A fost un timp în care am condus soldaţii în luptă, gândindu-mă că-mi fac datoria ca patriot rus. Până la urmă am înţeles că am fost înşelat, că poporul avea nevoie de pace... De aceea, cariera mea militară a trebuit să înceteze. Fără nicio remuşcare, am putut să mă reîntorc la ocupaţia mea favorită, munca pe câmp.

Alexandr Vasilevski în memoriile sale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am decis să devin ofiţer pentru a începe o carieră militară. Încă mai doream să devin agronom şi să lucrez într-un colţ îndepărtat al Rusiei după război. Nu puteam crede că ţara mea se va schimba iar eu nu.

Alexandr Vasilevski în Problema întregii vieţi (1978)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jean-Luc Picard: Mi-au luat tot ce eram. M-au folosit să ucid şi să distrug şi nu i-am putut opri. Ar fi trebuit să-i pot opri. Am încercat. Am încercat din răsputeri. Dar nu am fost destul de puternic. Nu am fost destul de bun. Ar fi trebuit să fiu capabil să-i opresc. Ar fi trebuit... Ar fi trebuit.
Robert Picard: Aşadar... fratele meu e o fiinţă umană până la urmă. Ai să-ţi aduci aminte de asta multă vreme, Jean Luc. Multă vreme.

replici din filmul serial Star Trek: Generaţia următoare
Adăugat de Cerchez Elena-Alina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţirea de o vârstă

Totul ar fi trebuit să fie sfere,
dar n-a fost, n-a fost aşa.
Totul ar fi trebuit să fie linii,
dar n-a fost, n-a fost aşa.
Ar fi trebuit să fii un cerc subţire,
dar n-ai fost, n-ai fost aşa.
Ar fi trebuit să fiu un romb subţire,
dar n-am fost, n-am fost aşa.

Iarbă, pietre, arbori, păsări,
voi sunteţi cu totul şi cu totul altceva.
Mă privesc, m-aud, m-adulmec
şi îmi pare că visez.

Totul ar fi trebuit să fie sfere,
dar n-a fost, n-a fost aşa.
Totul ar fi trebuit să fie linii,
dar n-a fost, n-a fost aşa.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cassius Hueffer

Mi-au dăltuit în piatra funerară cuvintele:
"Viaţa lui a fost blândă, elementele care îl alcătuiau astfel amestecate
Încât natura putea, mândră, declara întregii lumi:
Acesta a fost un om."
Acei care mă cunoşteau, zâmbeau
În timp ce citeau această retorică goală.
Epitaful meu ar fi trebuit să fie
" Viaţa nu a fost blândă cu el,
Elementele care îl compuneau erau astfel amestecate
Încât viaţa lui a fost o luptă
În care el a fost cel măcelărit".
Cât am trăit, nu m-am putut împăca niciodată cu vorbele mincinoase,
Iar acum, mort, trebuie să mă supun unui epitaf
Engravat în piatră de un tâmpit.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa meschină

Dacă-ai crezut c-ar fi putut să fie
Ceva mai mult decât ce-a fost, te-ai înşelat!...
N-a fost decât un început de nebunie,
De care-ntâmplător ne-am vindecat!...

N-a fost decât un zbor de triolete
Pe care un poet le-a scris în vis,
În cinstea celei mai frumoase fete,
Şi-a-nnebunit de'ndată ce le-a scris!...

N-a fost decât ce nu se poate spune
Decât cu ochii-nchişi şi pe-nnoptat,
În ritmul unui început de rugăciune
Pentru iertarea primului păcat!...

N-a fost decât ce-a trebuit să fie,
Şi, dac-a fost cu-adevărat ceva,
N-a fost decât un strop de veşnicie
Desprins dintr-un meschin "et caetera!"...

poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am atacat niciodată pe nimeni. Poporul românesc n-a lovit niciodată prin spate şi nu şi-a dezlănţuit niciodată cuvântul sau fapta fără măsură. Poporul românesc n-a cotropit niciodată un pământ străin şi n-a atins nicio brazdă fără drept şi fără luptă. Pentru el, cuvântul a fost totdeauna sfinţit. Şi el a ştiut răspunde de veacuri la prietenie, cu frăţietate şi la înţelegere, cu recunoştinţă.

citat clasic din Ion Antonescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă negativă

N-a fost nimic din ce-a putut să fie,
Şi ce-a putut să fie s-a sfârşit...
N-a fost decât o scurtă nebunie
Ce-a-nsângerat o lamă, lucioasă, de cuţit!...

N-am fost decât doi călători cu trenul,
Ce ne-am urcat în tren fără tichete
Şi fără nici un alt bagaj decât refrenul
Semnalului de-alarmă din perete!...

Dar n-am putut călători-mpreună...
Şi fiecare-am coborât în câte-o gară,
Ca două veveriţe-nspăimântate de furtună -
Furtuna primei noastre nopţi de primăvară!

