Biserica din Căușeni
Schitu-ntre vii si morți -
stă ca un legământ:
Pe jumătate-n cer.
Pe jumătate-n pământ.
poezie clasică de Nicolae Dabija
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Istoria omenirii e jumătate-n pământ și jumătate în cer.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Generozitate
Pe burtă, pe genunchi, pe coate,
Cerând de ani o jumătate,
M-am rotunjit, căci Cel-de-Sus,
Mi-a dat o jumătate-n plus!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea vinului de Huși
Servind omu' doar "Fetească"
Cu băieți numai de bine,
A-nceput el să vorbească
Jumătate-n... limbi străine!
epigramă de Aurel Cehan din Elixir de sănătate (2010)
Adăugat de Dumitru Râpanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Stea basarabeană (Lui Nicolae Dabija)
An. Ciocanu prezicea
Că Dabija e o stea...
Trecut-au ani. Azi steaua ce-i?
E far al Basarabiei.
madrigal de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii

Comentează! | Votează! | Copiază!

Apusul
de când privesc apusul
soarele a scâpătat pe jumătate-n mare
un vapor care treptat se scufundă
tu îmi arăți cerul franjurat de lumină
ca o moarte așteptându-și ceasul
pe umerii valurilor
umbre cu dinți alungiți
deasupra zborul alb al pescărușilor
pe faleză noi și briza întețită
plini de întrebările toamnei
care se apropie dinspre munți
noaptea cade pe scări
o pasăre cu aripile smolite
orașul cu geamurile-n lumină
simte zgomotul de pe străzi
ca o durere prin oase
se așează cu capul pe țărm
noaptea-l zbuciumă-n somn
și visează răsăritul.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (9 februarie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenzorului meu
Se teme Dabija de versu-mi haios,
Se teme Dabija de râul spumos
Ce curge-n cuvintele mele.
Se teme Dabija de un dur adevăr,
Se teme de-o mică steluță din cer
Ce-i arde retina sub gene.
Nu-mi pasă, Dabija, de "Nu" - ăst al tău,
Nu-mi pasă defel de refuzul să-mi publici scrisoarea-eseu,
Nu-mi pasă defel de cenzură.
Sunt "copilul teribil" al neamului meu
Și când am inspirație râd că mi-e greu
Bâlbâindu-mi cuvântul în gură.
Eh!... Dabija, Dabija, cândva se va scri
Când va vrea Dumnezeu și noi nu vom mai fi,
Se va scri fără pic de cenzură
Dabija, Dabija, vestitul poet
Trăit într-un secol de hoți hrăpăreți
Cenzura nepoeților gură...
poezie de Iurie Osoianu (26 decembrie 2010)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre Julia și mugurașii ei
Ai contemplat oare (cu privire deloc ursuză)
Un trandafir roșu ițindu-se prin alba bluză?
Sau, altfel spus, o cireașă (asta, ca să nu dublez ispita)
Într-un nufăr? Cum oare chiar în centru-i nimerit-a?
Sau, încă, remarcându-se mereu perpendicular,
O fragă-înfiptă jumătate-n frișca din pahar?
Sau ai mai văzut asemenea rubine îmbujorate
Trăgând cu ochiul din două perle sidefii, surate?
Și-aș mai putea spune multe, fără pe Cel de Sus să mânii,
Despre mugurașii care-i înfrumoșează sânii.
poezie de Robert Herrick, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât trăim pe acest pământ
Cât trăim pe acest pământ
Mai avem un lucru sfânt,
O câmpie, un sat natal,
O clopotniță pe deal.
Cât avem o țară sfântă,
Și un nai care mai cântă,
Cât părinții vii ne sunt
Mai există ceva sfânt.
Cât pădurile ne dor
Și avem un viitor
Cât trecutu-l ținem minte
Mai există lucruri sfinte.
Cât Luceafărul răsare,
Și în cer e sărbătoare,
Și e pace pe pământ,
Mai există ceva sfânt.
Cât avem un sat departe
Și un grai fără de moarte
Cât ai cui zice părinte,
Mai există lucruri sfinte.
Cât durea-ne-vor izvoare,
Ori un cântec ce dispare,
Cât mai avem ceva sfânt
Vom trăi pe-acest pământ.
poezie clasică de Nicolae Dabija din Aripa sub cămașă (17 august 1989)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Suspiciunile te fac să fii vrăjmașul tău.
Nicolae Dabija în Nu vă îndrăgostiți primăvara!
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
- om (vezi și ființă umană)
- Orice om e o carte în devenire.
definiție clasică de Nicolae Dabija în Nu vă îndrăgostiți primăvara! (6 februarie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia este ca o rugăciune.
citat din Nicolae Dabija
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul învață din suferința sa.
Nicolae Dabija în Nu vă îndrăgostiți primăvara! (8 februarie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia este ca o rugăciune
citat clasic din Nicolae Dabija
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunătatea este putere.
Nicolae Dabija în Prima dragoste e totdeauna ultima, Vameșul (30 mai 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Libertatea are chipul lui Dumnezeu.
Nicolae Dabija în Basarabia astazi (18 aprilie 1997)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătatea e de origine divină.
citat clasic din romanul Tema pentru acasă de Nicolae Dabija
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi scriem poeziile cu plugul.
Nicolae Dabija în Te blestem sa te indragostesti de mine! (20 iulie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar cei care iubesc au dreptate.
Nicolae Dabija în Te blestem sa te indragostesti de mine! (20 iulie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iertarea e câteodată la fel de ridicolă ca și neiertarea.
Nicolae Dabija în Nu vă îndrăgostiți primăvara! (14 februarie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul pentru Dumnezeu nu există.
Nicolae Dabija în Nu vă îndrăgostiți primăvara! (10 aprilie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!