când de fapt ea este o stare lăuntrică; ea nu "vine să ne ia", nouă "ne vine" să murim. Asemănarea obișnuită dintre adormire și răposare vizează nu numai aspectele de suprafață, ci și senzațiile specifice, comune ambelor cazuri. Așa cum nu resimt somnul ca pe ceva străin și intrarea într-o altă stare de conștiință ca pe ceva radical diferit, ci ca pe o manifestare a unei nevoi care pune din ce în ce mai tare stăpânire pe mine, ca pe o slăbiciune care mă cuprinde și îmi înmoaie orice rezistență, orice capacitate de a mă opune, așa se întâmplă și cu moartea (evident, vorbesc de moartea "bună"). În acele momente vrei să fii lăsat să dormi, vrei să te duci să mori.
Horia Pătrașcu în Despre urât și alți demoni. Reflecții și exclamații (2005)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bum bum
hei el locuia departe foarte departe
în moartea unui pescăruș
eu eram cea care îi plimba moartea
îi dădeam senin și stânci și scântei
apoi am greșit și-am băut
cu moartea lui un cocktail
cu gust de mango și belle-arte
vă zic bărbatul acesta a murit
într-un ritm de tango
bărbatul acesta nu era
un bărbat propriu-zis
era ca un spic era copt și nebun
și galben și zemos
era și nu era frumos
era un bărbat mort care avea
farmec și sex era un bărbat
construit de lingviști
din cele mai noi cuvinte din dex
era sindromul meu convulsiv
și moartea lui mă lua în mâini
mă-mpărțea la toți ca pe niște pești
ca pe niște pâini
deveneam
o linie un punct în urma lui
arătam și n-arătam rău eram niște lapte
vărsat pe jos dintr-o cană
eram propria lui
capcană
nu
nu eram
decât o cameră
cu un singur
geam
o epicleză
moartea lui se urca pe o scară
inima lui se-auzea de-afară
bărbatul ăsta începea să trăiască
bărbatul ăsta urca la mine
la moartea mea
bărbatul acesta începea să iubească
lumina lui denatura trupul meu
trupul meu iluziona lumina lui
iluzia lui tocmai ieșea din duș și dușul
din ea
toate astea se întâmplau în engleză
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Votează moartea și e beată
dansează popi-n urma ei
Votează moartea ștampilată
cu două oase pe cercei.
Își bea din craniu fără lapte
morbida cafeluță rece
Votează moartea peste noapte
A nemișcat... Partidul Rece!
E bucuroasă și în dinte
sclipirea minții o apasă
Votează moartea cele Sfinte
Votează moartea Sfânta Coasă!
Se dă agheazmă de pomană
Se dau în ceruri acatiste
Se-aplaudă pe sub sutană
Votează morții de pe liste.
Acum că moartea a plecat
Mă uit la coasă și la mine
Cu ce partid eu am votat?
De viață știu că nu-i a bine...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Moartea
e singura
Doamnă
cu care
nu voi avea
încotro
și-ntr-o ultimă
noapte
sau zi
ori poate
în ultimii
zori
o să mă culc.
Cu aceste cuvinte
chiar simt
cât de dincolo
de mine
deodată
eu urc.
poezie clasică de Gheorghe Ene
Adăugat de Girel Barbu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea din care lipsesc
ceea ce nu știe moartea despre mine
e partea pe care dorm
nu întotdeauna aceeași
de altfel a devenit o plăcere
să păcălesc moartea
voi continua să mă trezesc
din când în când
o să mă întorc pe partea cealaltă
nu întotdeauna aceeași
când îmi va pipăi șoldul
senzațiile se vor amesteca și
dezorientată va privi
înspre partea din care lipsesc
nu întotdeauna aceeași
poezie de Teodor Dume (2017)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe viața mea
E moartea vecină cu mine
Stă c-un etaj mai sus
Asta n-o spun ca să mă laud
Că sunt vecin cu moartea
Ci doar că stau la bloc.
Eu am aflat sunetul vieții:
Viața
Și-al morții:
Moartea
Stau supraetajate
Într-un bloc turn.
Moartea e mai săracă
Pensionară,
Văduvă
Și fără apometre
Sau repartitoare.
Și-a tăiat și căldura:
N-are teamă că moare.