Şi-atâta tot!... Din ce-a putut să fie,
N-a fost decât un searbăd început
De simplu "fapt divers", ce nu se ştie
În care timp şi-n care loc s-a petrecut!...

poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Deci, te ascult: Ce altceva mai ai să-mi spui?
Lucian: În legătură cu tânărul acela, Mihai...
Traian: Ce-i cu el? Deci, l-ai condus până acasă.
Lucian: Da; iar în drum spre casă ne-am oprit la o patiserie. Am discutat mult împreună. Îmi place băiatul. E tare simpatic şi ambiţios. Dumneavoastră ştiaţi că a avut o carieră sportivă impresionantă, la care de curând a renunţat?! Timp de mai mulţi ani a fost campion la lupte, la arte marţiale sau cam aşa ceva; normal, la juniori, dar a fost chiar şi campion mondial...
Traian: Aşa-i; parcă ştiam. Mihai Ristea; scrie în fişa lui personală.
Lucian: În cea pe care am văzut-o eu, nu!
Traian: Ai dreptate; în aceea, nu. Acolo au fost trecute doar datele care ne interesează pe noi, iar cariera sportivă n-are nici o legătură cu astronomia, cu ştiinţa, în general.
Lucian: Dar nu e ceva de neglijat.
Traian: Bineînţeles, nu-i!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lol este tăcută în viaţă pentru că ea a crezut, timp de o clipă, că acest cuvânt ar putea să existe. În lipsa acestui cuvânt ea tace. Ar fi fost un cuvânt-absenţă, un cuvânt-gaură, scobit în centrul său de o gaură, de gaura aceea în care toate celelalte cuvinte ar fi fost îngropate. Nu ar fi putut să fie pronunţat, dar ar fi putut fi făcut să răsune. Imens, fără sfârşit, un gong vid, i-ar fi reţinut pe cei ce voiau să plece, i-ar fi convins de imposibil, i-ar fi asurzit la orice alt cuvânt decât el... Lipsind, cuvântul acesta, le deteriorează pe toate celelalte, le contaminează, este de asemenea câinele mort de pe plajă în mijlocul amiezii, gaura aceea de carne. Cum au fost găsite celelalte?

Marguerite Duras în Extazul Lolei V. Stein (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pare că eu am fost tot timpul înaintea timpului meu. A trebuit să aştept 19 ani până când cascada Niagara a fost valorificată cu sistemul meu, 15 ani până la invenţia primară a wireless-ului pe care eu am dat-o lumii în 1893, şi care au fost aplicate universal...

citat clasic din Nikola Tesla
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Godwin James

Harry Wilmans! Tu, care ai căzut în mlaştină
Lângă Manila urmând drapelul,
Nu ai fost schilodit de măreţia unui vis
Sau distrus de o munca lipsită de roade,
Sau adus în pragul nebuniei de ispitile lui Satan;
Nu ai fost tormentat de aprinse iritări nervoase
Şi nici nu a trebuit să-ţi înduri rănile până la bătrâneţe.
Nu ai răbdat de foame, pentru că guvernul a avut grijă să te hrănească.
Tu nu ai suferit şi în acelaşi timp continuat să îndemni "înainte"
Armata pe care o conduceai
Împotriva unui adversar ale cărui zâmbete batjocoritoare
Erau mai ascuţite decât baionetele.
Tu nu ai fost sfârtecat
De bombe invizibile.
Tu nu ai fost respins
Tocmai de către cei pe care îi apărai.
Nu ai mâncat pâinea fără gust
Plămădită din proasta alchimie a idealurilor măcinate.
Tu te-ai dus la Manila, Harry Wilmans,
În timp ce eu m-am înrolat în oastea zdrenţuită
A celor cu ochi luminoşi, a celor însetaţi de divinitate,
A celor care s-au înrolat cu entuziasm sub steagul Impărăţiei Cerurilor
Şi care au fost fost siliţi să se retragă
Bolnavi şi înfrânţi, înlăcrimaţi şi cu credinţa sfâşiată.
Tu şi cu mine, Harry Wilamans, am căzut
Fiecare în felul lui, fără a deosebi
Ceea ce este bine de ceea ce este rău, înfrângerea de victorie,
Fără a cunoaşte faţa care zâmbeşte
În spatele măştii demoniace.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu toate că universul pare aproximativ la fel pretutindeni în spaţiu, cu siguranţă se schimbă în timp. Acest fapt a fost înţeles abia la începutul secolului XX. Până atunci se considera că universul e în esenţă constant în timp. El ar fi putut exista de un timp infinit, dar aceasta părea să conducă la concluzii absurde. Dacă stelele ar fi radiat de un timp infinit, ele ar fi încălzit universul până la temperatura lor. Chiar şi noaptea, întreg cerul ar străluci ca Soarele – în orice direcţie am privi, am întâlni fie o stea, fie un nor de praf, care ar fi devenit, prin încălzire, la fel de fierbinte ca stelele.

