Acuarelă

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Orăşenii, pe trotuare,
Merg ţinându-se de mână,
Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Şi se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi automate, date jos din galantare.

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Nu răsună pe trotuare
Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,
Numărând
În gând
Cadenţa picăturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
Şi din cer
Cu puterea unui ser
Dătător de viaţă lentă,
Monotonă,
Inutilă
Şi absentă...

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână -
Două jucării stricate -
Merg ţinându-se de mână...

poezie celebră de Ion Minulescu din Strofe pentru faptele diverse (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acuarelă – parodie după Ion Minulescu

În oraşu-n care plouă într-un an o săptămână
Orăşenii, pe trotuare,
Acum nu mai merg de mână
Şi-n oraşu-n care plouă într-un an o săptămână
Nu se mai găsesc umbrele
Să se-ndoaie,
Să reziste şi la ploaie
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi dezafectate, urâte de guvernare.

În oraşu-n care plouă într-un an o săptămână
Nu răsună pe trotuare
Decât paşii celor care merg folosindu-se de mână,
Numărând
În gând pahare
Ce au gâlgâit
Şiroaie
Din butoaie
Cât un ster
Prinse cu cercuri de fier
Venite ca moarte lentă,
Monotonă,
Inutilă
Dar prezentă...

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
Eu acolo locuiesc,
Un bătrân şi o bătrână
Nu mai merg acum de mână
Stau la poartă şi bârfesc...

parodie de Dumitru Râpanu, după Ion Minulescu (1990)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minulesciană

În coteţu-n care ouă,
De trei ori pe săptămână,
O găină cam bătrână,
Când o mână ce o mână,
Un păgân şi o păgână,
Amândoi stând într-o rână,
Merg s-o caute de lână.

poezie de Ioan Marinescu-Puiu (2017)
Adăugat de Ioan Marinescu-Puiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie urbană

Plouă!...
În oraşul nostru românesc
Ploua aşa cum ştim cu toţi că plouă
Ploua "gris" ca-ntr-o estampă japoneză...

Pietonii pe trotuare se răresc,
O trăsură cu un "Chrysler" în viteză,
Trec în sens invers
Şi se ciocnesc...
Iar un popă cu sutana nouă
Stă lipit de chioşcul de ziare,
Ca un Crist de abanos într-o vitrină
Plină
Cu tot felul de obiecte rare...

Plouă...
Şi-n oraşul nostru ploaia cântă,
Cântă ca un fonograf stricat...
De trei zile şi trei nopţi, neîncetat,
Un tenor cu vocea falsă se frământă
Şi pe străzi,
Şi-n curte la palat...

Un tramvai se-ntoarce de la gară,
Şi-n tramvaiul plin de pasageri
Toată lumea cântă-n cor pe dinafară,
Ce-a cântat şi ieri,
Şi-alaltăieri...

Plouă!...
Şi-n oraşul nostru românesc,
Bântuit de gripă şi ftizie,
Tinerii fumează şi tuşesc,
Iar bătrânii dorm în veşnicie,
Ca soluţiile puse-n... (paranteză)...

Plouă "gris" ca-ntr-o estampă japoneză...

poezie celebră de Ion Minulescu din Universul literar, XLI, nr. 10 (7 martie 1926)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cîntecul ploaiei

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă.
Cu ploaia ce cade, m-apasă
Durerea cea veche, cea nouă...
Afară e trist ca şi-n casă, -
Plouă, plouă.

Plouă, plouă... -
Plouă cît poate să plouă...
Zadarnic vor cîntece clare
Ca florile umezi de rouă
Cei vecinic scutiţi de-ntristare... -
Plouă, plouă.

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Fiinţa mea şi simţirea
Sufăr şi plîng amîndouă...
Viaţa-şi urmează-ndîrjirea...
Plouă, plouă.

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Rapănă-n geamuri ca-n tobe...
Spintecă inima-n două
Cîntecul ploaiei de cobe... -
Plouă, plouă... -

poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă!

Plouă pe suflet, teribil mai plouă
Şi-n mine se-adună o mare de ploi
Inima mea se împarte în două
Când amintirile-s pline de noi, amândoi.

Plouă, dar plouă cu doruri ce dor
Şi curg peste anotimpuri, şiroaie
Avem sentimente care nicicând nu mai mor
Când vine dorul de tine, de mine, de ploaie.

Plouă cu flori, cu gânduri, cu vise
Straşnic mai plouă peste grădini
Plouă în noi cu orgolii şi mândrii interzise
Dar zarea mai poartă încă lumini!

