Sylvia: Da, am nevoie de un baby-sitter. Am nevoie de o persoană care să nu ceară mulţi bani şi care să nu fie dusă.
Joan: Te ajut eu. Şi nu sunt dusă.
Sylvia: Copilul meu, Rocky, e un puşti grozav. De cele mai multe ori se distrează singur. Şi chiar nu eşti dusă?
Joan: Nu, sunt... sunt complet normală. Poţi să-l întrebi pe amicul meu. (Amândouă se întorc spre Adam, care se dă cu capul de geam.). De fapt, poate ar trebui să mă crezi pe cuvânt.

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joan: Cine eşti?
Dumnezeu în chip de puşti drăguţ: Te cunosc înainte de-a te naşte, Joan.
Joan: Te mai întreb o dată.
Dumnezeu în chip de puşti drăguţ: Sunt Dumnezeu.
Joan: Ce?
Dumnezeu în chip de puşti drăguţ: Dumnezeu.
Joan: Să nu mai... vorbeşti cu mine de-acum încolo.

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu: Ar trebui să te porţi mai frumos cu mama ta.
Joan: Nu vrea ca eu să am o viaţă a mea.
Dumnezeu: Nu vrea să te vadă suferind. Ştie ce înseamnă să suferi.
Joan: Are legătură cu tablourile?
Dumnezeu: Cum crezi că-şi găsesc artiştii inspiraţia pentru aşa ceva?
Joan: Dintr-o stare?
Dumnezeu: Dacă ai o stare, te duci şi-ţi iei cartofi prăjiţi. Dar când eşti copleşit de durere, e nevoie de mult mai mult ca să o înduri.
Joan: Sigur a făcut-o înainte să-l nască pe Kevin....
Dumnezeu: Înainte chiar de a-l cunoaşe pe tatăl tău.
Joan: Ce-a păţit? (Dumnezeu nu răspunde.) De-aia e aşa de ciudată când îi spun de întâlniri? (Dumnezeu tot nu răspunde.) Cât de rău a fost?
Dumnezeu: Foarte rău. Şi nu arunc cuvântul ăsta aiurea.

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Poate nu mă pricep la lucrurile astea, dar... ne-am sărutat. Nu e ca şi cum aş fi sărutat multe fete. Poate doar una.
Joan Girardi: Mda.
Adam: Poate a însemnat ceva pentru mine.
Joan Girardi: Poate şi pentru mine a însemnat ceva.
Adam: Eu nu... nu ştiu cum să mă comport acum.
Joan Girardi (chicoteşte): Nici eu.
Adam: Poate e cum a spus tipul ăla de la campania antidroguri. Dragostea romantică e ca o boală mintală. Apare pur şi simplu. Ce să-i faci?
Joan Girardi: Poate că nu suntem încă pregătiţi.

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sylvia: Mi-e rău. Am nevoie de ceva.
Niles: Îţi aduc apă.
Sylvia: Nu, friptură! Am nevoie de proteine!

replici din filmul serial Dădaca
Adăugat de Alexandra Bleoancă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam (nu-i vine să creadă): Ai furat de la săraci?
Joan: Da, sunt un om groaznic.
Adam: Da...
Joan: Ar fi trebuit să răspunzi altfel.

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joan Brandwyn: Am să-ţi spun un secret. Am fost admisă mai devreme la Facultatea de Drept de la Yale.
Betty Warren: Unde? De ce? Tu nu îţi doreşti să devii avocat!
Joan Brandwyn: Poate că îmi doresc.
Betty Warren: Tu care nu îţi schimbai tipul de cremă fără să mă întrebi, acum ai aplicat la Drept?
Joan Brandwyn: Fără să clipesc. Noi nici nu credeam că voi reuşi.
Betty Warren: La cine te referi când spui "noi"?
Joan Brandwyn: La domnişoara Watson. Practic ea a completat formularul de înscriere în locul meu.
Betty Warren: Cred că glumeşti. Ce drept avea? Tu urmează să te căsătoreşti!
Joan Brandwyn: În primul rând, pe degetul meu nu se află niciun inel. În al doilea rând, pot să le fac pe amândouă. Chiar pot!
Betty Warren: Eşti atât de aproape de a obţine tot ce ţi-ai dorit vreodată. Şi atât de aproape să pierzi totul.