Stephen Hawking în Universul într-o coajă de nucă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsătoria din zilele noastre este munca diabolică a bisericii creştine. Privită fără pasiune şi prejudiciu, legile căsătoriei din prezent sunt absolut imorale. Se presupune că legile căsătoriei de azi au fost scrise pentru protejarea familiei, dar au condus de fapt la declinul numărului membrilor familiilor. După război... se va înceta forţarea monogamiei asupra unei omeniri imorale. SS şi eroii acestui război vor avea privilegii speciale. Vor avea dreptul imediat de a avea o a 2-a soţie, care va fi considerată la fel de legitimă ca şi prima. Permisiunea de a avea două soţii va fi un semn al distincţiei.

citat din Heinrich Himmler (3 mai 1943)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce om mai este şi Degas! Toţi prietenii l-au părăsit; am fost printre ultimii care au trebuit să plece, chiar dacă nu am putut să stau până la sfârşit.

citat clasic din Auguste Renoir
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un om şi omul ăsta avea un măgar, care de ani şi ani tot cărase la moară saci cu grăunţe. Dar de la un timp bietului dobitoc i se împuţinaseră puterile şi nu mai era bun de nicio treabă. De aceea, stăpânul lui se gândi într-una din zile că n-ar mai avea niciun rost să strice pe el bunătate de nutreţ. Măgarul pricepu însă că nu-l aşteaptă vremuri prea bune şi, fără să mai adaste, îşi luă tălpăşiţa spre oraşul Bremen. Nu ştiu de unde-i venise-n gând că acolo s-ar putea face muzicant al oraşului.

începutul de la Muzicanţii din Bremen de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Julian Scott

Până la sfârşitul zilelor mele,
Adevărul altora a fost pentru mine minciună;
Legea celorlalţi a fost pentru mine fărădelege;
Cauzele morţii lor se constituiau pentru mine în motive pentru a trăi;
Ceea ce îi făcea să fie vii, pentru mine însemna moarte;
I-aş fi ucis pe cei salvaţi de ei,
Dar i-aş fi salvat pe cei ucişi.
Şi am văzut cum un zeu, dacă ar fi fost nevoit să locuiască pe pământ,
Trebuia să se conformeze situaţiei existente,
El n-ar fi putut trăi în lumea oamenilor
Şi merge umăr la umăr cu ei
Fără a avea continuu confruntări.
Pulbere pentru cei care se târăsc, cer pentru cei care zboară –
De aceea, o, suflete, ale cărui aripi au crescut mari,
Ia-ţi zborul, înalţă-te la soare!

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul absolut

rugăciunea voastră
cuvintele păcătoşilor
luptă pentru pace
pace mânjită cu sânge
pace mânjită cu viaţă

deţinem adevărul absolut
până unul începe să mintă
apoi minţim pe rând
până devine obicei
şi adevăr absolut

rugăciunea mea
cuvintele tuturor
mai puţin sfinţi
mai puţin aici
mai puţin dincolo

rugăciunea lor
cuvintele unuia singur
care a minţit din datoria
adevărului absolut

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vii şi pleci

Ai apărut în ploaia dintr-o toamnă
cu părul ud, pierdută-ntr-un oftat.
Te-am încălzit, şi-ai înţeles ce-nsemnă
sărutul nebunesc... dar ai plecat.

Ai fost, un timp, o stâncă-n vârf de munte,
sub soarele puternic, nemilos.
Eu ţi-am adus, coroană peste frunte,
un nor, o ploaie, însă... ce folos?

Ai fost pierdută... ţi-am fost regăsire,
ai fost o salcie... ţi-am dat un râu.
Eu am fost gând şi vânt, am fost iubire,
iar libertatea-ţi n-am ţinut-o-n frâu.

Te-am înţeles mereu şi, fără vrajmă,
ţi-am urmărit şi vechile poteci,
căci tu eşti peste tot la mine-n preajmă.
Eu te iubesc, dar ştiu că vii... şi pleci.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ales cariera de parfumier din vocaţie, a fost dorinţa mea dintotdeauna. Destinul îmi este favorabil prin şansa de a cunoaşte şi de a avea ca mentori cele mai ilustre nume asemenea lui Guy Robert (parfumurile Hermès, Rochas, Dior, Amouage). Tot graţie destinului, am acces liber la formulare originale foarte vechi şi mi-am putut perfecţiona tehnica. Tinerilor le doresc să fie perseverenţi pentru că este nevoie de sensibilitate artistică şi de solide baze tehnice a căror cultivare necesită foarte mult timp. Educaţia olfactivă începe la o vârstă fragedă. La fel şi mentoratul sau "master class". În această profesie nimic nu se improvizează.

citat din Octavian Coifan (20 aprilie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înviere

nicio pace
nicio zi n-au fost aşa
pe pământ

foc ce nu mistuie
dragoste ce nu cade

amintire este moartea
chiar de ar bate la uşă
chiar de ar mai striga

robii au fost dezlegaţi.

poezie de Alexandru Mărchidan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!