Plouă cu fluturi, cu păsări, cu viaţă
Fantastic mai plouă peste pământ
E-o stare de bine ce-mi dă o speranţă
Că poate fi totul ca un nou legământ!

poezie de Lucia Guriţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Love hotel

Milioane
de câmpuri de maci,
coperta unui roman
de dragoste
consumat, nimfomatic,
într-o cameră de hotel,
a treia zi
din săptămână,
între orele două şi trei,
energii descătuşate,
pupila înlăcrimată
de secundele ce se scurg,
clepsidra blestemată,
cât a mai rămas
până la viitorul roman?
copertă cu maci,
aceeaşi cameră de hotel,
între orele două şi trei,
ziua a treia,
săptămână după săptămână...

poezie de Ion Ţoanţă din Templul devenirii noastre (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri

Un bătrân şi o bătrână
Calcă aleea cu blândeţe
Merg ţinându-se de mână
Amintiri din tinereţe!

madrigal de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infidelă ( După Acuarelă de Ion Minulescu)

În oraşul nostru-n care orice taină-i la-ndemână,
Dumneaei făcea trotuarul,
Aprig dând din şold, ori mână.
Şi-n oraşul nostru-n care orice taină-i la-ndemână,
Undeva, după perdele, o vecină,
Se înfoaie
Pe pervazul ud de ploaie.
Dumneaei făcea trotuarul,
Aşa că strigă vexată: Nu eşti soaţa lui "Cutare"?!

În oraşul nostru-n care orice taină-i la-ndemână,
Dumneaei lăsând trotuarul,
Iuţi paşii spre fereastră, implorând-o pe bătrână
Înjurând
În gând,
Pe-acei, ce aruncă-n ea cu zoaie
Şi o bagă în belele,
Luând sfinţii
Ca reper.
Ea s-ar duce la spiţer,
Să le ia de-o moarte lentă,
Cam o tonă
De chinină
Aferentă.

În oraşul nostru-n care orice taină-i la-ndemână,
Cinci zile pe săptămână,
Ea, nevasta lui "Cutare",
O face mai pe sub mână...

poezie de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţinându-se de mână

Totul e într-o poveste
în mirosul florilor de tei
am să vă dau de veste
cum a fost şi cum va fi.
Într-o lume în declin
toţi suntem grăbiţi,
că avem şi-n suspin
şi paşii ni se pierd rătăciţi.
Două suflete-mpreună,
ştii, acele începuturi
ei ţinându-se de mână
şi-n stomac le treceau fluturi,
iar în ziua care vine
vreau să înfloresc
de atâta iubire
vreau să mă topesc.
Nu ştiu până unde
esenţa de culoare
cerul va apune
ascuns în scrisoare.

poezie de Eugenia Calancea (20 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrân de-atâta lună

Am scris în tinereţea mea nebună,
Ceva ce se întâmplă-abia acum,
Că voi ieşi pe cel din urmă drum,
"Albit şi alb, bătrân de-atâta lună".

Era făcut din calcar şi furtună
Oraşu-n care am visat să fug,
Purtând în păr cenuşa mea de rug,
"Albit şi alb, bătrân de-atâta lună".

Vai, podurile peste râu răsună,
De-atâta alb halucinant din cer,
Şi simt că mă topesc în ierbi şi pier,
"Albit şi alb, bătrân de-atâta lună".

Şi noaptea mea cu moartea mă cunună,
"Albit şi alb, bătrân de-atâta lună".

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peisaj umed

Plouă strâmb
Şi fals,
Plouă tâmpit-
Plouă cum ploua-ntr-o zi la Londra
Când sorbeam un vermut sec
Cu Anny Ondra
într-un bar pe Piccadilly Street...

Ploua ca şi cum o stropitoare
Ar uda, pripită, verzile peluze
Inventate-anume ca s-amuze
Lorzii beţi de whisky
Şi morţi după soare...

Plouă ca şi cum stropii de ploaie
N-ar fi decât stropi de năduşală
Ce s-ar scurge de pe Anny Ondra goală-
Când se-ncuie cu boxerul în odaie...

Plouă,
Plouă,
Toată ziua plouă,
Plouă ca-ntr-o baltă fără fund-
Baltă-n care Ofelia şi Hamlet
Se ascund
Să-i procure lui Shakespeare
O dramă nouă...

poezie celebră de Ion Minulescu din Cinci groteşti (1943)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă de o săptămână
Mândra n-o mai ţin de mână
A plouat şi ieri şi azi,
Mândra moare de necaz.

catren de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă plouă

Mă plouă dincolo de visul vieţii,
mă plouă cu tine,
culoare din ploi,
ridică-mi de poţi cortinele ceţii,
şi lasă-mi să plouă o ploaie
de joi!

