Oamenii se nasc prin durere. Sunt chinurile facerii.
Marius Dobrin în Dor, durere, dorință
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Multe afaceri trec prin chinurile facerii.
calambur aforistic de David Boia (22 octombrie 2018)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dor, durere, dorință în fiecare dintre noi. Seva rodiei...
Marius Dobrin în Dor, durere, dorință
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor, durere, dorință, nimic din ceea ce este omenesc nu ne rămâne necunoscut.
Marius Dobrin în Dor, durere, dorință
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire-a-facere: voluptățile desfacerii prevestesc chinurile facerii.
calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurul meu adevăr este mama. Restul e îndoială în chinurile facerii.
aforism de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Chinurile facerii literare. Încerc să scot nemărginirea din mintea mea îngustă.
paradox aforistic de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice durere ne învață, orice vindecare ne amăgește.
Marius Dobrin în Dor, durere, dorință
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!
Melanjul de durere și dorință naște dorul. Care doare. Care alină.
Marius Dobrin în Dor, durere, dorință
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

Omagiu
Există un loc în Univers
unde Soarele strălucește dublu:
exterior, interior...
unde orbul scrijelește în nisip
poemul frumosului
apărut din chinurile facerii,
unde cel ce nu aude
compune Simfonia a IX-a
spre a-i învăța pe ceilalți
să asculte,
unde ghioceii se nasc
din fulgi de zăpadă
și înfloresc în inimi numite "dor",
un loc unde tot ce se cuprinde
are forma ta
proiectată pe modelul Spațiu-Timp
și acel loc este aici
pentru că tu exiști,
Femeie!
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Chinurile facerii
Guvernul nostru tehnocrat,
L-au ajustat în două trepte:
Unu-n chiloți că s-a pozat,
Doamna, din lipsă de concepte.
epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea s-a născut prin cuvânt. Din dor.
Marius Dobrin în Dor, durere, dorință
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

Oameni
Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,
oamenii sunt inimi, doruri, visuri, cânt.
Oamenii sunt nori, ploi, vânt și durere,
într-un fel în Ceruri, altfel pe Pământ.
Oamenii culeg gânduri semănate,
pentru visteria sufletului lor.
Cu ele plătesc zilele-adunate...
Bani... strânși pentru pleoape ce se-nchid când mor.
Copiii de ieri, sorii dimineții,
ca îngeri sau demoni asfințim, pe rând.
Toți venim Lumini, dar în dansul vieții,
ne stingem c-un zâmbet sau sfârșim urlând.
Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,
oamenii sunt nori, ploi, vânt și durere...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii de afaceri se fac, nu se nasc...
citat din Marius Ghenea
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de mine
dincolo de mine este o haită de lupi -
ceasornic al tristeților,
urlet adânc nu la lună,
ci la hăul din oameni
am crezut că vântul
e un crai desculț de durere
dar nu!
m-am înșelat
vântul e doar o moașă bătrână
ce urzește chinurile facerii
la gura peșterii
cristelnițe cu urlete prelungi
botează-n mine
cascade de lacrimi
și slove de sânge
la gura peșterii
dincolo de mine
vântul e mesagerul lupilor
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Destinul a făcut să mă nasc în inima singuraticei Sardinii. Dar chiar dacă m-aș fi născut la Roma sau la Stockholm, nu aș fi fost diferită. Aș fi fost mereu ceea ce sunt un suflet pasionat de vicisitudinile vieții și care percepe limpede oamenii, așa cum sunt, crezând mereu că pot fi mai buni și că nimeni în afară de ei nu-i împiedică să creeze împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Totul este ură, sânge, durere, dar poate că totul va putea fi cucerit într-o zi prin iubire și prin gânduri bune.
Grazia Deledda în Trestii în vânt
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge
Ninge și trebuie să scriu,
Că sunt poet din inerție,
Nu c-aș mai fi-ntr-atât de viu
Să nasc normal vreo poezie.
Mă simt însărcinat in vitro
Și nasc doar prin cezariană,
Trăiesc și mă hrănesc doar dintr-o
Iubire nord-siberiană.
Ce se răcește-ncet, în sine,
Privind pe cerul boreal;
Și nevăzându-se cu mine
Albește septentrional.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (26 ianuarie 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia cu lopeți
Ea în chinurile facerii
presară păsări moarte pe pervaz.
Noi de jos o privim
feline flămânde
cu ochii acoperiți de-al ei obraz.
Ploaia cu lopeți
a trecut
printre șanțuri...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa cum contrariile sunt cunoscute prin contrarii, tot așa încântarea prezenței e cunoscută prin chinurile absenței.
citat din Alcibiade
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare?
oare sunt liniști
adânc coborâte în mine
ziua nașterii secundei
orei și zilei de prezent?
oare...
simt că sunt ghețar
întrebare cubică
pe tabla matematicii lumii
pe munte piramidal
care îndoaie răsărituri
apusuri spre văi...
apă săgetată de sclipiri
reflexie de coloană de infinit
pe masă de tăceri?
oare...
exist în roșu sângeriu pe albastru
răsărit cu suliți de lumină
secunda celui care iubește
și uită de existența lui
fiind capăt de destin...
început în chinurile facerii
devenind prin pedeapsă
alb de vârstă și cărunt în ani
pe prispe de oțel și asfalt?
sunt...
fuioare de vânt ce intră
în culoare ce acoperă trup
rotunduri misterioase
fiori ce se zbat spre zări
simt că eu sunt oare
al tău destin?
...
oare?
poezie de Viorel Muha (2008)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii se nasc copaci și au rădăcini adevărate. Alții se nasc buruieni în vânt și se fixează agățâdu-se prin gunoi și cioate sau prin colțuri întunecate, temporar. A treia categorie se nasc, nici copac, nici buruiană, ci niște ciudățenii atemporale, ciudățenii care nu sunt dotate cu niciun fel de coloană, ciudățenii care nu-și știu rostul pe lume decăt prin, ori a fura ori prin a cere, ciudățenii într-un final chiar pentru ele, o pagubă și-o dezamăgire.
Viorel Muha (noiembrie 2011)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!