Existenţa unui Diavol imaginat mi se pare total inutilă. Omul a dovedit în toată istoria existenţei sale că este capabil să păcătuiască la o scară mult mai mare decât posibilităţile unei entităţi malefice.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pretenţiile cresc in raport cu posibilităţile. Decepţia apare atunci când posibilităţile nu se mai dovedesc de folos.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este imposibil ca să mai suferim altcum decât cu inutilitate şi satanism. Orice poezie din Baudelaire spune omului modern mai mult decât excesele sublime ale sfinţilor. Abandonându-ne dezolării ca unui dans sau unei beţii, cum ne-ar mai interesa o scară a perfecţiunii pin durere? Omul modern nu este la antipodul sfinţilor prin superficialitate, ci prin incontrolabilul şi irezolvabilul condiţiei sale, prin complacerea într-un dezmăţ tragic şi prin lunecarea în lumea unor decepţii veşnic reînnoite.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că fiecare om este capabil de a trăi dincolo de posibilităţile sale.

citat din Markus Zusak
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este adevărat că oricare iubire este o floare. Răsare, înfloreşte şi moare. În urma ei rămâne parfumul trecerii sale şi se pare că de fapt asta şi contează.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinematografia este infinită în posibilităţile sale... mai mult decât muzica sau limbajul.

citat din Conrad Hall
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omenirea are nevoie de un alt început total diferit ori acest lucru nu va fi posibil decât după sfârşitul ei previzibil.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fixaţie sau paranoia, la Goma? De ce mai trebuie dovedit în Jurnal acest adevăr axiomatic de care toată lumea are cunoştinţă? Doar clasa intelectuală română se face vinovată de aservirea la comunism.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este treapta intermediară între diavol şi înger, uneori mai mult diavol, alteori mai mult înger...

aforism de George Budoi din Omul şi umanitatea în aforisme şi epigrame (2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt omul unei singure întrebări: De ce?

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul, ca specie, îşi cam pune singur capăt existenţei; însă Omul ca individ teandric se poate ridica oricând deasupra existenţei sale, indiferent de condiţie!

Gabriel-Karol Iakab (18 septembrie 2012)
Adăugat de Gabriel-Karol Iakab
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fac declaraţia de adeziune la istoria romanului, deşi din toate romanele mele emană oroarea faţă de Istorie, faţă de această forţă ostilă, inumană, care, nepoftită, nedorită, ne invadează şi ne distruge vieţile. Şi totuşi, nu e nimic incoerent în această dublă atitudine, pentru că Istoria omenirii şi istoria romanului sunt lucruri total diferite. Dacă prima nu-i aparţine omului, dacă i s-a impus ca o forţă străină asupra căreia n-are nici o putere, istoria romanului (a picturii, amuzicii) s-a născut din libertatea omului, din creaţiile sale absolut personale, din opţiunile sale. Sensul istoriei artei se opune sensului Istoriei pur şi simplu. Prin caracterul său personal, istoria unei arte este o răzbunare a omului împotriva caracterului impersonal al Istoriei omenirii.

Milan Kundera în Testamente trădate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poema ultimei cunoaşteri

Lăudându-mă că nu am ucis vreo pasăre
În toată existenţa mea,
Am stârnit râsul vântului...
"-Nici eu nu am ucis vreo pasăre,
În toată existenţa mea,
Doar câteva zboruri..."

Lăudându-mă că nu am rupt vreo floare
În toată existenţa mea,
Mulţumindu-mă să le admir şi să le vorbesc în şoaptă,
Am stârnit râsul ironic al ploii...
"-Nici eu nu am rupt vreo floare,
În toată existenţa mea,
Doar mi-am vărsat supărarea în sufletul lor multicolor..."

Lăudându-mă că nu am ucis vreo primăvară
În toată existenţa mea,
Dimpotrivă, iubind-o,
Am stârnit râsul fierbinte al soarelui...
"-Nici eu nu am ucis vreo primăvară,
În toată existenţa mea,
Doar i-am lăsat uneori, pe obraz, arsura idealistei lumini..."

Lăudându-te că mă iubeşti mai mult decât te iubeşti pe tine însuţi,
Ai stârnit râsul zguduitor al Atotputernicului Dumnezeu...
S-au mişcat munţii din rădăcini şi templele de pe temelii într-un zâmbet larg şi lipsit de echivoc...
"-Şi pe Mine M-a iubit mai mult decât pe el însuşi, după ce M-a răstignit..."

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul unei mulţimi, orice sentiment, orice act este contagios, şi contagios în aşa măsură încât individul sacrifică foarte uşor interesul său personal în favoarea interesului colectiv. Aceasta este o aptiudine contrarie naturii sale, de care omul nu devine capabil decât atunci când face parte dintr-o mulţime.

Gustave Le Bon în Psihologia mulţimilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că două entităţi nu pot fi identice nici la nivel de teorie. Două linii nu pot fi perfect paralele, iertat să-mi fie pleonasmul, nu există doi oameni identici, nici măcar în cazul gemenilor univitelini, precum nici două pietre, doi copaci sau două râme nu pot fi la fel. Mai mult decât atât, cred că nici o singură linie, un singur om, ori piatră, copac sau râmă nu poate fi copia propriei sale alcătuiri materiale. Omul să zicem, deşi poate părea înfricoşător, nu seamănă cu el însuşi. El îşi dedublează propria fiinţă în orice moment al existenţei sale, îşi despică sufletul fără ca "bucăţile" rezultate să fie aidoma. Doi atomi dacă ar fi identici, ar dispărea unicitatea lumii. Propriul meu gând nu este una şi aceeaşi energie creatoare cu propriul meu gând, iar acest text nu îşi este sieşi reflexia perfectă. Citiţi-l de două ori şi vă veţi convinge singuri de acest adevăr.

Mihail Mataringa (16 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul omului s-a dovedit încăpător pentru toate dezastrele.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a spus că nimic nu este întâmplător. În acest caz mai toate premeditările s-au dovedit a fi greşite. Odată cu măsurarea timpului a început Era condiţonărilor.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nazistele lagăre ale morţii au dovedit că cei care şi-au imaginat iadul au fost nişte novici.

aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am născut într-o lume gata făcută. Nu ne mai rămâne decât s-o distrugem. Se pare că vom reuşi în mai puţin timp decât ne-ar fi necesar.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum stiu că omul este capabil de fapte mari. Dar dacă nu este capabil de un sentiment mare, atunci nu mă interesează.

Albert Camus în Ciuma
Adăugat de alina sooz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ideologiile apar şi dispar. Rămâne orgoliul capabil să reproducă greşeala.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!