replici din filmul artistic Zâmbet de Mona Lisa
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joan: Credeam că rămânem la monoteism.
Dumnezeu în chip de soră geamănă: Sunt impresionat că ştii ce-i ăla.
Joan: De ce mă chinui tu? Şi nu-mi spune că mă chinui singură.
Dumnezeu în chip de soră geamănă: Uneori e greu să crezi ceea ce vezi, aşa că trebuie să ai încredere în lumea din spatele ochilor tăi.
Joan: E o lume în spatele ochilor mei? Minunat. Ca şi cum lumea în care trăiesc nu-mi dă destule bătăi de cap.
Dumnezeu în chip de soră geamănă: Oamenii reuşesc să creadă în mine, deşi habar n-au ce sunt; chiar şi în linişte au încredere în mine.
Joan: Bine. Poţi să mă scapi de eczemă şi de greţuri? Lasă vrăjeala pentru altă dată. (Surorile gemene se transformă într-una singură.) Foarte à la Matrix.
Dumnezeu în chip de soră geamănă: Du-te la doctor, eşti bolnavă.

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joan: M-ai rănit. Rău de tot. De ce să mai am încredere în tine?
Dumnezeu: De ce ai avut până acum?
Joan: Uite, am avut câteva momente bune. Şi nu mă deranjează că eşti, ştii tu, "entitatea" divină. Dar nu mai vreau să te văd. Nu eşti tu de vină. Eu sunt. Nu... Pur şi simplu nu... nu sunt fata potrivită pentru tine. Eu... Eu am gustat normalitatea şi... chiar mi-a plăcut, ştii? Chiar mi-a plăcut să fiu optimistă şi... să construiesc lămpi.
Dumnezeu: Nu ţi-e dor de mine?
Joan: Nu... Pleacă, te rog.
Dumnezeu: Ţi-e dor de tine? Mie, da.

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Dezarmată" e singurul cuvânt care îmi poate descrie inima atunci când sunt cu el...

citat clasic din Sylvia Plath
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi...!

Nu te-am lăsat să ştii de mine...
Ştiam că nu poţi înţelege!
Schimbările îmi sunt alpine,
Şi nu fac parte dintr-o lege!

Nu ai putut să mă cunoşti...
Nici când eu ţi-am întins o mână,
Pe care acuma o împroşti,
Ca semnele să tot rămână!

Sunt ce nu poţi cuprinde-n tine!
Sunt paradox multicolor...
Veleitaţile-mi divine,
M-au renăscut, trăiesc şi mor...

Să fie numai lângă mine,
Aceia care pot simţi...
Dragostea dusă la ruine,
Şi renăscută a trăi...!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ceva dezamăgitor în a-i privi pe doi oameni care sunt din ce în ce mai în limbă unul după altul, mai ales atuci când eşti singura persoană în plus din încăpere.

