Ursitoarele erau bete, probabil, când au venit la căpătâiul meu sau, plictisite, au vrut să se amuze. Au făcut din mine un fel de acrobat fără plasă. Mi-au dat o înverşunare greoaie şi o exaltare care, amestecate, au devenit destin.

Octavian Paler în Viaţa pe un peron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori m-am gândit că la naşterea mea ursitoarele au vrut să-mi dăruiască un cerc. Dar pe drum au pierdut o bucată din el şi, ajungând lângă leagănul meu, n-au mai avut ce face. Şi-au zis, probabil, "să se descurce cum va putea, şi dacă va fi înţelept se va preface că n-a observat"... Prin spărtura cercului meu, singurătatea m-a pus mereu la încercare.

Octavian Paler în Scrisori imaginare, A doua înţelepciune - Scrisoare domnului Descartes
Adăugat de iulian ionut
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marc Aureliu spune undeva în "Însemnările" sale: zeii au ţinut sfat asupra mea şi au decis ce urma să se întâmple. Cu unul ca mine, nu cred ca zeii şi-au pierdut vremea. Ce să caute ei prin Lisa? De ce i-ar fi interesat să intervină în regulile pe care tot ei le stabiliseră, probabil, cu multă vreme în urmă? Ştiau că viaţa în Lisa se supunea acestor reguli, fără să-şi permită vreo abatere, şi că instituţiile satului, bisericile (fiindcă erau două: una "mare", ortodoxă, alta "mică", greco-catolică), şcoala, crâşmele (acestea erau mai multe, cinci) şi "gura satului" vor veghea asupra fiecărui destin.

Octavian Paler în Autoportret într-o oglindă spartă
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine, România nu e doar o ţară. E un destin.

Octavian Paler în Convorbiri cu Octavian Paler (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul a devenit păcătos căutându-se pe sine şi a devenit nefericit găsindu-se.

Octavian Paler în Mitologii subiective
Adăugat de Cosmina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o noapte visam că mergeam pe marginea liniei ferate. Mă simţeam descurajată şi vroiam să termin cu toate. Ceva nu ţi-a plăcut în această plimbare a mea, ai venit şi m-ai privit întrebător. Atunci m-am aşezat în iarbă şi am început să plâng în hohote uscate, fără lacrimi. Şi pentru că mă priveai mai departe întrebător, ţi-am spus: "Am vrut să mă arunc înaintea trenului". Te-ai uitat la mine uluit. "Care tren?" "Trenul care va veni". "Dar îl aşteptăm de atâta vreme şi nu vine, mi-ai zis. Cum îţi închipui că va veni tocmai când te plimbi tu pe marginea şinelor?" Am scuturat din cap şi ţi-am dat o explicaţie care şi pe mine m-a uimit. "Dacă m-ai fi lăsat, ai fi văzut că venea. Toată viaţa m-a urmărit ghinionul. N-am obţinut nimic decât după ce nu mai aveam nevoie. Din moment ce nu mă mai urcam în tren, ci mă aruncam înaintea lui, trenul ar fi venit".

Octavian Paler în Viaţa pe un peron
Adăugat de cubbyx
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirosul de cozonaci l-am descoperit după ce am venit în Bucureşti. Casa noastră mirosea, de sărbători, doar a pâine abia scoasă din cuptor. Cu toate acestea, nu pot să mă gândesc la sărbătorile din Lisa altfel decât ca la o poveste. Ele erau altceva decât sunt sărbătorile la oraş. Erau "o stare".

Octavian Paler în Deşertul pentru totdeauna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duc, când sunt treaz, un mic infern. Amintirea anilor în care nu-mi păsa că timpul trecea. Dar, probabil, a spune întreg adevărul despre tine e cu neputinţă.

citat celebru din Octavian Paler
Adăugat de Horia Sebastian Morosan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradisurile sunt, probabil, totdeauna pierdute. Singura care e eternă e nostalgia lor.

Octavian Paler în Calomnii mitologice (2007)
Adăugat de Calin Ciprian Cugerean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-au amuţit cuvintele ...

Aseară, când am vrut să scriu,
mi-au amuţit cuvintele
şi mi-au sărit din pagină,
rămasă-n paragină.
Se vede treaba că era târziu-
Doar virgule erau pe foi
şi puncte câte frunză
Şi-un semn alungit, de mirare
cerea ajutoare,
s-aducă vorbele 'napoi...
Dar toate erau la culcare
ostenite de-atâta rostit.
Găsindu-şi rimele pereche,
dormeau pe-o ureche,
printre cărţi şi sertare...

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce las în urma mea, un destin sau o biografie?

citat celebru din Octavian Paler
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe măsură ce creştem descoperim că până şi persoana care nu trebuia să ne dezamăgească vreodată, probabil o va face.

citat celebru din Octavian Paler
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici o oboseala sufletească nu se compară, probabil cu una care provine dintr-o iubire ce nu se poate consola.

Octavian Paler în Deşertul pentru totdeauna
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistul păstor

O epigramă el a vrut;
Naşterea-i fu greoaie,
Şi când privi ce a făcut
El a născut, o oaie.

epigramă de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense, volumul 6, "Naşteri" (26 octombrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da, am avut timp pentru multe. Inclusiv să fiu altul decât cel care am vrut să fiu.

Octavian Paler în Convorbiri cu Octavian Paler de Daniel Cristea-Enache (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am legat totdeauna de locurile în care am întârziat, de unde n-am plecat imediat ce-am venit. Din camerele în care am adormit o noapte, n-am reuşit să plec fără să-ntorc capul.

Octavian Paler în Viaţa pe un peron
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni, probabil, nu mă cunoaşte aşa cum sunt, de fapt.

Octavian Paler în Deşertul pentru totdeauna
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eram la liceu, citeam Biblia la căpătâiul răniţilor care erau în comă. Erau oameni simpli, majoritatea ţărani, dar care ştiau să moară.

citat clasic din Sergiu Nicolaescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În rest, port în mine, fără să ştiu, un adevărat cimitir în care se află ceea ce am uitat că am văzut, că am auzit, că am fost.

Octavian Paler în Viaţa ca o coridă
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

destin (vezi şi soartă)

Destinul este propriul nostru caracter.

definiţie celebră de Octavian Paler în Deşertul pentru totdeauna (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigătul şi zăpada

Doamne ce-ai vrut să-mi ascunzi
când l-ai făcut pe cal?
Şi cine ai fi vrut să nu ştie
şi ce anume,
de-ai făcut plopul?!...
Pe mine când m-ai făcut
lacăt la ce poartă m-ai pus,
ce-ai încuiat cu mine
şi de cine?...

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!