Proverbială

Vecina de lângă casă,
Tot spunând că n-o s-o facă,
Niciodată nu te lasă...
(Până când nu se dezbracă!)

epigramă de Nelu Vasile din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecina

Vecina de lângă casă
Ştie semnul ce i-l fac,
Niciodată nu mă lasă
Să beau singur ori să zac!

epigramă de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i adevărat că vecina de lângă casă niciodată nu te lasă! Pe mine mă mai lasă, din când în când...

aforism de Ananie Gagniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se zice că...

Vecina de lângă casă
Nicicând, cică, nu te lasă
Nu-i aşa! Eu nu-mi dau rând
Şi-s lăsat... din când în când!

epigramă de Ananie Gagniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecina de lângă casă

De vecina mea frumoasă
Cu un trup creat de zei,
Mă desparte doar o casă
Şi anume, casa ei.

epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tratament diferenţiat

Vecinul de lângă casă,
Când dau de necaz mă lasă.
Vecina, cum sunt mai breaz,
Mă tot cheamă la pârleaz.

epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iscusinţă

Vecina de lângă casă,
Zi de zi mai generoasă,
Care-n timp m-a remarcat
Şi-i vecina mea... de pat!

epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecina

Vecina de lângă casă
niciodată nu te lasă,
nici afară, nici în ploaie
că sufletul i se moaie,
nici în ploaie, nici afară,
că nu este prima oară...
N-o ignora pe vecină,
nu te duce la străină,
nu-ţi mai încerca norocul,
păstrează-i vecinei locul!
Ştii că drumul cel mai scurt
este drumul cunoscut,
de ce zgânderi tu pricina
când aproape ţi-e vecina?
Ea observă tot ce faci,
iar de-o-nşeli te bagă-n draci,
te blestemă şi descântă
de toţi dracii te frământă
din creştet până-n călcâie
şi numai ea te mângâie
cu smirnă şi cu tămâie.
Piticii pe creier zac,
fluturaşii în stomac,
te zbaţi şi te zvârcoleşti
linişte nu-ţi mai găseşti.
Până nu afli pricina
că ţi-a făcut vrăji vecina,
te usuci de te faci iască
şi intri-n boală câinească,
uiţi de lumea pământească,
şi credinţa creştinească,
laşi mândria bărbătească,
tradiţia strămoşească,
stai ca şuba pusă-n gard,
arzi ca flăcările-n iad,
iar de-ţi vine cea cu coasa,
îi dai bani, poţi să-ţi vinzi casa,
nu mai ai nicio scăpare,
urci pe mătura-i călare,
la vecina-i vindecare:
şi-atunci îi cazi în genunchi
să te vindece de junghi.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecina

Când nevasta nu-i acasă
(Fapt ce se întâmplă rar)
Rog vecina să mai iasă
Cel puţin la geam... măcar.

epigramă de Vasile Munteanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cimitire plutind

Mă lasă carnea
ce să zic!!?
Mă lasă ciorbă de om
Mă lasă umbră de umbră
de pom
mă lasă
ce sa zic!?
Mă lasă inima în drum
cu buzele noi
mă lasă
trupul mamei
mă lasă
tata lângă casă
mă lasă
şi nu-i pasă.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă!

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecinul

Vecinul de lângă casă
Niciodată nu te lasă.
Nevasta ta e mulţumită
Când la el e găzduită.

epigramă de Dumitru Delcă (21 august 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proces

Vecina ei o insultase
Spunând că n-are patru clase;
La tribunal s-a stins pricina:
Avea trei clase şi vecina!

epigramă de Traian Marcu din Antologia epigramei româneşti (G. Navarra)
Adăugat de N Gârleanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vasile Nelu, nu în VAN,
A scris câte-un catren pe an
Şi-aici, în carte, puse, deci,
Exact cât scrise: şaptezeci!

catren de Nelu Vasile din Înscris pe borna 70
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecinul de lângă casă...

Vecinul de lângă casă
Niciodata nu te lasă.
Dar e simplu, dragii mei:
Îi cer voie numai ei.

epigramă de Dan Norea din Epi...Gramatica / Partea II-a, Proverbe (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calitate

Vecina de lângă casă
E mereu misterioasă,
Cu răbdare şi cu-ncetuʼ
Mă atrage ca... magnetuʼ!

epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe lângă plăcinte de casă, pe lângă iepuri de casă, pe lângă papuci de casă există şi oameni de casă.

Teodor Mazilu în Elegie la pomana porcului (1976)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Milostenie de Dragobete

Vecina mea e bucuroasă,
O mai ajut la o adică.
Îi port de grijă lângă casă
Şi evident, de păsărică.

epigramă de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecina

Vecina mea, frumoasă-n toate,
Ce iese foarte rar din casă,
Mă enervează peste poate,
Că, din păcate-i... virtuoasă!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecina

Vecina - tipă voluptoasă,
Dar c-o pornire criminală,
Să dorm, o clipă, nu mă lasă...
C-aşa-i o moară comunală!

epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce fac azi?

Azi sunt pus pe băutură,
altceva nu fac nimic
şi aştept în bătătură
ca să-mi vină vreun amic.
Îl cinstesc cu ţuică fiartă,
vinul după ce mâncăm,
Cel de Sus, dacă mă iartă,
rugăciuni îi închinăm.
-Hai noroc şi ce-a zis Domnul,
pe toţi sfinţii-i vom cinsti,
dar, până ne-o prinde somnul,
bem chiar de ne-om chercheli.
Suntem oameni de-aventură
şi bem ţuica pusă-n ţoi,
vinul îl bem cu măsură,
dar... călare pe butoi.
Sfârâie carnea-n tigaie,
ţuica fierbe în ibric,
chiar azi am tăiat o oaie,
de vin... nu mai zic nimic!
Dar... ca să v-o spun p-a dreaptă,
c-avem ce mânca şi bea,
cine mi-e drag mă aşteaptă,
îi fac semn şi vine... ea!
Vecina de lângă casă
ştie semnul ce i-l fac,
niciodată nu mă lasă
să beau singur şi să zac!
Vine şi mă giugiuleşte,
mă pune-n pat, mă sărută,
pleacă, fin'că se grăbeşte,
nemâncată, nebăută.
Rămân singur cuc – năpasta! –
doritor şi oropsit,
m-oi ghiftui cu nevasta
... când vine de la prăşit
şi m-o găsi ostoit!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!