Sylvia Plath în Clopotul de sticlă
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Katherine Watson: Sunt şapte facultăţi de Drept la o distanţă de 45 de minute de Philadelphia. Poţi să mergi la cursuri şi să pui cina pe masă la ora cinci.
Joan Brandwyn: E prea târziu.
Katherine Watson: Ba nu, unele din ele mai fac înscrieri în ultimul moment! Acum să ştii că m-am supărat. Când Tommy a venit la mine la bal şi mi-a spus că a fost acceptat la Universitatea Penn, m-am gândit "O, Doamne, soarta ei e pecetluită! A muncit atât de mult, cum poate să renunţe la tot?" Dar nu trebuie! Poţi să le faci foarte bine pe amândouă! E perfect!
Joan Brandwyn: Ne-am căsătorit! Am fugit în weekend. Se pare că era îngrozit de ideea unei ceremonii aşa că a fost o decizie luată din impuls. A fost foarte romantic. (Katherine este şocată.) A fost alegerea mea să nu merg la facultate. El m-ar fi susţinut.
Katherine Watson: Dar nu trebuie să alegi!
Joan Brandwyn: Ba da! Îmi doresc o familie, un cămin! Şi nu voi sacrifica asta.
Katherine Watson: Nu-ţi cere nimeni să sacrifici nimic din toate astea, Joan. Vreau doar să înţelegi că le poţi face pe amândouă.
Joan Brandwyn: Credeţi că mă voi trezi într-o bună zi şi voi regreta faptul că nu sunt avocat?
Katherine Watson: Da, mi-e teamă că da.
Joan Brandwyn: Nu la fel de mult cât aş regreta ideea de a nu avea o familie, de a nu fi acolo să-mi cresc copiii. Ştiu exact ceea ce fac, iar asta nu-mi ştirbeşte cu nimic inteligenţa. Cred că dumneavoastră vi se pare ceva îngrozitor.
Katherine Watson: Nu am spus asta.
Joan Brandwyn: Ba da. Mereu aţi spus-o. Staţi în faţa noastră la curs şi ne îndemnaţi să privim dincolo de imagine, dar dumneavoastră nu faceţi asta. Pentru dumneavoastră, o femeie casnică este o persoană care şi-a vândut sufletul pentru a avea o casă în stil colonial în centrul oraşului. Ea nu are profunzime, nici inteligenţă sau vreun interes. Dumneavoastră sunteţi cea care aţi spus că pot face tot ce-mi doresc. Asta este ceea ce îmi doresc.
Katherine Watson (o îmbrăţişează pe Joan): Felicitări. Să fii fericită.

replici din filmul artistic Zâmbet de Mona Lisa
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joan: Eşti acolo, Dumnezeu? Sunt eu, Joan... şi nu eşti bun de nimic!

replică din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joan: Nu crezi că are dreptate, nu-i aşa?
Adam: De obicei sunt atent la ce se petrece doar dacă-mi aud numele.

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivul pentru care foarte mulţi oameni sunt săraci sau se luptă cu greutăţile vieţii din punct de vedere material e un motiv care te face să râzi. Se concentrează atât de mult pe făcut bani încât uită ce sunt banii. Bani sunt doar UNA din multele forme pe care le poate lua valoarea. Mai mult, nu sunt deloc o formă de valoare importantă. Sunt doar nişte hârtii amărâte pe care le dai şi primeşti în schimb altfel de valori. Banii sunt practic o TRADUCERE a valorii. Dai bani şi primeşti mâncare, distracţie, obiecte, chiar şi sex. Cu banii poţi cumpăra multe alte lucruri pe care le consideri valoroase. Nu poţi cumpăra orice lucru valoros şi mai ales nu poţi cumpăra valori cu adevărat importante. Iubire, prieteni, o viaţă împlinită, sănătatea, experienţele de viaţă, dezvoltarea abilităţilor. Banii nu se fac urmărind să faci bani. Banii se fac urmărind să oferi valoare oamenilor din jur, celor care au bani şi care sunt dispuşi să plătească cu bani ceea ce tu ai de oferit.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu este ceva static. Singurii oameni care nu se răzgândesc sunt cei cu mintea dusă din ospicii, care nu pot şi cei din cimitire.

