Roberto: Ai cui sunt ochii ăştia, ai mamei sau ai tatălui tău?
Soledad: Ai mei... cred.

replici din romanul Aripile zorilor de Cezar Cătălin Viziniuck (2007)
Adăugat de Cezar Cătălin Viziniuck
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul spre glorie este pavat cu eşecuri.

Cezar Cătălin Viziniuck (2009)
Adăugat de Cezar Cătălin Viziniuck
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic şi nimeni nu poate distruge imaginea oraşului mort în nopţile de iarnă, geroase...

Cezar Cătălin Viziniuck (3 ianuarie 2003)
Adăugat de Cezar Cătălin Viziniuck
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soledad

Bate ploaia în fereastră
Vin corsarii de mă prad'
În chilia mea albastră,
Te quiero Soledad

Şi ascult cum cântă-ntruna
Doru-n mine de nomad
Ploile curgând ca runa
Te quiero Soledad

Noaptea viscolul cum sapă
Apele ce nu mai scad
Că s-a-nchis ultima trapă,
Te quiero Soledad

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te quiero Soledad

Bate ploaia în fereastră
Vin corsarii de mă prad'
În chilia mea albastră,
Te quiero Soledad

Şi ascult cum cântă-ntruna
Doru-n mine de nomad
Ploile curgând ca runa
Te quiero Soledad

Noaptea viscolul cum sapă
Apele ce nu mai scad
Că s-a-nchis ultima trapă,
Te quiero Soledad

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea de graţie

Mi-e frig,
dar
starea de graţie
există, în mine
peste tot.

poezie de Cezar Cătălin Viziniuck (decembrie 2009)
Adăugat de Cezar Cătălin Viziniuck
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât viaţa, cât şi moartea sunt ale mele.

Cezar C. Viziniuck în Măsura timpului
Adăugat de Laura Cristescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vasile: Îmi va fi bine însurat?
P. Ioan: Depinde.
Vasile: Depinde de ce?
P. Ioan: De cu cine te însori.

replici din Călugărul, scenariu de Cezar Cătălin Viziniuck (2009)
Adăugat de Cezar Cătălin Viziniuck
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebare

Când între ochii noştri e pace
Şi din priviri putem ca cerul să-l avem
Atunci îţi voi scrie despre iubirea care tace
Şi vom putea iubi sublimul în tandem

Mă las cuprins de o îndoială a firii
În lupte lungi pe câmpu-nzăpezit
Eu cred. Tu crezi în patima iubirii
Dar oare pe noi cine ne-a iubit?

poezie de Cezar C. Viziniuck
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soledad

Bate ploaia în fereastră
Vin corsarii de mă prad'
În chilia mea albastră,
Te quiero Soledad

Şi ascult cum cântă-ntruna
Doru-n mine de nomad
Ploile curgând ca runa
Te quiero Soledad

Noaptea viscolul cum sapă
Apele ce nu mai scad
Că s-a-nchis ultima trapă,
Te quiero Soleda

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastrul suprem

Nu marea
Nu cerul
Ci ochii tăi sunt reflectaţi
În cer
În mare
Albastrul ochilor tăi
E adevărul adevăratului albastru
Dacă tu nu ai fi
Marea ar fi cenuşie
Cerul ar fi cenuşiu
Iar soarele ar fi lipsit de lumină
Şi pământul s-ar scurge
Ca plumbul topit în univers
Dând naştere unei căi al uitării

poezie de Cezar C. Viziniuck
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura bogăţie a unui scriitor este imaginaţia.

citat din Cezar C. Viziniuck
Adăugat de Laura Cristescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria şi Marea

Dacă aş fi fost o mare
Iar tu o insulă
Mi-aş fi înălţat mareea
Să-ţi sărut gura

poezie de Cezar C. Viziniuck
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moartea unei fiinţe dragi

Iubito,
îţi dormi somnul cel de veci.
Eşti moară... moartă...
o ce cuvânt îngrozitor...
trăieşti doar în amintirea mea...
vei deveni tot mai palidă
până când umbrele întunecate şi reci
mă vor chema şi pe mine.

Iubito dragă,
este prima ta infidelitate,
căci nu m-ai luat şi pe mine cu tine.

Ascultă-mă pentru ultima dată:
îţi jur credinţă...
fidelitate faţă de mine însumi,
aşa cum ţi-ai dorit.

Ah, iubito dragă...
nu...
să nu-ţi dormi somnul cel de veci
de una singură.
Sufletul meu... inima mea,
te va însoţi...

poezie de Cezar Cătălin Viziniuck (2 decembrie 2000)
Adăugat de Cezar Cătălin Viziniuck
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sângele mamei şi tatălui e scump, pământul şi apa patriei sunt dulci.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirile nu mai sunt

liniile cuvântului se instalează în mine
precum pasărea-n cuib
nu mai sunt iubirile cum erau
nici oameni nu mai sunt
corăbiile sau prins în furtuna sângelui
şi noi ne înecăm încet-încet

mi-am prins degetele în cleşti
acum trag unghiile se rup
rămâne doar carne şi un veşnic vierme
ce roade

iubirile nu mai sunt cum erau
iubirile nu mai sunt deloc
s-au stins odată cu degetele care
rămase fără unghii şi carne
se mai ţin de corp printr-o singură viţă vie

poezie de Cezar C. Viziniuck din Luceafărul (30 martie 2016)
Adăugat de Laura Cristescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna am simţit că sunt evreu. Este un sentiment ce vine din mine. În acelaşi timp, simt că sunt un evreu român şi rus, pentru că strămoşii din partea tatălui meu erau din Kiev, iar cei din partea mamei din Iaşi, ceea ce înseamnă că iubesc mămăliga, dar şi borşul şi votca. Cred că există un umor specific de care m-am simţit întotdeauna legat, un umor unic în felul lui. Am un simţ al umorului evreiesc.

citat din Dustin Hoffman
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să presupunem că limba corespunde tatălui, cele două buze mamei, şi cuvântul copilului; atunci, ceea ce dă tatăl mamei, acesta e cuvântul care vitalizează, care animă.

citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnalul unui sinucigaş ratat

Sunt nebun şi văd visele reale
Aşa am văzut cândva o iubire
Am întâlnit-o întâmplător
Pe culmile mării
Am iubito
O iubesc

Iluziile erau plăcute
Reale
Acum realitatea e o
Blestemată iluzie
- Şi muncim -
Şi muncesc pământul umil
Învăţ de la el sa rabd toată durerea
Să devin
O crizantemă în mâinile tale
Iubire sublimă
La capăt de chin
Când pământul îmi va da
O ultimă îmbrăţişare

poezie de Cezar C. Viziniuck
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul dintre marile "păcate" ale lumii contemporane este nesimţirea. Părintele Cleopa spunea (şi avea dreptate!) că nu este păcat mai mare decât acela de a fi nesimţitor la suferinţele altora, de a trece pe lângă suferinţă fără niciun fel de strângere de inimă. Mi-a rămas în minte această observaţie. Acum sunt convins că nesimţirea celuilalt este un lucru foarte "greu" pentru un suflet alcătuit cum trebuie. Şi mai cred că în asta constă originea răului contemporan în cazul mizeriei prin care trec unele familii agresate (tatăl îi scoate ochii mamei, mama îi aruncă tatălui apă fierbinte pe cap, copii bătuţi îngrozitor).

Constantin Romanescu în ziarul Lumina, interviu (10 ianuarie 2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De păcatul mamei şi tatălui, copilul e-ntrebat.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!