Îmi lasă să plouă pădurea
pe mine
şi gândul, iubito, îmbibat doar de noi,
să simt gustul holdei sub coaja
de pâine,
să fim doar iubire, iubind
amândoi!

Ne plouă trecutul cu clipe
uitate,
ne plouă tăceri în săli de aşteptare,
apusuri cu tine, atingeri
furate,
pe cât azi me place, ne plouă...
ne doare.

Ne plouă pe dealuri, iubirea lumină,
ne plouă un gând, rătăcind
depărtări,
ne plouă pământul mereu cu o vină,
la ţărmuri de ape, pe tulpina
de mări.

poezie de Aurel Chiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel sărac

Şi plouă, plouă, plouă,
Pentru câmpia nouă,
Ce-mi creşte în odaie,
De rouă şi de ploaie.
Cu mâinile-amândouă,

Vă dau din rouă vouă;
O stea din două-n două
Se-aprinde în văpaie
Şi plouă, plouă, plouă,

Pentru câmpia nouă.
Cu mâinile-amândouă,
Aprind stele-n odaie,

Pe ceasul meu de paie,
Ce-arată ora nouă;
Şi plouă, plouă, plouă...

rondel de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie în doi

Plouă indecis,
Fără rimă,
Ca poezia pe care ţi-am scris-o
Fără versuri
Şi ţi-am înfipt-o în inimă,
Forţat,
Ca să mă auzi...

Plouă rece,
Afon,
Ca melodia pe care ţi-am cântat-o
Caraghios la ureche
Şi ţi-am vărsat-o în dor,
Subtil,
Ca să mă asculţi...

Plouă pierdut,
Fără ritm,
Ca pauza pe care ai apăsat-o din greşeală
Pe caseta noastră
Deodată
Ca să mă alungi...

Plouă tomnatic
Gri,
Ca sufletul permeabil
Pe care ţi-ai întins praful,
Înăbuşit,
Ca să nu te uit...

Plouă visând,
În ceaţă,
Ca primăvara pe care o ascunzi
În spatele unui nor,
A păcăleală,
Ca să mai aştept...

poezie de Gabriela Chişcari (1 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă în mine

Plouă în mine, mai mult decât ştii,
mă plouă rostiri, cuvinte curate,
sculptată în ceaţă,
mi-este ruga să vii,
pe frunte mă plouă, iubire...
păcate.
Mă plouă cărarea ce-mi ştie suspinul,
nerăspunsuri din taină,
la întrebări tot mai multe,
pe trup din cişmea,
ne plouă destinul,
când lumi amintire se-aşează
s-asculte.
Mă plouă o viaţă, mă plouă un cânt,
îmi plouă pământul,
colindul aiurea,
mă plouă cu îngeri,
cu frunze de vânt,
mă plouă şi macii...
dar mă iartă pădurea.
Mă plouă oraşul, cu paşi...
că nu treci,
mă plouă cu oameni, mă plouă dureri,
fâşii de întuneric, mă plouă...
sunt reci,
în amurgul adânc,
mă plouă tăceri.

poezie de Aurel Chiorean
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

Plouă şi ploaia
se varsă-n morminte
Ce tac

Plouă şi apa
învie oseminte
Ce zac

Plouă şi vântul
cutremură cruci
Care plâng

Plouă şi ploaia
îmi sapă tăcerea
Din gând

poezie de Alexandrina Vlas
Adăugat de aliona vlas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meteo

Plouă pe şesuri, plouă prin păduri,
Plouă-n Regatul Ţărilor De Jos.
La noi, speram că va fi timp frumos,
Dar plouă de trei zile cu... facturi.

epigramă de Valeria Moroşan (2011)
Adăugat de Valeria Moroşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsătorie rapidă

Sunt în prima săptămână:
Drăgăstoşi se iau de mână...
(Trec trei luni, într-adevăr,
Până să se ia de păr!)

epigramă de Petre Cioclu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire, iartă-mă

În oraşe nu mai plouă
de trei ori pe săptămână,
nu am jucării stricate
şi iarna parcă se amână.

Pietonii plâng pe stradă,
zânele frumoase curg,
iar trompete de paradă
pierd fanfara din amurg.

Clopotele cer zadarnic
trilurile de ciocârlii.
sunt un singuratic darnic,
aş da tot dar tu nu vii.

Mi-e pusă umbra într-un plic,
dar te-ai ascuns fără adresă,
al meu suspin nu îl despic
şi nu am să-l ascund în presă.

Visez o mângâiere-n casă,
printre adormiţi în cafenea,
vino cu zâmbet de mireasă
şi iartă-mă iubirea mea.

poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!