M-a chemat de curând
Să-i bat în cuie un geam
Și m-am dus
Nu mi-e rușine s-o spun.
Că va veni o zi
Când moartea va veni
În vizită la mine
Să mă ia pe la ea
Și mă voi duce...
Nu v-o spun să mă laud
Că voi muri
Ci doar că trăiesc
V-o spun sincer,
Pe viața mea.
Moartea stă pe viața mea.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Examen la ușa pântecelui
Cine-i proprietarul acestor piciorușe uscate! Moartea.
Cine-i proprietarul acestei fețe primitive, pârlite? Moartea.
Cine-I proprietarul acestor plămâni încă în funcțiune? Moartea.
Cine-i proprietarul acestui veșmânt de mușchi? Moartea.
Cine-i proprietarul acestor nervuri nevorbitoare? Moartea.
Cine-i proprietarul acestor creieri labili? Moartea.
Al acestui sânge unsuros? Moartea.
Ai acestor ochi prea puțin eficienți? Moartea.
Al acestei micuțe limbi vicioase? Moartea.
Al acestei repetabile insomnii? Moarea.
Oferit, furat sau păstrat în așteptarea judecății?
Păstrat.
Cine-i proprietarul acestui pământ pietros, bătut de vânturi? Moartea.
Cine-i proprietarul întregului spațiu? Moartea.
Cine-i mai puternic decât speranța? Moartea.
Cine-i mai puternic decât voința? Moartea.
Mai puternic decât iubirea? Moartea.
Mai puternic decât viața? Moartea.
Dar cine-i mai puternic decât moartea?
Evident, eu.
Ai permisiunea să treci, cioară.
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi moartea
De-ar fi moartea neagră, sexy,
Filiformă și-ndrăzneață,
Imposibil... să nu cânte
Un cocoș, în dimineață.
De-ar veni, doar c-o năframă
Și-o cagulă transparentă
N-ai lăsa-o... să aștepte,
La cât e... de insistentă.
De-ar putea fi... Ea... ispita,
Mărul tatuat sau floare,
Surâzând... ca ipocrita
Șarpelui... a provocare.
De-ar fi moartea, poate nu e,
Enigmatică și dulce
Ar pleca pe înserate,
Toți cocoșii să se culce.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă mine
Hai cu mine, dar nu-mi arăta drumul,
Hai lângă mine, din doi să devenim unul.
Stai cu mine, dar nu mă întreba nimic,
Stai lângă mine, ascultă și ceea ce nu zic.
Rămâi, chiar și atunci când timpul trece prin noi,
Ne lasă goi și dezgoliți de nevoi.
Așteaptă cu mine, tot ce nu poate fi așteptat
Așteaptă lângă mine, clipa unui sărut furat.
Cheamă-mă lângă tine, când ești doar jumătate,
Piesa perfectă, pentru a fi o unitate în toate.
Lângă mine, se deșiră și timpul,
Nu pleca, îți voi spune mai târziu motivul...
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Camera obscură
prima a fost virgula
o frunză bătută de soartă
apoi a fost punctul
un pom plin de frunze vii
deabia atunci negenerația
adică acei oameni care n-au timp
s-a ofilit în moalele capătului
și m-a lăsat să-i văd moartea
camera obscură în care se fixează memoria
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Europa întreagă duhnește a moarte. Universitățile europene propovăduiesc moartea. Cărturarii europeni descriu moartea. Oamenii de știință europeni fac moartea nemuritoare. Politicienii europeni lucrează pentru moarte. Dascălii europeni sădesc moartea în sufletele tinerilor. Imperialiștii europeni răspândesc moartea în întreaga lume. Revoluționarii europeni poartă stindardul morții. Europa modernă este sinonimă cu moartea. Nu vrea să știe de viața de după moarte.
citat din Sfântul Nicolae Velimirovici
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă totul s-ar sfârși cu moartea noastră, atunci moartea ar fi o soluție pentru cei răi care și-ar scăpa cu o lovitură nu numai trupul, ci și sufletul lor, cu toată răutatea din ei. Dar, pentru că sufletul este nemuritor, evident, nu există scăpare de răul de care se tem. De aceea răii trebuie să se gândească la judecata de apoi.
citat celebru din Socrate
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!