citat din Everett Dirksen
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Acum însă, spune-mi, ce altceva mai eşti, în afară de astronom şef, elev al domnului profesor Manea, preferatul domnului director, matematician, proiectantul navei şi unul dintre constructorii ei?
Lucian: Chiar te interesează, sau de ce mă întrebi?
Lia: Din simplă curiozitate, dar dacă nu vrei să-mi spui, n-am să insist.
Lucian: Nu sunt decât matematician. Care ţi-e verdictul?
Lia: Matematician? Asta ştiam deja. Dar ce altceva?
Lucian: Matematician şi nimic altceva, cel puţin deocamdată, din câte ştiu. De ce ar trebui să mai fiu şi altceva? Nu înţeleg... Ce altceva ai vrea să mai fiu?
Lia: Nu ce-aş vrea eu să mai fii; ce altceva mai eşti în realitate?
Lucian: Nimic. Poate doar un Don Juan, nu-i aşa? Sau poate un Casanova?
Lia: Nu-i nevoie să-mi aminteşti de impresia pe care o am despre tine, nu crezi?!
Lucian: Şi ce se întâmplă dacă sunt numai matematician? Nu e oare de ajuns?
Lia: Ba da, poate e suficient. Credeam doar că ai mai fi şi altceva.
Lucian: Regret, altceva nu mai sunt, decât doar Enka Lucian, dacă-ţi convine.
Lia: Păi, tocmai asta nu-mi prea convine mie, că eşti chiar acel Enka Lucian a cărui faimă este de mult recunoscută în întreg Institutul şi nu se limitează doar la Institutul nostru, însă se pare că n-am ce face. N-am de ales; sunt nevoită să accept ideea că-mi vei fi coleg. Mă întreb numai la ce oare e nevoie de un matematician într-o misiune spaţială importantă?
Lucian: Nu se ştie niciodată. Poate că totuşi e nevoie şi de un matematician ca mine, oi fi şi eu bun la ceva, poate că vă voi fi de folos vreodată, mă mai pricep şi la multe alte mărunţişuri, nu doar la calcule matematice.
Lia: Mărunţişuri? Cine are nevoie de mărunţişuri?
Lucian: Într-adevăr, oare cine?! Oricum, în spaţiu, uneori e nevoie şi de matematică, printre altele.
Lia: Probabil...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problemele nu dispar. Pe măsură ce evoluezi, ele devin din ce în ce mai mari. Când aveai 10 ani problema era că nu ai bani de buzunar. Acum ai un venit, dar ai şi alte probleme. Poate că e nevoie să te întreţii singur, dar cel puţin ai banii tăi. Problemele, însă, sunt mai mari. Apoi îţi faci o firmă. Câştigi mult mai mulţi bani, însă stresul şi cheltuielile au crescut şi ele mult, precum şi responsabilităţile. Problemele nu dispar niciodată, ci devin direct proporţionale cu puterea noastră de a le duce pe umeri. Paradoxul e că în timp ce problemele tale devin din ce în ce mai mari, tu poţi să devii din ce în ce mai fericit. "Când o să am şi când o să fiu, am să fac..." este păcatul pe care mulţi oameni îl comit. Nu vei avea niciodată fericirea dacă nu reuşeşti să fii fericit chiar în clipa asta pentru că, privind la viaţa ta, erai mai rău acum mult timp. Dacă după tot drumul pe care l-ai parcurs, dacă după ce ai supravieţuit şi încă eşti în picioare nu poţi să fii recunoscător şi fericit, când crezi că vei fi? Problemele tale vor deveni şi mai mari pe măsură ce viaţa trece. Aşadar, e nevoie să fii fericit acum sau nu vei mai fi niciodată.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi, observ cum vin foarte mulţi tineri la spectacol. Şi e un public bine pregătit. Sunt şi oraşe de provincie în care teatrele nu prea vin, iar acolo se simte că lumea nu e dusă la teatru: se vorbeşte în sală, se discută.

citat din Virgil Ogăşanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luke: Am rugat-o pe Grace să facă asta cu mine şi, la momentul acela, mi-a răspuns "Da". Oarecum. Dar...
Joan: Stai puţin, Grace Polk a fost de-acord?
Luke: Cam pe-acolo, da.
Joan: Vai de capul tău.
Luke: Dar nu ştiu dacă îşi aminteşte că am întrebat-o. Trebuie... Trebuie să o abordez iar, sau cum?
Joan: Ce o să poarte? Pentru că nu se fabrică rochii din oboseală.
Luke: Despre ce vorbim aici?
Joan: Ai rugat-o pe Grace să-ţi fie parteneră la bal.
Luke: Am rugat-o să-mi fie parteneră la târgul ştiinţific.
Joan: Uau. Ştiinţa chiar e ca sexul pentru tine.

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!